552 matches
-
drum cotit“, ca urmare a faptului că ființa este un gol plin în care mai orbecăim întru prinderea/surprinderea unui ce care să ne dea sentimentul împlinirii, spre a ajunge de la Clipă la Timp. Lucru deloc facil, dar cu siguranță epuizant și istovitor în cel mai înalt grad. Ceea ce aflăm în acest demers, este faptul că filosoful încearcă, fără putință de tăgadă, să-i facă pe cei doi vorbitori să ajungă, prin schimbul lor împlinitor de replici, la cunoaștere/înțelegere. Nu
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
încă din vremea adolescenței, abandonează Facultatea de Chimie în anul al doilea și se apucă de scris; o bună parte din romanele lui extraordinare sunt scrise în anii ’70, când - la început - se confruntă cu șomajul, iar apoi cu serviciul epuizant la program (la mai sus-pomenitul ISPIF). Tribulațiile scriitorului, ca și poveștile sale din lumea scriitoricească a anilor ’70- ’80 sunt, așadar, în paginile acestor amintiri. Și mai este ceva aici: pe lângă partea de formare personală (plus, copleșitoare, imaginea în negativ
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
de către echipa editorială și managerială de mai mult timp. Doresc să-i mulțumesc domnului Grigore Cartianu pentru munca managerială depusă în a conduce cea mai bună echipă de jurnaliști într-o perioadă extrem de dificilă și deopotrivă pentru munca să editorială epuizanta. În cei doi ani și jumătate de când lucrez împreună cu domnul Grigore Cartianu am avut în dânsul un coleg deschis dezbaterii de idei, corect și care m-a ajutat să înțeleg lumea jurnaliștilor. Am convingerea că îmi va sta alături și
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
de a i se organiza un proces public de felul celor ale lui Slansky, Rajk, Kostov și alții asemenea. Dar, culmea, anchetatorii nu izbutesc să detecteze acuzații care să îndrituiască un astfel de proces. În consecință, bîjbîind, continuă o anchetă epuizantă, tot căutînd probe concludente. Și, totuși, nu le găsesc. E acuzat, în fals, de deținere de valută. Se demonstrează că banii erau ai surorii Lenei Constante. I se impută antisovietismul, ceea ce era, atunci, foarte grav. Și chiar că a sabotat
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
e mai util în libertate decît în detenție), cerînd cărți de citit, inclusiv Capitalul. Acest interludiu s-a petrecut în iunie 1950, după care reîncepe calvarul declarațiilor insistente pînă în mai 1951. Și ele sînt nu numai sîcîitoare, dar efectiv epuizante. Iar Golopenția era o fire bolnăvicioasă și, pînă la urmă, îl răpune o tuberculoză galopantă. Moare la 9 septembrie 1951 la Spitalul Văcărești. După deces, medicul însărcinat cu anchetarea morții lui Golopenția, precizează că, deși boala era gravă și fără
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
fie și prin insolență -, decât la lucrările de sinteză. Dar principala responsabilitate revine lui Dumitru Micu însuși, cu mentalitatea lui de proletar al cercetării literaturii. El este atât de preocupat de străbaterea unor spații literare vaste, printr-o înaintare silnică, epuizantă, încât nu mai are resurse - și nici nu mai încearcă - să vadă totul de sus, să guverneze autoritar, cu biciul ideii, lumea luată teoretic în posesie prin explorare. Citindu-i cărțile, ni-l închipuim roșu la față, gâfâind, animat de
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
Mă cațăr pe un maldăr de polistiren expandat, ca să ajung să dau cu pensula în colțurile de sus și sunt sincer îngrijorată să nu cad, din cauză că am privirile împăienjenite de la efort. Nu am făcut niciodată în viața mea ceva mai epuizant, deci nu vorbim de o muncă foarte grea, ci de o muncă imposibilă. Până și urcatul pe schele mi se pare o încercare. Sunt alunecoase și abrupte, iar când tre’ să te muți de pe ele pe etajul la care ai
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
voi muri eu, iar a doua când va veni Apocalipsa. Femeia pătimașă n-are ciclu, are ciclon. Avantajul ultimului născut într-o familie este acela că el nu-și poate vedea niciodată mama însărcinată. La capătul unei zile de muncă epuizante, eu nu mă odihnesc - eu zac. E mai excitantă, la urma urmei, o femeie cu coadă decât una cu mustață. Bărbatul care vrea să fie femeie seamănă izbitor de mult cu un câine care se comportă ca o pisică. Geniile
Limba maternă, palma paternă şi femeia cu mustaţă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19741_a_21066]
-
o societate de construcții care efectua lucrări la o vilă de pe bd. C. D. Loga din Timișoara. Pentru efectuarea acestor intervenții, angajații s-au mutat provizoriu în casa la care munceau de zor. În 10 iunie 2002, după o zi epuizantă de muncă, inculpatul, împreună cu prietena lui, a petrecut în Complexul Studențesc, unde amândoi au consumat băuturi alcoolice, și s-au întors la vilă abia spre orele dimineții. După ce a schimbat câteva vorbe amicale cu colegii săi de muncă, P.P. a
Agenda2003-5-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280647_a_281976]
-
dumneavoastră? Sînt bine, zise Simon. Grozav swing, nu-i așa? spuse inginerul. Da, zise Simon, grozav, dar n-ați putea să? Sau mai bine nu, lăsați. Așteptarea îl epuiză. O așteptare scurtă, totuși. N-a durat decît zece minute. Dar epuizantă. Cînd aștepți de zece ani. Fără să știi că aștepți. E și mai ucigător. Zece ani și zece minute. A avut de așteptat zece ani și zece minute. Ca să se dezumfle? Poate. Ar trebui să plecăm, se gîndi el, e
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
le-am tras mai târziu sau nu le-am tras încă. Toate acestea nu s-au întâmplat “din vina” României, ci pentru că omenirea a experimentat, în secolul XX, mutații fără precedent. Trecerea de la capitalism la comunism a fost o experiență epuizantă, pe care contemporanii ei nu au anticipat-o și au înțeles-o unii greu, alții deloc. Sistemul dictaturii comuniste a fost instalat în anul 1917 în Uniunea Sovietică și a fost încheiat tot de Uniunea Sovietică, în anul 1989. În
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]
-
- IACOB R. Mircea Daneliuc. Cu: Dorel Vișan, Ion Fiscuteanu, Cecilia Bârbora. Iacob, un miner din Transilvania, este bănuit pe nedrept că ar fi furat aur. Drept pedeapsă e transferat la o altă mină, mai îndepărtată de casă. Efortul este epuizant, drumul spre casă fără sfârșit. De Crăciun, pentru a scurtă timpul ajungerii la familie, Iacob are o idee... Iacob, a Transylvanian miner, is wrongly suspected of having stolen some gold. Aș punishment, he is transferred to another mine, farther from
TIFF 2015 [Corola-blog/BlogPost/99166_a_100458]
-
să mă țină cu sufletul la gură, întrebându-mă cum aveau să se petreacă lucrurile în continuare, oferind o serie de surprize. Un personaj-cheie al peliculei a fost Griffin, un extraterestru foarte simptic cu o capacitate extrem de interesantă, dar și epuizantă; el putea să vadă multiplele posibilități de derulare a viitorului apropiat și toate soluțiile unei eventuale situații. El amintește că lucrurile care se petrec în Univers nu sunt întâmplătoare, ele fiind influențate în orice moment de tot felul de factori
Bărbaţi în negru 3 [Corola-blog/BlogPost/99397_a_100689]
-
se numește „Zile și nopți”, cum sunt zilele și cum sunt nopțile maestrului Tudor Gheorghe? Care sunt mai pline? - Zilele sunt mai pline, nopțile sunt de dormit, pentru că la regimul de viață pe care îl am, la un program absolut epuizant, nopțile sunt binevenite și vindecătoare, ca să zic așa. Când am terminat cu spectacolele, nopțile devin importante și creatoare, atunci îmi vin ideile iar dimineața mă apuc de lucru. Zilele sunt... ca zilele omului, și mai bune și mai rele. - Care
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
le petreceam în spital, deși aveam familie și copil mic și nu am spus niciodata “nu” când era vorba de făcut o gardă. Garda începea azi la 08.00 și se termina a doua zi la 12.00. Munca era epuizantă și cel mai rău era că eram singură, fără un medic cu experiență cu care să mă pot consulta atunci când aveam cazuri mai dificile. Aici, în Suedia, ca rezident, ai mereu un medic specialist sau primar care lucrează cu tine
De profesie medic departe de România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20205_a_21530]
-
pentru alegerea făcută. - Și pentru asta ați bătut atâta drum? - Da... - Super. Atunci vă rog și eu să transmiteți cuiva niște felicitări. - Sigur. Cui? - Departamentului de Marketing de la Philip Morris, care probabil că a avut de făcut față multor ședințe epuizante, până a găsit ideea asta genială. - OK... - A, și - de ce nu? - și boardului care-a aprobat strategia. E evident că sunt oameni foarte tari și creativi acolo, care-și merită salariile de zeci de mii de euro. A zis că
Cel mai înalt pisc al marketingului a fost atins by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20446_a_21771]
-
Simona Tache Am făcut în viața mea câteva ședințe foto. Nu multe, dar nici deloc. Suficient ca să vă pot povesti cum decurge una: Pasul 1. Machiajul. E cea mai lungă și cea mai epuizantă din punct de vedere nervos operațiune (doar coafura o mai poate depăși, dacă e una sofisticată). Tu stai pe un scaun și cineva te pictează. Și te pictează, și te pictează, și te pictează. Uneori nici nu vezi într-o
Din culisele unei ședințe foto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20812_a_22137]
-
total în ideea de a face teatru. Cum? Cum am făcut asta? Spunându-i că n-ai viață atunci când faci teatru. Nu cred că am pus problema chiar așa. Dar e o chestie de program. Opt showuri pe lună este epuizant, trebuie să te implici cu totul în asta. Asta este evaluarea mea sinceră. *Ești și producător. Asta te face să te simți mai puternic ca și actor, să simți că ai mai mult control asupra ceea ce faci? E bine să
Paul Rudd, despre peripeţiile din "Wanderlust" [Corola-blog/BlogPost/97481_a_98773]
-
noua catedrală a societății contemporane. Cât de „credincioși” sunt bucureștenii și ce fel de ritualuri îndeplinesc în cele peste 30 de mall-uri și centre comerciale existente în oraș? Dar clubul? Este o activitate de relaxare și frivolă sau una epuizant de serioasă? Muzeul satului și Muzeul țăranului român - viziuni urbane despre lumea rurală - 18 iunie a.c. Un muzeu este mai mult decât o colecție de obiecte, ele fiind expuse nu doar cu scopul de a informa în mod obiectiv vizitatorii
Mamp;M Open Workshop lansează în București două ateliere [Corola-blog/BlogPost/97701_a_98993]
-
era totuși limitat, spre deosebire de nevoile tot mai mari și mai ales, imprevizibile, ale tinerei sale familii; acum mai numeroase. Copiii - bucuria vieții - cum auzise el cândva spunându-se despre ei, erau minunați, însă, când se întorcea acasă după o zi epuizantă de muncă, îl oboseau și, nu de puține ori îl iritau atât de mult, încât deseori se trezea ridicând vocea la ei... Iar când Vadim ridica tonul, așa cum era obișnuit pe platoul de instrucție, până și vecinii ciuleau urechea. Și
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
apropiere se află o bază de cercetare a armatei S.U.A.) echipa a atins cel mai nordic punct locuit din Canada, după care s-a deplasat, pe schiuri, la Polul Magnetic. Polul Magnetic se deplasează rapid către Siberia. „Drumul a fost epuizant. Am străbătut cam 100 de kilometri pe schiuri, la o temperatură de -40°C, Într-o zonă unde nu trăiește nimic, o zonă moartă, la nord-est de continentul american. Polul Magnetic nu este un loc fix, este un cerc cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
vîrsta, pentru el are depănare într-o altă configurație. În toți anii lui Andrei, Manuela Hărăbor și i-a trăit pe ai ei, dublu. Nu și-a părăsit fiul nici o secundă, și-a închinat timpul, energia, nervii, tot, unei activări epuizante a toate rezonanțele sale fizice și sufletești la recuperarea capacităților lui Andrei. Oțelită să fi fost rezistența ei, tot ar fi cedat, dar a fost mai mult decât atât, a fost capitonată în catifeaua iubirii de mamă! În același timp
MANUELA HĂRĂBOR. VICTORIA SPERANŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382300_a_383629]
-
cu devoțiunea cîtorva, am depășit obstacolele. Mă întreb și acum, dacă nu ar fi intervenit personal Iorgulescu sau Videanu, ce s-ar fi ales de șirul de proiecte, de invitații, de rezervări de bilete de avion, de hotel, de munca epuizantă de zile și nopți al căror număr nu-l mai țineam etc.? Este prima dată cînd nu am ajuns la Craiova. Lipsind din țară, mi-a fost mai greu să-mi structurez programul pe ultima sută de metrii. Dacă aș
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
făcut și ce-ar mai fi de făcut, saci de ciment și suluri de carton și cărămidă de cumpărat, rate la mobilă și rate la îmbrăcăminte" (p. 78). După treizeci de ani, spre finele romanului și pe una dintre turnantele epuizante ale vieții sale în cerc, fostul copil și ex-ciclistul campion la juniori are exact aceleași stări. Oboseală, disperare, greață: "Nici pe el nu-l prea auzise plângându-se, deși se întâmpla să amâne să se ducă la veceu din pricină că are
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
pare la vedere, există un timp secund, nostalgic, meditativ, al șoaptei interioare, al relației cu eul profund, cu experiența particulară chemată să intre în povestea celuilalt. Ieșind din haos și din zgomotul cotidian cu asupra de măsură de iritant și epuizant, spațiul acestei expoziții, puțin obișnuite la noi, aduce o ordine interioară binecuvîntată. O intimitate a liniștii tot mai pierdute. O tihnă ochiului și minții. Un alt ritm. O altă așteptare. Regăsire. Sau sublima ei iluzie. Departe de lumea dezlănțuită și
Foto HAIKU by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8636_a_9961]