36 matches
-
de tineri, din rănile cărora își iau zborul păsări colibri. Alterego-ul său este un oribil pitic mutilat de ambele mâini, pe care îl poartă mereu pe brațe. Peste corpul personajului se toarnă un lapte vâscos, care se încheagă în forma eristică. Un depozit întreg de Criști aruncați claie peste grămadă amintește imagini de la Auschwitz. Nimeni nu are nevoie de Cristul de aluat pe care personajul îl cară-n spinare dintr-un loc într-altul, și pe care în cele din urmă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în firidele sălii, ca în Arman. Fiecare corespunde unei planete și are o profesie. Fiecare își spune numele, planeta și profesia, iar apoi, în imagini halucinante, își derulează, la modul mitic, trecutul. Ei sânt cei nouă aleși care, împreună cu personajul eristic, vor porni, conduși de Maestru, spre Muntele Sacru, în căutarea vieții eterne. Unul dintre ei fusese, de pildă, șeful poliției. Legat pe o roată, un tânăr gol se află în mijlocul unei piețe. Șeful poliției se apropie cu o foarfecă și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
evolutivă a conceptului, așadar în calitate de "proces" culminând cu "dialectica hegeliană". Prima spune autorul este exclusivă: afront universal, a doua inclusivă, prin interogație rațională." Indisociabilitatea acestei subtile și intime legături demonstrează caracterul dialectic (ca metodă de aflare și impunere a adevărului), eristic (ca artă de a purta disputa uzând de o argumentație subtilă și de artificii retorice) și sofistic (dat de întrebuințarea în scopuri amorale a argumentelor ad hominem și ad personam, asupra cărora vom reveni mai nuanțat) al polemicii. Ori de câte ori e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
probabile (Topica; Respungerile sofistice), semnalează dificultățile argumentării într-o discuție, dificultăți distribuite cu aceeași măsură și de partea celui care pune întrebări și de partea celui ce răspunde. Dificultățile indică limite ale raționamentului în toate formele sale aristotelice demonstrativ, dialectic, eristic -, nicidecum posibilități infinite ale sale. Reflecții de natură să lămurească "probleme logice" pot fi ușor descoperite înainte de Aristotel, de exemplu, la reprezentanții Școlii Eleate: Xenofan, Parmenides, Melissos, Zenon. Parmenides, îndemnându-și discipolii să înainteze pe calea ființei, căci tocmai ceea-ce-este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Ipostaza sa formalizată o găsim însă în Cărțile I și a VIII-a ale Topicii și în Respingerile sofistice ale lui Aristotel; ea apare, aici, cu un rol determinat de reguli, subordonată fiind construcției raționamentelor dialectice, în primul rând, apoi eristice etc. Acum însă nu vreau să mă refer la aceste contexte, care vor fi avute în vedere în prezentarea "aplicativă" a lui Aristotel, în finalul acestei secțiuni a lucrării. Dar vreau să atrag atenția asupra unui context filosofic mai apropiat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
genere, iar Analitica secundă, demonstrația, concepută ca raționament cu premise necesar adevărate, ca "raționament științific". Dialectica ("Topica", în sistematica logicii aristotelice) este disciplina argumentării cu premise probabile, adică teoria raționamentului dialectic, cel din premise cu adevărat probabile, și a celui eristic, din premise aparent probabile (acesta din urmă fiind avut în vedere numai ca limită a celui dialectic). Analitica are sarcina de a înfățișa elementele raționamentului, "formele" acestuia, și de a enunța regulile alcătuirii raționamentelor corecte; cele mai importante elemente sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modalităților determinate în care se constituie, pornind de la acestea, raționamentele corecte ale "științei", singurele călăuze absolute ale adevărului. Topica, cel de-al treilea compartiment al logicii-organon dintre cele vizate, are în vedere raționamentul cu premise probabile (raționamentul dialectic și raționamentul eristic, acesta din urmă, relativ diferit de sofism gr. sophisma, raționament incorect, dar cercetat, într-o oarecare măsură, doar pentru a indica, printr-o regulă negativă, limita de valabilitate a argumentului, adică a raționamentului dialectic).52 În plus, Topica cercetează și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin gradele de întemeiere a valorii lor de adevăr (problemă tematizată ca atare după formularea soluțiilor privind problemele formale), iar topica (dialectica) se ocupă, în ultimă instanță, tocmai cu "locurile comune" (topoi) care constituie originea principiilor oricăror raționamente (apodictice, dialectice, eristice), care la rândul lor sunt utilizate în filosofie și în oricare altă "știință". Această ultimă funcție a topicii (dialecticii) este cu totul semnificativă și pentru problema de care ne ocupăm, pentru că ea se referă la o condiționare "formală" a discursivității
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezentat de condițiile corectitudinii logice, se opune categoric (contradictoriu) erorii, sofismului, incorectitudinii. Pe de altă parte, dialectica cercetează raționamentul din premise probabile (dar corect sub aspect formal): aceasta este una dintre temele sale; totuși, o variantă a acestuia este raționamentul eristic, cel care, datorită aparenței de probabilitate proprie premiselor, se apropie de raționamentul dialectic (din premise cu adevărat probabile), iar prin ceea ce sunt, de fapt, premisele sale pot fi enunțuri fals probabile și prin "tehnicile" care se pot îndepărta de regularitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
I, 1, 24 a, b; în Organon II; pp. 5 6. A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel distinge între "filosofemă" (raționament demonstrativ), "epicheremă" (raționament dialectic), "sofism" (raționament eristic) și "aporemă" (raționament dialectic prin contradicție). 51 Alcătuirea cunoscută a Organon-ului, cu cele șase tratate, nu îi aparține lui Aristotel, ci lui Andronikos din Rhodos (sec. I î.Cr.). Cf. I. M. Bochenski, A History of formal Logic, Part I
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acelorași reguli caracteristice prezentate la prima piruetă. A treia piruetă este constituită din faze ce se succed la fel ca la pirueta a doua: * sprijin bilateral în momentele pregătitoare pentru intrarea în piruetă cu ultimele momente specifice accelerării; * sprijin u eristice unei faze inactive bazată pe mișcarea de urcare în inerție a ciocanului spre cel mai înalt punct al traiec , aproape de posibilitățile maxime ale atletului, considerăm că este necesar să atragem atenția asupra următoarelor elemente de ordin tehnic, care joacă un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]