562 matches
-
a se teme de cea mai mică răspundere, de cea mai mică penalitate. Toate acestea din penele unui ziar care acum cinci-șase ani acuza, evident fără urmă de probe, pe însuși șeful statului de-a-și fi apropriat avere de-a epitropiei brâncovenești, când cu cumpărarea Pietrii-Arse. Cităm aceasta pentru ca publicul să-și aducă aminte ce zicea același ziar, fără umbră de probe, în contra miniștrilor și a altor funcționari ai statului. Sânt felurite mijloace de-a spune neadevărul, zice "Romînul"; sânt felurite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amintind de Mateiu I. Caragiale (Mircea Scarlat), pentru a sugera ciclicitatea istoriei într-o viziune influențată de realismul magic și mitic sud-american. Virtuțile fanteziei epice (ca în scena dialogului Leontinei Vaideeni cu soțul îngropat sub camera unei locuințe administrate de Epitropie, la care locatarul Mincu asistă cu stupoare mucalită) sunt alterate uneori de excese ale procedeului coloristic, care la C. devine aproape manieră: gustul pentru minuția detaliului invadează ceea ce s-ar dori obiectivitate în urmărirea unor destine paralele, devenind privire caleidoscopică
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
a și le procura sub regimul liberului schimb, a-l face să plătească mai scump ceea ce-i trebuie, c-un cuvânt a-i pune restricțiuni - ca la un copil - folositoare după mintea celor ce joacă rolul de epitropi, dar desigur epitropia economică ca și cea politică nu este liberală. Fără îndoială puterea lui de-a produce va crește și această putere e cel mai însemnat rezultat ce-l poate obține colectivitatea. El se va deprinde a face ceea ce nu mai 182
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neonest pe meseriașul cu zeci de ani de deprindere industrială care-și pune nu numai munca, dar chiar onoarea profesiei în lucrurile ce le produce. Aceasta e libertatea, onorabililor, și vă uitați crezul botezând de liberale idei de protecție, de epitropie, restrîngătoare absolutei libertăți a capitalului și a muncii. Ne vorbiți ca de un amic al protecționismului de John Stuart Mill, care - ar fi radical. Dar radicalismul nu e liberalism. Radicalismul are cele mai diverse nuanțe; unii admit omnipotența statului, alții
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
colegiu și aleg prin scrutin de listă... Alegerea delegaților colegiului al IV [-lea] se face conform dispozițiunilor legii electorale pentru Cameră. Aci vedem sufrajul universal al d-lui C. A. Rosetti, cu cunoscuta svîrlire a colegiului al IV[-lea] sub epitropia delegațiunii. Amestec straniu de demagogie și despotism! 210 {EminescuOpXIII 211} Dar și mai interesant: În comunele rurale primarul și ajutorii săi se aleg de consiliul județean (provizoriu de comitetul permanent). Ceea ce va să zică: se numesc de comitet, recte de prefect. Ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate elemente mai culte, pe cari adesea și din nefericire nici colegiile superioare nu ni le dau. Dar în mahalaua lui, în orașul lui, pe ulița lui chiar, omul să nu poată să judece isprăvile primăriei, să fie pus sub epitropie, să aleagă prin delegațiune, iată ceea ce nu înțelegem, nu zicem din partea oricui, căci am înțelege-o de la guvern autoritar, absolutist, care vrea să le facă oamenilor bine cu de-a sila, n-o înțelegem însă din partea unei Adunări cari se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putem pretinde de la oricine: să respecte naționalitatea noastră cum o respectăm noi pe a lor. Crede oare Austria să câștige preponderanță pe Dunăre permițând ungurilor infamiile câte se comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum nu admitem în dezvoltarea noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a lor. Crede oare Austria să câștige preponderanță pe Dunăre permițând ungurilor infamiile câte se comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum nu admitem în dezvoltarea noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau a Romei, tot astfel evident că nu admitem nici epitropie pe Dunăre și sfătuim pe tot românul să facă asemenea nouă. Pe tot românul, oriunde ar fi, sub a oricui stăpânire s-a afla. ["UN POPOR SE NAȘTE
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau a Romei, tot astfel evident că nu admitem nici epitropie pe Dunăre și sfătuim pe tot românul să facă asemenea nouă. Pe tot românul, oriunde ar fi, sub a oricui stăpânire s-a afla. ["UN POPOR SE NAȘTE... 2257 Un popor se naște prin reacțiunea unei rase în contra unei dominațiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de limba română, istorie universală și logică, precum și conducător al celor două școli și al internatului de stipendiști. Din 1829, când Gh. Asachi începe publicarea „Albinei românești”, devine redactor. A ținut locul lui Asachi la conducerea revistei, ca și în Epitropia Învățăturilor Publice, cât timp acesta a lucrat în comisia de redactare a Regulamentului Organic. În decembrie 1832 este desemnat membru permanent și secretar al Comitetului scolastic, organ consultativ al Epitropiei Învățăturilor Publice. Din 1835 funcționează ca profesor la Academia Mihăileană
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
ținut locul lui Asachi la conducerea revistei, ca și în Epitropia Învățăturilor Publice, cât timp acesta a lucrat în comisia de redactare a Regulamentului Organic. În decembrie 1832 este desemnat membru permanent și secretar al Comitetului scolastic, organ consultativ al Epitropiei Învățăturilor Publice. Din 1835 funcționează ca profesor la Academia Mihăileană și director al Tipografiei Mitropoliei, unde va scoate, în două volume, în 1835-1836, Hronicul romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir. Are și o bogată activitate publicistică în periodicele vremii: „Albina românească
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
apoi în litere și filosofie (1925) la Universitatea ieșeană. Își susține doctoratul în drept (1926) și funcționează, din același an, ca asistent la Facultatea de Drept din Iași. A fost avocat, înscris în barou, și a făcut parte din administrația Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iași, al cărei director general va deveni (1935-1938). În 1938 este judecat pentru tendință de organizare „bolșevică” a Epitropiei, pentru ca în 1951 să compară în fața instanței, acuzat de colaborare cu vechiul regim. Îndepărtat din învățământ, B. va
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
la Facultatea de Drept din Iași. A fost avocat, înscris în barou, și a făcut parte din administrația Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iași, al cărei director general va deveni (1935-1938). În 1938 este judecat pentru tendință de organizare „bolșevică” a Epitropiei, pentru ca în 1951 să compară în fața instanței, acuzat de colaborare cu vechiul regim. Îndepărtat din învățământ, B. va lucra, după „reabilitare”, ca muzeograf, contribuind la întemeierea Muzeului de istorie clinică medicală și a Muzeului de istorie al Moldovei. A fost
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
Departamentul Treburilor din Afară. În același an, sprijinit de Veniamin Costache, înființează o clasă în limba română, pe lângă școala domnească grecizată, pentru pregătirea inginerilor hotarnici, cărora le-a predat, între 1813 și 1818, matematica, geodezia și arhitectura. Ca referendar al Epitropiei Învățăturilor Publice, a fost, în fapt, conducătorul învățământului din Moldova, în perioada 1820-1849. În 1820, alături de Veniamin Costache, refăcea Seminarul de la Socola, aducând, din Ardeal, profesori de specialitate: I. Costea, I. Manfi, V. Fabian-Bob și Vasilie Popp. A. este cel
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
anul 1850<footnote Ibidem, p.244. footnote>. Cifrele propuse sunt foarte apropiate de realitate, dacă ținem seama că - așa cum am notat mai sus - potrivit catagrafiei din anul 1852 în satul Belcești erau 370 de nume, iar printr-o petiție adresată Epitropiei Sfântului Mormânt, din 19 mai 1847, ca urmare a secetei din acel an locuitorii satului cereau „...să ne ajute cu 1500 merțe de pâine împrumut, măcar că avem peste 1000 de suflete în sat” <footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
petiție adresată Epitropiei Sfântului Mormânt, din 19 mai 1847, ca urmare a secetei din acel an locuitorii satului cereau „...să ne ajute cu 1500 merțe de pâine împrumut, măcar că avem peste 1000 de suflete în sat” <footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.73r. footnote>. Desigur, dincolo de aspectele care vizează creșterea numerică a populației, semnificative, în epocă, sunt interferențele dintre factorul demografic și evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
al Țării de Sus,d.4/1834, passim. footnote>, marele logofăt Neculai Cantacuzino<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op.2020, d.28763/1854, passim; Ibidem, d.33563/1855, passim. footnote> sau vornicul Vasile Ghica<footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.85r-86r, 114r-115v,117r-v,119-120,160r-v. footnote>. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și bolnavi de ciumă. Asta îi o noutate pentru mine, părinte. Eu știam doar de „Schitul Sihăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în sine, ci cauzele care au dus la această hotărâre. Să auzim! Vodă spune că tatăl său „Nicolae vodă, întru a doua domnie” văzând că mănăstirea Dancu era „pustie, neavând purtătoriu de grijă... a fost dat-o... în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele mănăstirii”. Drept urmare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a doua domnie” văzând că mănăstirea Dancu era „pustie, neavând purtătoriu de grijă... a fost dat-o... în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele mănăstirii”. Drept urmare, Iezechil a oprit opt pogoane de vie ale Dancului ce se aflau la Odobești, pe care le-a ținut nici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
astăzi. Statura lui impunătoare a făcut ca să i se spună San Marco al Iașilor. De o parte și de cealaltă a intrării pe sub turn se află două cișmele. Mai întâi însă trebuie să spunem că biserica a fost pusă sub epitropia breslei negustorilor, care, pentru refacerea bisericii (1756-1758) au dat oarece din alișverișul lor. Patriarhul de Constantinopol Samoil ridică mănăstirea Spiridoniei la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce chip să să urmedză, atât pentru cei bolnavi cât și pentru cei ce vor fi de trebuință pentru cătare lor... Și acestu lucru și de mare folos cestii patrii s-au socotit și s-au hotărât ca să fie în epitropia breslii neguțitorilor din Iași”. Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare an „a trie dzi după dzua praznicului Sfântului Spiridon” marii dregători: vel logofătul, vel postelnicul, vel spătarul, vel vistiernicul „să margă... acolo, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domniei”. Domnul nu-l uită nici pe spițer, care trebuie să fie ales de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa Irinupolios egumenul mănăstirii va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru doftori, i gherah, i spițer și alți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală lui vodă: “Preînălțate Doamne,” “ Din luminată poronca înălțimii tale, după cea de cătră dumnealor epitropii svintii mănăstiri Halchi cerire, luând sama tuturor veniturilor svintii mănăstiri Aron Vodă, ce iaste închinată la numita de sus mănăstire, cum și cheltuielilor ce s-au făcut, după socoteala ce-au arătat arhimandritul Domitiian... ― Acești epitropi de la Halchi nu se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]