327 matches
-
voastre cele bune și să slăvească pre tatăl nostru cel din cerurĭ. Drept aceea și eŭ Lazăr Calenderoglu, împreună cu alțĭ ajutătorĭ, aŭ rădicat din temelie această sf. biserică, puind hramurĭ pe Sf. pr[ooroc] Ilie, Învierea Sf. Lazăr și Sf. iera[r]h Alexandru, spre pomenirea de vecĭ, în zilele prea-înnălțatuluĭ nostru Domn Alexandru Dimitrie Ghica VV. și a preaosfințituluĭ Mitropolit a toată Ungro-Vlahieĭ, chir Neofit, la anul de la Hr[istos] 1841, Avg[ust] 30.”" În 1895 Consiliul Comunal al Bucureștilor
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
eclezistic] în 1515. 10 ASF, NA 1233, fol. 322v., desi anterior a fost rector până în 1504 (vezi notă următoare). 11 AAF, Vizite Pastorale (în continuare "VP") 004-1, fol. 69r (26 octombrie 1514): "Omnia [canc.: bene] male se habebant. Lampas non erat accensa ante corpus Christi. Domus tota ruinosa. Et ecclesia male se habebat. Relatum est Nicolaum de Malchiavellis tenere ad affictum omnia". Gene Brucker (vezi "Niccolò Machiavelli," p. 77) mi-a pus la dispoziție cu amabilitate o fotocopie a originalului. 12
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care sunt redate practici magice de Îmbunare a ursitoarelor. La Întrebarea Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau Înainte, informatoarea răspunde astfel: uite ierea obicei te țâneai de pat sau te țâneai d-o femee-așa dă gâtu iei șî moașa iera la spatele tău șî te țânea șî-l nășteai pă mâinili iei și-i tăea ia buricu, stătei acolo pă scaun te punea dă șădeai pă scaun șî tăea buricu șî-l Înfășa ș d-aci te lua... femea lăuza
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
jos acolo ca să nu... treacă murdăriile... m pat șî... stăteai trei zâle-acolo. Te spălai tu te dădeai jos te mai spălai te mai... șî... d-aici la trei zâle venea moașa dormea cu tine acolo făcia o turtă dă pâine iera a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor Îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
formă în pațiențe sicut erat în agente; et tunc non recipitur formă sine materia. Licet enim illa et eadem materia numero quae est agentis, non fiat patientis, fit tamen quodammodo eadem, inquantum similem dispositionem materialem ad formăm acquirit ei quae erat în agente. Et hoc modo aer patitur ab igne, et quicquid patitur passione naturali. Quandoque vero formă recipitur în pațiențe secun dum alium modum essendi, quam sit în agente; quia dispositio materialis patientis ad recipiendum, non est șimi lis dispositioni
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poemele Disjecta și Cânți del cuore. 46 Pentru detalii referitoare la lectură crepusculara a operei leopardiene cfr. Umberto Bosco, "Leopardi, Thovez e i Crepusculari", Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959, pp. 263-277. 47 O Leopardi io non t'amai. Lontano / eri, lontano șei, mă ți ravviso / e tu m'accenni con la stâncă mano Marino Moretti, Leopardi, Documenti e studi leopardiani, vol. 4, Centro Nazionale di Studi Leopardiani, Recanati, 1970, p. 223. Con la mano / la fredda morte ed una tomba
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ultima fată cu bunicul rest de la Iași, te-ai scos pe geam pînă la piepți, gestul cu părul, strînge-l cu elasticul, serviciul divin se trece, afișat în paralel la biserică, momentele pe care timpul ține, de unde, Hilișău? Hilișău-Crișan, Lazna, de unde iera fimeia lui, "Mișcare" Vorniceni km 118 cînd Savin m-a sunat al doilea oară acasă! halta Mateieni licită conștiință de sine, Carasa "Mișcare", clădirea părăsită lizieră de nori, coasta de sat cu turla bisericii albă, școala albă tumuli de cultura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ștefanachis (numele adevărat al bunicului său, fost arendaș la Panciu), nu voi răspunde reluării mîrșăviei în Era socialistă (nr. 10, mai 1974) de către un A.I. (Adrian Isac), de același calibru cu M.I. ; A.I. a vorbit luni la Rev[ista] lit[erară] T.V. despre romanul Așteptarea talentului. Nu răspund nici lipsei de inteligență, prostiei și falsificărilor din Convorbiri literare. Umblă cu... machiaverlîcuri, le voi da eu machiaverlîcuri!... La Cronica, mîine, apare o cronică semnată de Liviu Leonte. Să vedem ce spune.( Reducerea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
piețele să arate un anumit nivel de optimism, în contextul unei perspec tive macroeconomice și financiare, în mare part e, negative. În același timp, în ciuda îmbunătățirii continue a condițiilor economice și financiare de pe piețe, semnele de disfuncționalitate au rămas, sug erând că eforturile depuse de guvernele și băncile centrale nu au restabilit încrederea pe deplin în sistemul financiar global (figura nr. 4.3.). După cum se poate observa din figura de mai sus , la nivel interna țional, băncile centrale din majoritatea statel
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ro d u șu l, d u p a în călzire tim p d e 3 0 m în u te, în am b alaju l o rig în al, în b aia d e ap a. Ț em p eratu ra d e d eg u stare 5 0 6 0 °C . 3 C o n serv e d e leg u m e cu cârn e S e sep ara lich id u l d e leg u m
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
șu l, d u p a d ilu are la u n co n țin u ț d e șu d e 1 2 -1 4 % la 1 0 stru g u ri(șu c, m u st) tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C 1 0 P ro d u se d în fru cte co n serv ațe cu zah ar(g em , d u lceață, p asta d e fru cte, jeleu ri, m
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
primească prin vis soluția, bătrâna visează că orice va întâlni moșul în cale se va transforma în copil. Cele două principii necesare pentru procreare sunt întrunite la nivel magic pentru a provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o zî - iera dzîua cum i zîua-acum, iera d-un an - a trecut un an, a trecut doi, a trecut trei; iera ani, nu iera zîle!” . Rapidi¬tatea creșterii este proprie ființei care stăpânește energiile generatoare de viață și cu această putere înfrânge
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
visează că orice va întâlni moșul în cale se va transforma în copil. Cele două principii necesare pentru procreare sunt întrunite la nivel magic pentru a provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o zî - iera dzîua cum i zîua-acum, iera d-un an - a trecut un an, a trecut doi, a trecut trei; iera ani, nu iera zîle!” . Rapidi¬tatea creșterii este proprie ființei care stăpânește energiile generatoare de viață și cu această putere înfrânge haosul de la marginea lumii. Tot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
două principii necesare pentru procreare sunt întrunite la nivel magic pentru a provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o zî - iera dzîua cum i zîua-acum, iera d-un an - a trecut un an, a trecut doi, a trecut trei; iera ani, nu iera zîle!” . Rapidi¬tatea creșterii este proprie ființei care stăpânește energiile generatoare de viață și cu această putere înfrânge haosul de la marginea lumii. Tot o valorificare extremă a fecundității lumii o reprezintă geneza dintr-un animal năzdrăvan, motiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru procreare sunt întrunite la nivel magic pentru a provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o zî - iera dzîua cum i zîua-acum, iera d-un an - a trecut un an, a trecut doi, a trecut trei; iera ani, nu iera zîle!” . Rapidi¬tatea creșterii este proprie ființei care stăpânește energiile generatoare de viață și cu această putere înfrânge haosul de la marginea lumii. Tot o valorificare extremă a fecundității lumii o reprezintă geneza dintr-un animal năzdrăvan, motiv care cumulează ajutoarele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
proces inițiatic, imaginea sa exterioară, disimulată, de nevolnic și prostănac, zdrențăros și murdar, indicând suportarea unui stagiu purificator, umilința acestei etape fiind prețul desăvârșirilor viitoare”. Conștient de puterile proprii, el își urmează în taină procesul transformator: „Îns-acel mai mn’ic iera năzdrăvan șî vit’eaz, însâ nu șt’iș n’ime pe fața pămîntului câ iel iesti vit’eaz“ și așteaptă pentru a-și primi recunoașterea cuvenită. Chiar și atunci când nu avem în text indicii asupra conștiinței de sine, feciorul cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pedagogiei arhaice”, după cum numește Octavian Buhociu inițierea, apare într-un basm din Cerișor, Hunedoara, în care feciorul este momit de diavol (ipostază recentă a inițiatorului monstruos) la o școală ivită în pădure: „Omu șt’iș că-n pădurea asta nu iera școli, mai trecuse iel p-acolo d’e mult’e uori. Mersă vo cîțva pași, să făcu o poiană frumoasă, o școlă acolo ca on palat, plin d’e băieț acol îmbrăcaț frumos, băiețî frumoș”. Tatăl neofitului va încerca să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împăratului a mai mare va să zică, când l-a văzut alergând prin grădină și stricând florile a deschis fereastra și i-a strigat” (ChirculeștiVâlcea). Fata aflată în leagănul mitic este tulburată din izolare de gestul brutal ce modifică mesajul floral: „.fata iera adormită; îi rupe cu potcoavili cîteva buchete din rontu iei dă flori și îi pică în curtea împăratului” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Somnul fetei în leagăn provoacă coborârea în timp, până la forțele clocotitoare ale genezei și permite ivirea feciorului ursit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca um fel d’i prav numa d’im babă”. Revenirea în planul social este posibilă doar pentru inițiat, care și-a marcat drumul pe verticală prin instrumente ale masculinității: „Însâ topoarele cele d’i aci tot acolo în copac iera”. Mamei i se interzice orice implicare în planul arhetipal, insolența ei fiind pedepsită cu transformarea în cenușă, dar nu în cenușa forțelor creatore latente, cum este cea în care șed neofiții înainte de plecare, ci în reziduurile deșertăciunii umane. Dacă neofiții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de hierofa- niile posibile în orice moment: „Dumn’ezo cu Sîmp’etru umbla pă pămînt p-alea vremuri” (Cerișor - Hunedoara). În contextul ritual, apariția lor este declanșată de momentul de deznădejde al neofitului confruntat cu singurătatea decorului arid, de nicăieri: „Iera Dumnezău cu Sfântu Petre! - Bună seara, mă băiete!- Bună să vă fie inima, moșilor! -Dă ce plînji tu? - Ioite, mă văd și ieu sîngurel p-aici, pîn munțî ăștia, și n-am cum să mă culc și ieu. Mi-e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că se va stabili o zi a curățeniei în politică care să îndepărteze deșeurile toxice, să scăpăm de pacoste, de mogulii de proximitate, de umanismul capitalist mai afurisit decât mânia proletară. 8 decembrie 2010 Incertitudine de dincolo de Prut Motto: „Hoc erat in votis!” (lat. „Aceasta mi-era dorința!”) La două săptămâni de la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova (28 noiembrie a.c., chiar de ziua Unirii Bucovinei cu Țara Mamă, România!), încă nu s-au limpezit apele, continuă criza politică declanșată anul trecut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la judecata asup [ra ] unui umilit individ, ca sub- sau nesubsemnatul, de-aceea îmi iau și eu libertatea de-a-i adresa următoarea adresă pr[in] care cer cartă de legitimațiune sau răvaș de drum, pe veche, pentru de-a cutre iera întinsul d-neaei sau domniei-lui Imperiu. Signora sau Signore, Nu pot și nu voi a nega că influința ce esersați asupra mea e mare, ba încă nu vă iau meritul de-a declara în gura mare că o bună și poate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trimes [al nostru](DÎ.1600: XLIV) d. iată [trei]i, spre a sufletului dulce gustare, ți să întind [DP timeșcioare] (CD.1698: Vv) Un alt tip de discontinuitate este reprezentat de dislocarea sintagmei partitive (Pană Dindelegan 2016): (39) a. [cinci]iera [tid-insele] înțeleapte și cinci nebune (CC1.1567: 240r) b. [nimica]iție să nu arătăm [tiden lucrurile ceale] (SVI.~1670: 26v) În româna veche era posibilă adjuncția directă la constituenți nominali a adverbelor (40) și a conjuncțiilor (41) dislocate: (40) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
et existens în oratorio fabricato prope dictam veterem ecclesiam Sancte Mărie de Alberigis fuit et est etiam antiquissima, et iam sunt centum anni elapsi et satis ultra et tanto tempore cuius initii non est memoria quod fuit et est et erat în muro veteri dicte Sancte Mărie de Alberigis, et sic etiam antequam fieret oratorium ibi existens ad honorem dicte imaginis dive Virginis". 174 Ibid., "... quod iam sunt elapsi 40 anni et ultra quod fabricatum fuit oratorium ibi existens ad honorem
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mod similar sînt construite și unele interogații indirecte: "Nu înțeleg cum dracu au pătruns pe acest forum" (gardianul 2003). Multe interogații sunt de altfel retorice - "Cine dracu' m-a pus sa trec prin zona 25?" (sfera.ev.ro), "cînd dracu iera să-ți spui?" (amza), făcîndu-se ușor trecerea spre simple exclamații de surpriză, neîncredere, indignare, reproș: cum dracu! și mai ales ce dracu! - "mă, cum dracu?" (friends.3x.ro); Ce dracu', măi băieți... cercetați, cercetați..." (ziare.ro); "Ce draq măi, nu
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]