32 matches
-
Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă, numită "ergotism" sau "focul sfântului Anton". De aceea proporția maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar și 0,05% în făină. Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru "cornul secarei", folosit cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
cu levodopa. Intoxicațiile cu ergot erau destul de des întâlnită în trecut, dar odată cu progresul cunoștințelor despre compoziția ergotului, acestea au dispărut aproape complet. În Evul Mediu intoxicația era cunoscută sub denumirea de "focul Sfântului Anton", în prezent intoxicația este denumită ergotism. Acesta se datorează efectelor vasoconstrictoare și halucinogene ale substanțelor farmacologic active din ergot, având 2 forme de manifestare: Este în general de 0,2% din greutatea uscată, dar poate atinge și 1% din greutatea uscată a ergoților. În aceste condiții
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
plasmatice ale acestor medicamente , conducând la alungirea intervalului QTc și , în cazuri rare , la apariția torsadei vârfurilor ( vezi pct . 4. 3 ) . Alcaloizi din ergot : Posaconazol poate crește concentrația plasmatică a alcaloizilor din ergot ( ergotamină și dihidroergotamină ) , ceea ce poate conduce la ergotism . Administrarea în asociere de posaconazol și alcaloizi din ergot este contraindicată ( vezi pct . 4. 3 ) . Inhibitori ai HMG- CoA reductazei metabolizați de către CYP3A4 ( de exemplu simvastatină , lovastatină , și atorvastatină ) : Posaconazol poate crește semnificativ concentrațiile plasmatice ale inhibitorilor HMG- CoA reductazei
Ro_796 () [Corola-website/Science/291555_a_292884]
-
de mai puțin de trei ani, Magnus s-a îmbolnăvit și a murit la Nidaros, pe 28 aprilie 1069. Cronicile raportează că Magnus a murit de pecingine, însă oamenii de știință moderni susțin că ar fi putut să moară de ergotism (o otrăvire a ciupercii Claviceps). Magnus a avut un fiu, Haakon Toresfostre, care s-a născut probabil în același an în care Magnus a murit. Haakon a continuat să pretindă ceea ce el considera o parte a regatului său după moartea
Magnus al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331149_a_332478]
-
de mai puțin de trei ani, Magnus s-a îmbolnăvit și a murit la Nidaros, pe 28 aprilie 1069. Cronicile raportează că Magnus a murit de pecingine, însă oamenii de știință moderni susțin că ar fi putut să moară de ergotism (o otrăvire a ciupercii Claviceps). După moartea tatălui său, Olaf a împărțit guvernarea regatului împreună cu fratele său Magnus al II-lea al Norvegiei, care a devenit rege cu un an înainte. Magnus a murit în 1069 iar Olaf a devenit
Dinastia Hardrada () [Corola-website/Science/331160_a_332489]
-
a promovat deja la vârsta de 24 de ani (1 martie 1764). Apoi s-a mutat la Paris pentru a practica dar, de asemenea, s-a preocupat cu cercetări privind diverse boli, inclusiv celor pe acest timp letale, variolă și ergotismul. În acest context a scris mai multe cărți care au făcut senzație, prima deja în anul 1765: "Histoire de la petite vérole, avec leș moyens d’en préserver leș enfants" (Istoria variolei, cu mijloacele de a proteja copiii) în două volume
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
alte cu această tematica. În 1776, a inițiat publicarea jurnalul medicinal "Gazette de sânte" (apoi preluat, din 1804, de Mărie de Saint-Ursin (1763-1818). Tot în 1776, Paulet a publicat cercetările sale istorice și fizice privind bolile epizootice. Lucrările lui despre ergotism au fost publicate în "Memoriile Academiei de Medicină" alături de cele ale lui Henri Alexandre Tessier (1741-1837) și Charles Jacques Saillant (1747-1814). Savantul a devenit de asemenea cunoscut pentru opoziția sa împotriva magnetismului animal în "L’Antimagnétisme, ou origine, progrès, décadence
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]