87 matches
-
toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
O distribuție redusă prezintă ferigile și ecvizetofitele. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.). Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși ("Verrucaria fuscella", "Pyrenula nitida", total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei ("Peltigera canina", "Xanthoria parietina", 80 sp.) și fruticuloși ("Ramalina fraxinea", "Cladonia fimbriata", 18 sp
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
redusă prezintă ferigile și ecvizetofitele. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.). Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși ("Verrucaria fuscella", "Pyrenula nitida", total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei ("Peltigera canina", "Xanthoria parietina", 80 sp.) și fruticuloși ("Ramalina fraxinea", "Cladonia fimbriata", 18 sp.). De asemenea
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, situri arheologice, arii
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau margaretă ("Leucanthemum vulgare"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea ("Scilla bifolia"), piperul lupului ("Asarum europaeum"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănarița ("Cynosorus cristatus"), sulițica ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera"), iarbă vântului ("Nardus strictă") sau păiușuri din speciile "Festuca strictă", "Festuca ruoicola" și "Festuca valesiaca". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
In natură apare acidul silicic sub formă de silicați ca schelete de susținere a rețelei structurii atomice, în oraganismul plantelor și animalelor. In apa mărilor formează de exemplu scheletul diatomeelor și radiolarilor, ca și la plante mai ales din specia Equisetum. Sedimentele din miocen (periodă geologică din neogen care a fost în urmă cu 5 până la 23 milioane de ani) conțin între 70 - 93 % bioxid de siliciu (), apă între 3 - 12 % și urme de oxizi metalici. Acidul silicic apare și în
Acid silicic () [Corola-website/Science/308471_a_309800]
-
frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium multifidum"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), trestioară ("Calamagrostis neglecta"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), coada-calului ("Equisetum sylvaticum"), rogozuri ("Carex curta, Carex rostrata"); precum și câteva specii de mușchi de turbă ("Sphagnum wulfianum", "Dicranum viride", "Campylopus pyriformis", "Sphagnum capillifolium" și "Drepanocladus vernicosus"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale: Reportaj
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu ("Trifoliul pratense"), păpădia ("Taraxacum oficinale"), ștevia ("Rumex paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), mohorul ("Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense"), patlagina ("Plantago langiolata"), roinița ("Melissa officinalis") denumită popular floarea-stupilor, șovârvul ("Origanum vulgare"), tătăneasa (Symphytum officinale), turița mare ("Agrimonia eupatoria"). Pe malul râului Mureș dar și pe lângă pârâuri întâlnim: urzica ("Urtica dioica"), potbalul ("Tussilago farfara"). Terenurile umede, talazurile și grohotișurile
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
colon (baie la șezut, compreseă, spălături pentru rinite și răni baie totală: 250g. plantă se opăresc cu 5 litri apă clocotită. Se infuzează 20 de minute, se strecoară, se toarnă în apa de baie sau se fac spălături Coada calului (Equisetum arvenseă conține acid silicic, acid oxalic, substanțe amare, stimulează refacerea țesuturilor băi parțiale, comprese, mai rar: băi totale, împachetări eczeme umede, ulcer varicos, răni care nu se-nchid, reumatism, gută baie parțială, 100-200g plantă în doi litri apă rece; se
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
herba de tătăneasă (Symphytum officinale)+herba de ventrilică (Veronica officinalis) din care se beau, zilnic, 2 ceaiuri, ușor Îndulcite. *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+flori de soc (Sambucus nigra)+frunze de salvie (Salvia officinalis)+herba de coada calului (Equisetum arvense)+herba de rozmarin (Rosmarinus officinalis)+herba de pelin alb (Artemisia absinthium) din care se beau, zilnic, câte 2 ceaiuri Îndulcite cu miere de albine. Pulbere din amestec, În cantități egale, de rostopască, armurariu și pedicuță din care se ia
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
la jumătate din lichid și se consumă În cursul zilei, În reprize scurte. Masa de amestec rămasă după strecurare se aplică sub formă de cataplasmă pe zonele umflate. Rețeta autorilor *Allium cepa (ceapă) + Artemisia absinthium (pelin alb) + Betula verrucosa (mesteacăn) + Equisetum arvense (coada calului) + Juniperus communis (ienupăr) + Petroselinum crispus (pătrunjel creț) + Phaseolus vulgaris (fasole) + Sambucus nigra (soc). Pentru uz extern În ascita abdominală se aplică frecvent cataplasme fierbinți din cartofi fierți transformați În pastă sau cataplasme cu ceapă tăiată pusă de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
este Însoțită de gastrite hiperacide. *Decoct din rădăcini uscate de cicoare (Cichorium intybus) din care se bea o cană pe zi, fracționată În 3 reprize, Înainte de mesele principale, având efecte colagoge, coleretice și depurative. *Decoct din herba de coada calului (Equisetum arvense) care se Îndulcește cu miere de albine și se beau 3 ceaiuri pe zi până când dispar crizele de colici provocate de inflamațiile vezicii biliare. Rezultate bune se obțin și cu tulpini fragede de păpădie, mâncate crude, eventual Îndulcite cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rădăcini de cicoare+rădăcini de păpădie (În proporții egale) din care se beau câte 5-6 Înghițituri, având rol În calmarea crizelor provocate de inflamația vezicii. Rețeta autorilor *Taraxacum officinale+Mentha x piperita+Cichorium intybus+ Calendula officinalis+Agrimonia eupatoria+Achillea millefolium+Equisetum arvense+Fraxinus excelsior. În uz extern, se pun cataplasme locale cu varză crudă, ținute timp de 6-10 ore și schimbate de 2-3 ori. Regimul alimentar Pentru colecistite sunt recomandate supe de legume, piureuri de legume (cu spanac, pătrunjel, morcov, ridichi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2 luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori pe an. În uz extern, pe zona pacreasului și a abdomenului, se unge cu alifie de gălbenele și apoi se pune o cataplasmă cu herba zdrobită de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Cotinus coggygria) cu efecte calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului (Equisetum arvense) pentru neutralizarea acidității gastrice prea ridicate; - herba de păpădie (Taraxacum officinale); -herba de mătăciune (Dracocephalum moldavica) cu efecte În calmarea spasmelor și colicilor gastrice; -herba de sunătoare (Hypericum perforatum) cu proprietăți cicatrizante și stimulatoare a secrețiilor gastrice; -herba de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de 3 ori pe zi, cu 10 minute Înainte de mese. Rețeta autorilor pentru gastrite hiperacide mușețel (Matricaria chamomilla) + mentă (Mentha x piperita) + gălbenele (Calendula officinalis) + coada șoricelului (Achillea millefolium) + sunătoare (Hypericum perforatum) + tătăneasă (Symphytum officinale) + salcâm (Robinia pseudacacia) + coada calului (Equisetum arvense). În gastritele cronice hipoacide și anacide este necesar să fie utilizate acele plante care stimulează secrețiilor gastrice și suplimentează carența de suc gastric. -infuzie din herba de schinel (Cnicus benedictus); -infuzie din herba de țintaură (Centaurium erythraea); -infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de coagulare a sângelui și se opresc hemoragiile nazale, Într-un interval de 1-2 ore, inclusiv În cazul tampoanelor de vată imbibate cu infuzie sau după comprese pe tâmple și pe ceafă. -Infuzie sau decoct din herba de coada calului (Equisetum arvense) care se folosește extern prin aspirații nazale, comprese În jurul nasului și la nivelul cefei, spălături sau tamponări nazale. -Decoct din rădăcini de ciuboțica cucului (Primula verris) din care se pun cataplasme pe nas și obraji, de mai multe ori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
astfel proprietarul se ascunde În spatele chiriașului de privirile pofticioase ale unora: poate ale veveriței care-i vânează conurile, adică urmașii... Cum aș putea traduce, cu bruma mea de latină, numele unui mușchi, Barbura muralis, decât ca barba zidului? O ferigă, Equisetum arvense, silește pe urs să meargă la bărbier, dar procură omului hemostatice și diuretice. O rubedenie a păpădiei, barba caprei sau scorțonera albă, provenită din sudul Europei - acela pustiit de capre - furnizează 20-25 tone la hectar de rădăcini delicioase, pe când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]