87 matches
-
Prin ele, ca și prin exuberantele confesiuni de tinerețe încredințate lui Duiliu Ioanin ori prin scrisorile către Nicolae Petrașcu, Trandafir Djuvara, V. Alecsandri, Elena Miller-Verghi, Z. se plasează, alături de I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, A. I. Odobescu, Mateiu I. Caragiale, între marii epistolieri ai literaturii române. Atletic, apolinic, de o frumusețe bărbătească, trăit foarte mulți ani în străinătate, din care vreo cincisprezece în Italia, în societatea internațională cea mai aleasă, cu un viu simț al artei și al naturei, de o mare cultură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
evocarea personalității lui N. Bălcescu (dar și a lui A. Russo, C. Negruzzi, D. Rallet) fiind pentru el o „datorie sacră”. Alertă, fluidă, delectantă, memorialistica sa a fost să fie de bun augur pentru proza artistică românească. A. este un epistolier de rasă, scrisorile lui surâzătoare, pline de duh (în românește și franțuzește), având o netăgăduită calitate literară. Destinate unor personalități ale epocii (Al. I. Cuza, M. Kogălniceanu), unor prieteni (I. Ghica și N. Bălcescu), unor cunoscuți sau unor membri ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
lui Eugen Dimitriu - muzeograf și conservator prin vocație, nu numai prin profesie - pentru a aduna tot ceea ce se (mai) putea salva din zestrea culturală fălticeneană, risipită, fatalmente, în patru zări. O muncă aproape sisifică, cerând diplomație, tact, răbdare, pe care epistolierul le dovedește cu prisosință, respectând codul simplu al promptitudinii și onestității intelectuale. Citindu-i scrisorile, îl vedem preocupat din pasiune pentru misia și pentru crezul lui - de cea mai măruntă fărâmă de trecut fălticenean, de cel mai mic detaliu din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
acelor timpuri. Epistolele lui Eugen Dimitriu imensă muncă de sondare a terenului purtător de memorie - au reușit să-i convingă pe numeroșii interlocutori, iar cele peste 700 de scrisori primite confirmă respectul, prețuirea și, în unele cazuri, prietenia de care epistolierul sucevean s-a bucurat. Iată ce îi scria în 1973 baritonul Alexandru Alger: „Am primit documentele expediate, care au sosit intacte. A te ține de cuvântul adevăr este una dintre virtuțile alese ale oamenilor - așa cum ați dovedit prin atitudinea ireprosabilă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mare unor scrieri de debut, ca romanul În fața vieții ș.a. Dar spiritul critic îl determină să observe modernitatea poeziei scriitorului, să-i remarce receptivitatea față de simbolism și ideile novatoare despre roman (obiectivitatea, citadinismul, documentul autentic), să-i sublinieze înzestrarea de epistolier și memorialist. G. este, de altfel, și autorul unei excelente ediții critice a operei lui Duiliu Zamfirescu, din care a îngrijit și comentat primele patru volume (1970-1974). În Fața ascunsă a lunii (1974), istoricul literar își propune să descopere „înfățișarea ascunsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Romulus Felea, Avram Iancu în tradiția orală a moților, pref. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1992 (în colaborare cu Ioan Felea); Poezii poporale din Câmpie, pref. Oliv Mircea, introd. edit., Bistrița, 1993. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 576; Z. Ornea, M. Gaster epistolier, RL, 1985, 23; Al. Duțu, Revelații epistolare, LCF, 1985, 35; Mircea Anghelescu, Corespondența Gaster, T, 1985, 8; Adrian Marino, Idei și istorie literară, TR, 1985, 42; Al. Graur, Corespondența lui M. Gaster, RL, 1985, 45; Ion Cuceu, „M. Gaster în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
Ce lipsă de idealuri înalte, ce lipsă de preocupări intelectuale ! Singura preocupare : „ponturile”, „filoanele”, îmbogățirea grabnică și, cum se spune în drept, „fără justă cauză” (formula este aici folosită impropriu, în drept înseamnă altceva). „A da lovitura”, iată idealul tânărului epistolier ; soluția cea mai bună îi pare căsătoria cu o femeie bogată, oricât de în vârstă sau de urâtă. De unde cercetarea situației patrimoniale a celor disponibile și abordabile. În rest, numai bârfă și colportaj, plus relatări scabroase de aventuri galante. Cinismul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sistemului congreselor europene, a putut interveni peste tot unde ordinea stabilită era amenințată de liberalism. Cancelar începând din 1821, a fost destituit de Revoluția din martie 1848. MIRABEAU, HONORÉ GABRIEL RIQUETI, conte de ăLe Bignon, 1749-Paris, 1791). Om politic, orator, epistolier. Urmaș al unei familii florentine stabilite încă din secolul al XIII-lea în sudul Franței, a avut o tinerețe furtunoasă; încarcerat de mai multe ori, evadează, se refugiază în Olanda, unde fugise cu soția bătrânului marchiz de Mounier. Este depistat
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de date și personaje reale, verificabile, și invocarea unor documente de epocă, ceea ce l-a îndreptățit pe un cercetător din Iași, Florin Faifer, să sublinieze: În afară de suveniruri, sunt adunate aici articole, de obicei ocazionale, discursuri. Gane a fost și un epistolier sporadic, însă cu o pană fină și chiar elegantă, de om cu bune lecturi... Memorialist predestinat, Gane își întemeiază în bună măsură opera pe faptul autobiografic, dar unele pagini sunt de evocare, pur și simplu, fără intenție literară" (Dicționarul literaturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Caietele de la Rohia III, Nicolae Steinhardt în interviuri și corespondență, îngrijit de universitarul băimărean Florian Roatiș. În plus mărturii, risipite în diferite articole și volume, ale celor cu care corespondase. Iată de ce în Genurile biograficului, Eugen Simion îl va numi "epistolierul din București". Însă, în această secțiune a lucrării, ne propunem să vedem felul în care Securitatea consemnează aceste relații ale lui Steinhardt cu intelectualii disidenți. Astfel, încă din 21 iunie 1968, Securitatea întocmește o adresă despre cunoștințele și prietenii lui
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
oceanul pe care îl pusese între noi, cei trei bărbați necunoscuți pe care îi avusese între timp, poate și mai mulți, miile de ore de iubire din mii de nopți în care eu fusesem absent" (p. 127). Spre finalul romanului, epistolierul de vocație care fusese Petru renunță la schimbul regulat de scrisori prin intermediul cărora a reușit să-și afle un echilibru în viață și, după consumarea celor câteva episoade reale de dragoste cu Isabel, rămasă în continuare în Australia, privește totul
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
candoare, un egal al, recunoaștem, excelentului poet Ion Mureșanu? Dar parcă pentru a estompa asemenea acute "exerciții de admirație", criticul nu se dă în lături a lua în colimator pe însuși Eminescu, în postura-i, evident, cea mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu o dată și nu de puține ori eminescologia "a căzut în delir, din exces de devoțiune"? Că a înflorit pe seama ei "o exegeză de praznic, desigur,de exaltare
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
va avea o ascendentă carieră politică și notorietate literară. De acum începe dialogul epistolar, mai insistent din partea lui Mircea Zaciu. (De altminteri până în 1997, cartea nu reproduce și scrisorile lui Ion Brad, așa că paginile constituie de fapt un monolog al epistolierului de la Cluj și, într-un fel, țin locul Jurnalului la care Zaciu va lucra din deceniul opt al secolului trecut, numit de el "deceniul satanic". Este în aceste scrisori mai ales un document sufletesc și o cronică a vieții literare
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
sensibilitatea aproape sfîrșitului de veac prin șase ori șapte decenii. Și Căpitanul Laurent aparținea aceluiași îndepărtat trecut. Dorința lui Ghica, stimulată de Alecsandri, era aceea, firească la oamenii bătrîni (în secolul XIX, la puțin peste 60 de ani cîți avea epistolierul, oamenii se simțeau foarte bătrîni) de a-și aminti trecutul. Așa că Ghica s-a pus pe treabă și, destul de enervat de prezent, socotindu-se mai degrabă om al vremilor apuse, adoptă din capul locului față de trecut o atitudine întrucîtva tendențioasă
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
lipsit de vehemența polemică și satirică a unui Cezar Bolliac sau C. A Rosetti, e lipsit de angajamentul istoric și retoric a unui N. Bălcescu sau Alecu Russo, nu e nici un la fel de mare memorialist ca Ion Ghica, nici un la fel de bun epistolier ca V. Alecsandri, dar, luate împreună, toate aceste dimensiuni secundare ale scriitorului reușesc să construiască un personaj Bolintineanu de epocă, relevându-i toate partizanatele, ascunzișurile, abilitățile, ezitările, limitele, aspirațiile, eșecurile, pe care celelalte pagini nu le relevă. Ca să mă exprim
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
care nutrește o nemărginită dragoste și în apărarea căruia sare ori de câte ori are ocazia, așa cum o dovedesc și consemnările sale din aceste scrisori, atașament dovedit uneori și de semnătura sa ostentativă, „Ghiță de la Holda”. Nu puține sunt apoi datele pe care epistolierul ni le oferă privitor la instrucția școlară de la țară, cu promovarea și numirea învățătorilor, cu angaralele la care breasla era supusă („Învățătorii mereu sunt hărțuiți și-n vacanță cu multe de toate. Chinuită sămânță de oameni pe fața pământului mai
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
să-și umple fișierele computerului cu frazele banale ale acestei corespondențe impersonale. Urmașii noștri nu vor mai avea problema mea de azi, cu pusul ordinei în scrisorile primite. Edițiile din operele lor nu vor mai conține capitolul cu pricina. Marii epistolieri ca Alecsandri, Ghica, Hasdeu, Odobescu, Maiorescu, Caragiale, Barbu, Steinhardt și alții vor aparține definitiv trecutului, laolaltă cu specia pe care au ilustrat-o cu geniu.
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
relele imanente indiferent oricărui fel de societate, el exprimă și atacă vremea lui, totodată depășind-o: cu alte cuvinte, veninul lui poartă o dată istorică anume." Cu deplină justețe, Constantin Cubleșan deduce profilul uman al lui Emil Cioran din corespondența sa, epistolierul fiind "lipsit de vanități sau orgolii". Edificator este volumul Scrisori către cei de-acasă, apărut la Editura Humanitas la 1995, scrisorile fiind adresate, de-a lungul timpului, părinților, fratelui său Aurel, Arșavir Acterian, Jeni Acterian, Wolf Aichelburg, Mircea Eliade, Gabriel
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
a fost sugerat de un amănunt pe care, închizând cartea, nu reușisem să mi-l clarific. Cum se face că, victime ale stalinismului și pe cont propriu, și ereditar (tatăl lui Nelli a murit în detenție), nici unul dintre cei doi epistolieri nu s-a lansat, măcar aluziv, în condamnarea - legitimă - a sistemului brutal instaurat de Gheorghiu-Dej? Să fi fost teama de ochiul terț, intermediar, al Securității? Să fi fost autismul dragostei atât de plenar încât să fi rămas surd la crimele
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
modernă, dar pe care sms-urile și internetul postmodern l-au făcut caduc. De la Odobescu au rămas 11.000 de scrisori, de la Alecsandri și Hasdeu, câteva sute, spre a nu mai vorbi de ale lui Ghica, adevărate capodopere. Beckett este un epistolier la fel de genial cum este și dramaturgul. Totodată, unul afurisit, necruțător, al dracului. Scrie, bunăoară, despre Proust în 1929: „Își stăpânește forma până la a deveni sclavul ei. Unele din metaforele lui iluminează pagina ca o explozie strălucitoare, altele sunt atât de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2530_a_3855]
-
reproduce în revistă fiindcă sînt foarte interesante ca document despre viața cotidiană în timpul Primului Război, ca analiză politică făcută de un conservator filogerman guvernului liberal intrat în luptă de partea Antantei și, nu în ultimul rînd, ca portret psihologic al epistolierului. Aflat în refugiu în Moldova natală, la moșia Lungani, scriitorul în vîrstă de 75 de ani se arată îngrijorat de lucrurile rămase în casa din București, în special de soarta manuscrisului inedit Amintiri de la Junimea. Mai liniștit cînd află că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
pentru că scriitorul Timotei Cipariu este încă puțin cunoscut. El a fost relevat prin seria „Restituiri” a Editurii Dacia prin anii ’80 ai veacului de curând încheiat, când ni s-au dezvăluit patru ipostaze ale scriitorului: prozatorul memorialist, poetul, oratorul și epistolierul. Cuvântările (Discursurile) și predicile sale îl desemnează ca pe unul din cei mai de seamă reprezentanți ai oratoriei românești. Despre arta oratorică a lui Timotei Cipariu a vorbit, mai întâi, Ioan Rațiu, primul său biograf - „În adunările Asociațiunei, Cipariu a
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
să de slavist; celălalt, B. Munteanu, se dăruie haotic obsesiei românești, insensibil la obiectivele necesități doctorale (lucrând concomitent în domeniul literaturii comparate). Exilul de dupa al doilea război îi va reuni întrucâtva. Grigore Nandris (care are o foarte bună până de epistolier!) rămâne un autor strict universitar; Basil Munteanu e unul din cele mai bogate spirite românești ale secolului 20, fără preocupări de carieră. Semnificativă este reacția lui Nandris la apariția așteptatei Littărature roumaine. El este entuziasmat, firește, si nu sinceritatea să
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
personalitatea lui Simuț." Și îl întreba, neliniștit, dacă sfaturile sale concrete îi folosesc unui tînăr care se pregătește de o lungă carieră, venite din partea unui bătrîn olog, scriind în caznă fiziologică. Anii optzeci și optzeci și unu au fost bogați epistolieri și nici optzeci și doi n-a fost mai slab. Mă tot întrebam, citind aceste lungi scrisori, de unde avea putere suferindul Paul Georgescu, care nu putea fizic să stea la birou și să scrie la romanele sale, să întrețină o
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Cronicar Scrisoarea 29 Nu mai acord demult nici o atenție elucubrațiilor epistolare ale dlui Dan Petrescu, în ciuda faptului că ele îi țin loc de operă literară. în Scrisoarea 29 din TIMPUL ieșean de pe aprilie din bila neagră ca smoala fierbinte a epistolierului țîșnește însă o afirmație care nu poate fi trecută cu vederea. Cineva, persoană însemnată de la P.S.D. și textier politic, i-ar fi șoptit că, în 1992, fostul și actualul partid guvernamental i-ar fi oprit de la publicare un articol în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]