114 matches
-
Tuțcani, Bârlălești - Vaslui), de multe ori împreună cu ceramica Dridu, unele însă fără suport stratigrafic, deoarece o parte s-au găsit în periegheze și se datează mai târziu, în secolele XI-XIII. Aceste căldări de lut, considerate de tip Răducăneni, după stațiunea eponimă, au format și o cultură aparte(secolele XI-XIII), fiind pusă în legătură cu prezența migratorilor și care s-a desfășurat ulterior culturii Dridu, fiind catalogată de specialiști un derivat al acesteia, datorită elementelor pe care le-a preluat (plasamentul așezărilor, forma caselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și definitivat elementele constitutive culturii Dridu, iar unul dintre ele a fost ceramica. Cercetările arheologice au surprins, similar culturii anterioare, Costișa-Botoșana-Hansca, mai multe faze evolutive ale culturii Dridu, care prin intermediul ceramicii au determinat datarea treptată a siturilor, preluând denumirea lor eponimă: a) prima fază poartă denumirea convențională de Suceava-Hlincea, întrucât în stațiunile eponime s-au descoperit primele obiecte încadrate cronologic între sfârșitul secolului VIII - începutul veacului IX. Specific acestei perioade este tipul I de oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramica. Cercetările arheologice au surprins, similar culturii anterioare, Costișa-Botoșana-Hansca, mai multe faze evolutive ale culturii Dridu, care prin intermediul ceramicii au determinat datarea treptată a siturilor, preluând denumirea lor eponimă: a) prima fază poartă denumirea convențională de Suceava-Hlincea, întrucât în stațiunile eponime s-au descoperit primele obiecte încadrate cronologic între sfârșitul secolului VIII - începutul veacului IX. Specific acestei perioade este tipul I de oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești și Dănești. De asemenea, aici poate fi integrată și necropola de incinerație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Specific acestei perioade este tipul I de oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești și Dănești. De asemenea, aici poate fi integrată și necropola de incinerație de la Cordeni-Vinețești. b) a doua fază este cunoscută sub numele de Spinoasa-Dănești, după așezările eponime și se întinde pe parcursul secolului IX. Recipientele tipului II sunt caracteristice acestei faze, precum cele de la Spinoasa, Dănești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana și Dodești. c) a treia fază este marcată de mai multe aspecte, ilustrate prin descoperirile de la Șorogari- Iași (ceramica la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specific acestei faze s-a găsit în stațiunile de la Dodești, Dănești, Gara-Banca, Bârlad-Prodana, Epureni, Murgeni - Vaslui, Vlădiceni - Iași, Dridu - Ialomița, Podari - Călărași, Dinogeția - Tulcea etc. e) a cincea fază și ultima din evoluția culturii Dridu este denumită Șendreni, potrivit așezării eponime. A fost datată în secolul XI și include vasele de la Șendreni, Sărățeni-Murgeni, Dodești, Dănești și Fundu Herții. Cimitirul de la Arsura corespunde, prin obiectele de inventar, acestei faze. Tipurile dominante sunt primul și al doilea, varianta eponimă, la care se adaugă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
denumită Șendreni, potrivit așezării eponime. A fost datată în secolul XI și include vasele de la Șendreni, Sărățeni-Murgeni, Dodești, Dănești și Fundu Herții. Cimitirul de la Arsura corespunde, prin obiectele de inventar, acestei faze. Tipurile dominante sunt primul și al doilea, varianta eponimă, la care se adaugă ceramica fină cenușie. Continuă să lipsească ceramica modelată la mână. Trebuie amintit că, în cuprinsul celor cinci faze evolutive, cu certe similitudini și în inventarele stațiunilor bazinului, nu s-a luat în calcul materialul ceramic provenit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și uzi), care se perindau pe teritoriul de la est de Carpați. 3.3. Circulația și importanța monedei bizantine de bronz Unele dintre monedele bizantine din bronz s-au găsit în apropierea unor stațiuni Dridu, precum cele de la Negrești, Zorleni (așezări eponime) și Satu-Nou. Alte emisiuni, tot de bronz, din aceiași perioadă de timp, s-au descoperit în afara bazinului, la Grumezoaia, Giurcani (din timpul lui Ioan Tzimiskes, 969-976), Sărățeni, Cârja, Șuletea (de la împăratul Roman al III-lea Argyros, 1028-1034), Horga, Vetrișoaia (Constantin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și va rămâne una de interes major în istoria românilor și cea sud-est europeană, căci include un interval îndelungat, marcat de două importante etape, corespunzătoare culturilor reprezentative spațiului românesc, din a doua jumătate a mileniului I, numite convențional, după stațiunile eponime, Costișa-Botoșana-Hansca, pentru regiunile de la est de Carpați, și Dridu, pentru spațiul dintre Carpați și Dunăre. Din totalul descoperirilor, din secolele VI-XI, de pe teritoriul Moldovei (1020), estimat la jumătatea anilor 1990, 367 aparțin Bazinului Bârladului, dintre care 110 (98 așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să reprezinte anumite virtuți. În opera lui Geoffrey Chaucer femeile pot întruchipa fie carnalul (târgoveața din Bath), fie pot deveni prototipuri ale celor patru virtuți cardinale: tăria de caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să reprezinte anumite virtuți. În opera lui Geoffrey Chaucer femeile pot întruchipa fie carnalul (târgoveața din Bath), fie pot deveni prototipuri ale celor patru virtuți cardinale: tăria de caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă se fixează în aceste cadre în cursul momentelor de trăire intersubiectivă profundă, spirituală, precum sărbătorile, opera eponimă, rugăciunea ș.a. Odată fi-xată pe nivelul latențelor, se descarcă apoi în planul realului imediat, doar prin și în trăire autentică. Deși aproape imposibil de empirizat, vom reține, pentru construcția modelului teoretic al identității socioculturale, ideea orizonturilor inconștiente a lui Blaga
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
poate fi imaginată sub forma unui atom al cărui miez va fi numit în continuare nucleul identității și al cărui înveliș va fi identitatea proteică. Nucleul identității este expresia identificărilor comune cu valori și elemente (tradiții, mitologie, limbă, norme, operă eponimă, religie etc.) regăsite la indivizi (în atitudini, comportamente, discursuri) în diverse contexte spațio-temporale și recunoscute ca specifice 24. Înțelegem că identitatea ca nucleu se prezintă în planul socialului nu sub aspectul perenității elementelor care o caracterizează, ci sub aspectul trăirilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
BCC-2005) sau local (CSDS-2007-05). Scopul acestor agregări este de a întregi imaginea obținută prin metodă calitativă cu elemente cantitative, reprezentative. Așa cum am constatat în Capitolului 4, studiile și teoriile românești arată că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de tinerii intervievați se regăsesc în toată literatura care analizează chestiunea identității, ceea ce sugerează că reprezentările de care ne-am folosit în determinarea structurii nucleului etnospiritual sunt acurate sau, altfel spus, sunt reale pentru oamenii de rând. Autorul de operă eponimă, cunoașterea și atitudinea tinerilor față de el și creația sa reprezintă prima problemă pe care am supus-o atenției persoanelor intervievate. Opera eponimă este "forma de împlinire colectivă a națiunilor organice. Ea este creație a geniului național, produsul acelei forțe de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
determinarea structurii nucleului etnospiritual sunt acurate sau, altfel spus, sunt reale pentru oamenii de rând. Autorul de operă eponimă, cunoașterea și atitudinea tinerilor față de el și creația sa reprezintă prima problemă pe care am supus-o atenției persoanelor intervievate. Opera eponimă este "forma de împlinire colectivă a națiunilor organice. Ea este creație a geniului național, produsul acelei forțe de creație în care se află secretele germinative ale etniilor [...]. Fiecare popor își alcătuiește, periodic, antologiile lui culturale, selecția de opere și personalități
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de opere și personalități, în care crede că își recunoaște valorile și orientările lui fundamentale, calitățile și trăsăturile definitorii" (Bădescu, 1988). Dimensiunea aceasta e extrem de importantă pentru nucleul etnospiritual, așa cum observa și Eliade (1990) când spunea despre omul-valoare (creatorul operei eponime) sau personalitatea reprezentativă: "Orice se poate întâmpla cu Italia acum; poate să fie înfrântă, robită, ștearsă de pe fața pământului. Dar nici o forță istorică nu va putea să scoată Italia din eternitate. Nici o revoluție, nici un măcel, nici un cataclism nu va putea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să-i ajute pe cei din jur; să se preocupe de bunăstarea lor; să fie un om de succes; ceilalți să îi recunoască realizările; să aibă grijă de mediul înconjurător; să protejeze natura. Etnospirituală Discurs / Cunoaștere Trăire / Atitudine Comportament opera eponimă și omul reprezentativ (literatură, muzică, sculptură); personalități (istorice, contemporane); tradiții (obiceiuri, datini, jocuri etc.); mituri, legende; sărbători specifice; sărbători nespecifice (altele decât cele românești); semne și însemne ale credinței; sărbători religioase; ritualuri (post, rugăciune, mers la biserică, spovedit); neologisme, cuvinte
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor liniilor de conflict nu este întâm plătoare, fiindcă George Călinescu creează o eroină modernă, relativizată, care se sus trage încadrărilor tipologice. Astfel, este semnificativ faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din perspectiva căruia sunt schițate ipostazele eroinei. Astfel, atât prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor liniilor de conflict nu este întâm plătoare, fiindcă George Călinescu creează o eroină modernă, relativizată, care se sus trage încadrărilor tipologice. Astfel, este semnificativ faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din perspectiva căruia sunt schițate ipostazele eroinei. Astfel, atât prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
compus în numeroasele sale ore franceze) ori sonetul acompaniat de un vag halou al evanescenței pe care le cultivă Valeriu Stancu în cicluri bine delimitate (copilăria anotimpurilor din Sinucigași de lux, răstălmăcirea jocului și triunghiuri cu pupila albastră din cărțile eponime) pretind, dincolo de virtuozitate formală sau atașamentul (lucid!) față de o tradiție asumată și în definitiv revitalizată, un anume fel de detașare față de propria subiectivitate, ocolită, abia tatonată sau pe de-a-ntregul camuflată. Eul poetic revine însă întotdeauna în forță în alte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin limbile turcice (baza reconstruită *jăjia, „lărgime“) are dezavantajul unor detalii fonetice neclare și al finalei -ia netipică limbilor turcice, care folosesc alți formanți adjectivali. Hidronimul Jijia, datorită notorietății și mai ales expresivității sale sonore, a constituit sursa unor apelative eponime (jijie, „abundent“, în expresia curge jijie) și a unor antroponime, probabil la origine porecle (Jijie). Situații similare sunt înregistrate și în legătură cu alte toponime (e supărat dunăre, li!li!li! ce de mai Jii!, nume de persoană, Dunăre, Prut etc.). Jiu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acestuia sunt numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea), Molda, Moldea (nume de bărbați cu atestări vechi), Moldișul (pîrîu în Prahova), Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău, „ridicătură de pămînt, deal“, măldiș, (a sta măldiș „a sta rezemat“), mulduon (mere mul duoane), moldău, moldou („piatră, bolovan, stîncă“). Apropiind numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dar a cărei acțiune se petrecea nu În Italia, ca În original, ci În Anglia. Ea pornea de la eforturile unei mame lipsite de scupule de a compromite un tânăr, pentru a-l obliga să se căsătorească cu fiica ei. Eroina eponimă, o tânără văduvă, sprijinea la Început planul, pe urmă dădea Înapoi și Încerca să Îl ajute pe tânăr să scape din capcana logodnei, numai pentru a se Îndrăgosti ea Însăși de el și el de ea. Între personaje se nășteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
povestire, fără să afle nimeni. După ce se convinse cu toate aceste argumente, Întrerupse activitatea la Frumoasa casă (care se dovedea, În realitate, mai dificilă decât anticipase) și se apucă să scrie o comedie cu titlul provizoriu de Doamna Gracedew. Eroina eponimă - rol destinat lui Ellen Terry - era o văduvă americancă frumoasă și bogată, cu gust pentru conacele istorice englezești precum Summersoft (un fel de Osterley), unde era amplasată acțiunea. În decursul unei singure după-amieze, ea salva casa din mâinile unui filistin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]