310 matches
-
Voi nu sunteți din lumea aceasta. Faceți parte din ea, dar nu sunteți ai lumii.” Este cheia de la care trebuie să pornim în lecturarea remarcabilului volum oferit de Nicolae Băciuț despre Părintele Nicolae de la Rohia. În condițiile vitrege de comunicare epistolară prerevoluționară, când pereții aveau urechi, când corepondența și intimitatea intelectualilor erau violate, cei doi întrețin o legătură spirituală pe calea scrisului. Materialul acesta inedit este deosebit de prețios pentru că relevă, nu atât caracterul ferm și demn al semnatarilor scrisorilor, cât, curajul
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
un Steinhardt cu o căldură sufletească aparte, cu un cult deosebit al prieteniei și al legăturilor spirituale și culturale de înaltă calitate. Modul de adresabilitate este plin de reverență și relevă o educație aleasă și o anumită artă și măiestrie epistolară. O altă trăsătură de caracter admirabilă a lui Nicolae Steinhardt a fost fermitatea în convingerile sale și neadmiterea vreunui compromis: „Vă rog să fiți atent la textul trimis Consiliului. Pot fi ștersături, dar nu admit pentru nimic în lume adaosuri
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
lux, vizitarea unor muzee și a unor librării, cazări la hotelul Negoiu cu reținere anticipată etc., la care se adaugă cadouri destul de costisitoare, din partea eroinei, alese cu gust, care dovedesc marea capacitate de jertfă în numele acestei iubiri unice! Dacă latura epistolară, foarte amplă, are la bază mulțimea de scrisori, din ambele părți păstrate și reproduse selectiv, dialogul în schimb, care este viu, fluent, natural și verosimil, este refăcut retrospectiv de autoare. Ducând cu sine povara unui complex de insatisfacție că are
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377923244.html [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
lux, vizitarea unor muzee și a unor librării, cazări la hotelul Negoiu cu reținere anticipată etc., la care se adaugă cadouri destul de costisitoare, din partea eroinei, alese cu gust, care dovedesc marea capacitate de jertfă în numele acestei iubiri unice! Dacă latura epistolară, foarte amplă, are la bază mulțimea de scrisori, din ambele părți păstrate și reproduse selectiv, dialogul în schimb, care este viu, fluent, natural și verosimil, este refăcut retrospectiv de autoare. Ducând cu sine povara unui complex de insatisfacție că are
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut, Editura „Cuget Românesc”, Bârda - Malovăț - Mehedinți, 2012, 271 pagini, în completarea celui publicat anterior, Nicolae Iorga - concepția istorică, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Sitech, Craiova, 2011, 369 pagini. Cartea de memorialistică epistolară este rezultatul fericit al proiectului tematic inițiat de îngrijitorul volumului încă de prin anul 1980 și derulat timp de trei decenii. Inițiativa inspirată a Părintelui Alexandru Stănciulescu Bârda, prezentată la Simpozionul anual de comunicări al Muzeului Județean Botoșani, 20 - 21
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1370509859.html [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
ca număr de izvoare istorice letrice și ca intensitate memorialistică: partea I, Nicolae Iorga - omul (pp. 49 - 113), include 24 de emitenți cu 37 de evenimente memorate; partea a II-a: Nicolae Iorga - profesorul (pp. 115 - 171) cu 21 de epistolari și 26 de scrisori reproduse; partea a III-a: Nicolae Iorga - cetățeanul (pp. 173 - 181), cea mai modestă dintre toate, cu 4 memorialiști și tot atâtea „momente” moral - civice istorisite; partea a IV-a: Nicolae Iorga - omul de cultură (pp.
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1370509859.html [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
profesoral, în frunte cu directorul I.V. Luca ( ... ). La dorința lor de a intra, I.V. Luca a răspuns: „- Aici e locaș de cultură, nu se intră cu arme!”. Huliganii s-au întors fără nici un rezultat ( ... ).” (pp. 255 - 258). Marea majoritate a epistolarilor a trecut la cele veșnice. Au rămas aceste mărturii, adunate cu multă seriozitate și meticulozitate, cu pasiune și răbdare de către Părintele Alexandru Stănciulescu Bârda într-un volum consistent și captivant, pentru ca amintirile lor să nu se uite niciodată, iar icoana
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1370509859.html [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
N. Petrașcu și Iacob Negruzzi. Completări a adus, în această direcție E. Lovinescu în studiul Titu Maiorescu și posteritatea sa critic, ce a apărut la Editura Casei Școalelor, 1943. În acest context sunt evidențiate problemele fundamentale, ca talentul și arta epistolară, despre care autorul formulează considerații subtile și întemeiate, și aceea a genului epistolar însuși, subliniind faptul că Duiliu Zamfirescu este cel mai strălucit reprezentant în literatura română, dacă nu singurul, reprezentant al genului epistolar. Șeful Zburătorului distinge substanța și farmecul
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_ca_mijloc_de_comunicare_a_al_florin_tene_1333268169.html [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
loc discuțiile estetice cu magistrul partener Titu Maiorescu, discuții în care se nasc atît de valoroase și modernele idei despre roman, hrănite fără contenire de nobilul foc al pasiunii creatoare. Putem concluziona că, începînd cu Duiliu Zamfirescu, că literatura noastră epistolară dobândește expresia ei cea mai înaltă, comparabilă cu a marilor literaturi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Corespondența ca mijloc de comunicare a elaborării operei la Duiliu Zamfirescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_ca_mijloc_de_comunicare_a_al_florin_tene_1333268169.html [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > VIAȚA SATULUI ROMÂNESC ȘI A ȚĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 97 din 07 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului De multe ori s-a pus întrebarea, ce este scrisoarea și ce loc ocupă ea în cadrul literaturii, ce statut are? În acest context
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
unor cărți conținând corespondențe sunt savurate de cititori. Pe parcurs voi continua cu răsfoirea corespondențelor marilor noștri scriitori, pe care le voi comenta. Al. Florin ȚENE Cluj-Napoca 7 aprilie 2011 Referință Bibliografică: VIAȚA SATULUI ROMÂNESC ȘI A ȚĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 97, Anul I, 07 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
Cornel Udrea, considerat de mulți drept cel mai mare scriitor umorist în viață - 2014 - „Ucenic la școala de senryu” - volum de senryu - prefață de Corneliu Traian Atanasiu, mentorul mișcării haiku online din România - 2014 - „Gondola de Constanța” - volum de proză epistolară umoristică, scris împreună cu scriitoarea Ina-Simona Cîrlan din Veneția - prefață de Cornel Udrea. Referință Bibliografică: Dan Norea / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate
DAN NOREA de DAN NOREA în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_Norea.html [Corola-blog/BlogPost/361074_a_362403]
-
Sicilia, Siracuza, apoi Napoli și Pompeii. La Anzio, grupulia trenul spre Roma, unde este primit în audiență de papa Léon XIII și vizitează Loja masonică a orașului. Se întâlnește mai apoi cu Louis-Salvador de Habsbourg-Lorraine, cu care stabilește o relație epistolară care va dura până la moartea scriitorului. După două luni de călătorie, Verne revine la Amiens. 1886 este un an crucial în viața lui Jules Verne. Pe 15 februarie se hotărăște să vândă iahtul "Saint-Michel III", a cărui întreținere costa extrem de
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
prefațatoare din Provocare o confirmă. Provocarea, cu aură ficțională, ce prefațează romanul foileton (apărut în "Realitatea ilustrată"), asumată auctorial, a fost un tertip literar necesar, o formă particulară de cauțiune literară. Acolo se lămurea atitudinea scriitorului nonconformist. Conceput în formă epistolară prin adresare ("Iubite Nic,"), acest text liminar preface original maniera convențională a romanticilor de a-și motiva ludic opera. Prefața mărturisește introductiv legătura romancierului cu un "om de știință", posibilă sursă a instrumentarului, cules din fizică și chimie, angajat în
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
prin dorința sa de a nu fi confundat cu vreunul dintre scriitorii români compromiși de propria lor imoralitate, precum și prin aspirația sa de a pătrunde într-un spațiu cultural de receptare universală. Romanul era precedat de o introducere sub formă epistolară intitulată „Provocarea”, care părea o scrisoare deschisă adresată de autor unui prieten, Nic, "„mai mult om de știință”". Provocarea era semnată A., cu inițiala numelui, negând astfel pseudonimul asumat. Prietenul, real sau fictiv, pare să fie cel care i-a
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
și Dostoievski nu a avut loc nici o întâlnire niciodată. Peste puțină vreme, la începutul anului 1881, Dostoievski a murit. Într-o scrisoare adresată lui Strahov, după moartea lui F. M. Dostoievski, Tolstoi scria: Această scrisoare este, probabil, cea mai importantă confesie epistolară privind atitudinea lui Tolstoi față de Dostoievski. Este datată cu 5-10 februarie 1881. Inițial scrisoarea a fost trimisă lui Strahov, iar ulterior ea a ajuns în mâinile soției lui F. M. Dostoievski, Anna Grigorevna Dostoievskaia. Atunci când s-a întâlnit cu Tolstoi, Anna
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
la București, în anul Mântuirii 1730”. La Academia Domnească, l-a avut ca profesor, printre alții, pe eruditul Gheorghe Hrisogon, grec originar din Trapezunt (Trebizonda), pentru care nutrea o imensă admirație și cu care a întreținut ulterior o lungă relație epistolară până la moartea acestuia. Invitat - încă din timpul studiilor sale - să devină locțiitorul șefului Cancelariei Domnești în Moldova (unde Constantin Mavrocordat a avut o primă perioadă de domnie între 1733 și 1735), Dapontes a refuzat inițial. Totuși, doi ani mai târziu
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
pe care le consemnează în cele două epistole, inedite, trimise istoricului si criticului literar Dumitru Micu (n. 1928) cu prilejul publicării cărților - Tudor Arghezi(1972) si „Gândirea"si gândirismul (1975). Cele două scrisori mpresionează, ca de altfel întreaga sa literatură epistolară, prin tonul afabil, delicatețea rostirii si pertinența nuanțărilor si, uneori, a retusurilor pe care, fără ezitare, le propune si susține. Cunoasterea temeinică a operelor, a climatului în care au fost scrise si, desigur, a autorilor, îi îngăduie evaluări estetice si
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
suscitat nici un ecou în generațiile mai noi. Poetul si prozatorul fuseseră eliminați din catalogul de valori estetice ce se studiau în învățământul preuniversitar, precum si în seminariile si cursurile universitare. Remarcabilă, din mai multe unghiuri de vedere e, desigur, literatura sa epistolară, precum si carnetele cu însemnări care conțin o sumă importantă de notații, observații si comentarii privind evenimente, oameni si, mai ales, mentalități în diverse ipostaze. Epistolele lui Alexandru Vlahuță au fost transcrise, adnotate si publicate de istoricii si cercetătorii literari I.E.
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
de necunoscute, incertitudini și denaturări ce ar trebui elucidate apelând la izvoare certe existente în arhive, biblioteci și, desigur, în posesia familiei. O sursă, esențială, în elaborarea biografiei și, evident, a bibliografiei lui Gheorghe Bulgăr, o constituie bogata sa literatură epistolară ce se cuvine a fi depistată, adnotată și publicată în câteva tomuri. Înlăturarea din învățământul universitar, reintrarea printr-un riguros concurs și, apoi, trimiterea la Sorbona, arhicunoscuta universitate a Europei, să predea civilizația, limba și literatura română, sunt doar trei
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
vremelnică a încrederii în sine, se complace în rolul cavalerului curtenitor, deși multe din expresiile folosite în scrisori îi trădează caracterul introvertit și nestatornic. Timiditatea nu îi afectează însă demersul prea mult: sentimentele sunt oricum împărtășite aproape exclusiv în manieră epistolară (cei doi se întâlnesc rar), o zonă în care Kafka se simte confortabil. Tânăra stenografă devine succesiv "„Fräulein Bauer”", "„Fräulein Felice”", "„Liebes Fräulein Felice”", "„Liebste, Allerliebste”" și "„Meine Liebste”". Din ianuarie 1913 însă, Kafka simte că și-a epuizat ideile
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și calităților sale biografice și intelectuale, Remus Niculescu s-a bucurat de prețuirea lui N. Iorga, Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Oprescu, Tudor Vianu, Constantin Noica și mulți, foarte mulți alții, care au consemnat în memoriile, jurnalele și literatura lor epistolară faptele de cultură ale acestui erudit cărturar. Revelatoare și demne de reținut sunt epistolele lui Constantin Noica, Lucian Blaga și excelentul profil pe care i-l face George Oprescu, ce se publică, acum, întâia oară și care surprind aspecte fundamentale
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
restituite câteva mii de creații aparținând literaturii populare, în care se reflectă simțirea, gândirea și modul de a fi ale acestui popor atât de urgisit în toate timpurile. Se știe că Artur Gorovei a manifestat un interes special pentru literatura epistolară, atât de necesară în acele vremuri, iar din vasta sa colecție s-au publicat 1 , selectiv, doar câteva misive provenite de la oameni de litere și cercetători români și străini. Însă pentru elaborarea unei temeinice monografii a lui Artur Gorovei este
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
lui Matei Cantacuzino, G.T. Kirileanu este recomandat și numit profesor particular în familia prințului Aristide Caragea, din satul Grumăzești, aflat în ținutul Neamțului, unde savantul entomolog avea una dintre cele mai complete colecții de fluturi din lume. În literatura sa epistolară evocă cu talent și minuțiozitate acest topos care l-a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin informații, mărturii și evocări privitoare la familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
încă, publicată din rațiuni greu de acceptat. E adevărat că până de curând nu era cunoscută în întregime. Au fost necesare câteva deplasări în Occident spre a completa biobibliografiaacestui istoric și cărturar căruia îi datorăm unele descoperiri fundamentale. Literatura sa epistolară, elaborată în română, franceză, germană și engleză, conține informații și precizări extrem de valoroase pentru știința istorică națională. Elocvente în acest sens sunt epistolele trimise lui Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Ion Bianu, Vasile Bogrea, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Artur Gorovei, G.T.
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]