237 matches
-
o decanta sub forma nuanțărilor, distincțiilor și însemnărilor ironice au un efect invers: în loc să ascundă sursa, o dezvăluie. Tocmai de aceea camuflările erudite la care apelează te duc cu gîndul exact la trauma pe care autorul se străduia s-o escamoteze. Iată de ce Sau-sau e o carte mare nu pentru că e profundă, ci fiindcă e autoreferențială. Ea e un exemplu de cît de mult se poate scoate dintr-o experiență biografică atunci cînd știi s-o treci prin filtrul culturii
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
cuveni. Bunăoară așa-numita "condamnare a comunismului", rostită în Parlamentul României, cu un aer atît de formal, de actualul președinte al statului, nu e oare un act de vodevil politic, apt a corobora o asemenea opinie? Însă cum am putea escamota pînă la urmă crimele și "minciuna apocaliptică a comunismului", cum am putea trece peste hecatombele fără precedent ale victimelor sale cunoscute sau încă necunoscute? Cum am putea reconstitui trecutul recent ce încă se întrețese dureros cu prezentul fără a sfîșia
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
Mi se pare remarcabilă tenacitatea și maturitatea cu care Cosmin Ciotloș l-a dezgropat pe Topîrceanu de sub ruinele vechilor interpretări, i-a șters de praf chipul și ni l-a redat, așezându-l în actualul context de lectură. El nu escamotează condiția minoră a unei poezii al cărei filon liric, atunci când există, e de o enormă platitudine și nu vede o contradicție între această viziune minoră și evidenta măiestrie literară a lui Topîrceanu. „Ce rămâne valabil astăzi din poetul Topîrceanu? Aș
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
poate obiecta că, prin acest mic artificiu, ediția Țugui -Safta își încalcă propriul principiu cronologic: Baconsky nu începe, totuși, să scrie în 1956 și, oricât de mult am aprecia gestul lui de curaj și valoarea operei de după aceea, nu putem escamota volumele rușinoase, fie și numai pentru amănuntul că poartă pe copertă același nume de prestigiu ca și Fluxul memoriei (1957) sau Cadavre în vid (1969). Bănuiesc că editorii ar răspunde acestei obiecții nu numai invocând pietatea față de rolul pozitiv jucat
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
făcut reforme;costurile ieșirii din criză sunt mai mici în România; evoluțiile de pe plan mondial confirmă politica lui Boc). ca nuanță, sloganul ”Să trăiți bine” a fost schimbat cu sintagma ”Românii vor să trăiască într-o Românie modernă”. Astfel, se escamotează lipsa de rezultate pe termen scurt (românii nu trăiesc bine) cu promisiunea unor beneficii în viitor (modernitatea spre care ne îndreaptă Boc este asociată unei situații mai bune). Apoi, președintele a dat indicații de regie partidului (cum să comunice eficient
Tehnica de discurs a lui Traian Băsescu: aluzie la ceea ce păţeşte tabăra învinşilor () [Corola-journal/Journalistic/48570_a_49895]
-
lui era într-o permanentă alertă. Nu știa ce înseamnă toropeala, somnolența, sustragerea, eschivarea, relașul, prudența, respectul. Era interesat de tot și nu lua nimic de-a gata. Când era față în față cu un lucru, îl privea în loc să-l escamoteze printr-un mit, un cuvânt, o impresie, o idee preconcepută; nu-l părăsea înainte de a-i înțelege toate detaliile, semnificațiile multiple. Nu se întreba ce trebuie gândit, ce ar fi spiritual sau inteligent să gândești: ci doar ceea ce gândea el
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
mintă . Nu există în război sau în pregătirea războiului minciună care să nu poată fi apărată" I s-a părut însă că se exagerează, că se înalță edificii de minciuni menite să fie mai durabile decât realitățile pe care le escamotau. El ar fi vrut ceva mai puțin solid, mai efemer: „Haiku nu spune mai mult decât este. Un lac vara, o frunză în vânt Conștiința omenească localizată în natură. Răspunsul la orice într-un număr dat de versuri, silabe în
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
Tudor Popescu nu doar că merge mai departe, dar focalizează tocmai ceea ce definește filmul românesc în perioada comunistă, aliajul de propagandă, antipropagandă, estetism, visătorie, realism critic, clișeu ideologic etc. Ambii critici de film pleacă de la premisa corectă că nu poți escamota pentru filmul românesc tocmai ingerința politicului, de la scenariul patentat ideologic la diferitele forme de cenzură, în ceea ce constituie genomul estetic al filmului românesc, că rezultatul „estetic” este de la început impur și amprentat de condiționări ideologice, fie în sensul exibării lor
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
secvența respectivă. Sensul textului, intangibil, se dovedește mai puternic decît impulsul tînguios al creatorului de a-l distruge. Așa încît, neavînd ce face, trimite, neconsolat, romanul la tipar: „Nimeni nu va ști mai bine decît mine că acest sfîrșit este escamotat”. În sfîrșit, încă o ciudățenie, care, e adevărat, nu face decît să confirme, indirect, înțelesul soteriologic al Accidentului. La 21 ianuarie 1942 notează în jurnal: „Zăpada este - mă gîndeam - un element: o forță naturală”. Apoi: „O idee de nuvelă... S-
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
olimpiană. Vreau să spun că nu mă pot preta la credința tradițională care postulează un divorț natural între obiectivitatea savantului și subiectivitatea scriitorului, ca și cum unul ar fi dotat cu o «libertate», iar celălalt cu o «vocație», numai bune amândouă să escamoteze sau să sublimeze limitele reale ale situației lor: cât despre mine, îmi asum (reclam, je réclame) să trăiesc din plin contradicț ia timpului meu, care poate face dintr-un sarcasm condiția adevă rului.” Acest citat din finalul „Introducerii” la Mitologii
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
Iar prețul - așa cum s-a întâmplat în ultimii peste 20 de ani - îl vom plăti tot noi, cetățenii țării, contribuabilii. Bogățiile subsolului sunt risipite, vândute pe bani mărunți; o parte a patrimoniului nostru cultural este pe punctul de a fi escamotată, iar mediul în care trăim distrus. Iar noi, ardelenii, ne alegem cu un lac de decantare de sute de hectare, poluat din plin cu metale grele și cu cianură. În același timp atragem atenția și asupra faptului că proiectul minier
Tokes, dușmanul României, dușmanul proiectului Roșia Montană by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35536_a_36861]
-
cuvinte, a apărut la Editura Academiei de Studii Economice din București - aproape sfidător, dacă ne gândim că moartea este, cum ar spune Robert Kastenbaum, dușmanul cu care economia trebuie să lupte în tăcere, instituind sisteme care o previn și o escamotează. Lucrarea reia parțial ideile și analizele literare din Știința morții, dar le orientează într-o direcție nouă - dorința actuală de a scrie o carte despre moarte. În fond, e un alt mod de a afirma că a scrie o carte
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
celor 66 de zile de greva foamei, a trimis constant cereri de lămurire către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solicitând ca aceasta să lămurească termenul de „acces efectiv” la dosar suficient de clar ca autoritățile române să nu mai poată escamota predarea documentelor din dosarul Revoluției (nr. 97/P/1990), Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie 1989” și-a văzut azi În sfârșit dorința Împlinită. CEDO a trimis, prin fax, Guvernului României o explicație a termenului „acces efectiv”, subliniind faptul că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
calitate, de tolerarea încălcărilor eticii profesionale. Am invitat-o la un dialog pe Brîndușa Armanca, jurnalist și profesor de jurnalism, să facă o radiografie a situației. Pentru a ajuta și publicul să înțeleagă ce se întâmplă. „Practica românească de a escamota bârfe, supoziții, colportări sub acoperirea «pe surse» nu face decât să discrediteze profesia” Doamnă Armanca, mediul virtual, cu preponderență, e invadat de articole de presă de proastă calitate, și ca fond, și ca formă, de articole care, în mod normal
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
este să obișnuiești publicul cu subiecte ușoare, cu lucruri care se fac din mers, cu poze senzaționale, fete goale, de care abundă Internetul. În consecință, scuza presei că asta vrea publicul nu stă în picioare. Iar practica românească de a escamota bârfe, supoziții, colportări sub acoperirea „pe surse”, deci fără verificări rezonabile, nu face decât să discrediteze profesia. Am ajuns în situația că oricine care produce și distribuie conținut media să se autointituleze sau să fie considerat jurnalist. Ziariștilor profesioniști, celor
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
li se spună tare și răspicat Nu mă sâcâiți, dacă nu se prefera, și mai simplu, și cu mai multă eficiență, să fie trimiși la naiba. Firește, comunicatele de serviciu predate de agenții poliției secrete superiorilor lor camuflau aceste afronturi, escamotau aceste vicisitudini, mulțumindu-se să insiste asupra încăpățânatei și sistematicei lipse de spirit de colaborare, de care sectorul populațional suspect continua să dea dovadă. S-ar putea crede că această ordine a lucrurilor ajunsese la un punct întru totul asemănător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
votului, sămânța propriei sale distrugeri sau, ipoteză nu mai puțin neliniștitore, a unei treceri la ceva complet nou, necunoscut, atât de diferit încât, crescuți cum am fost în umbra rutinelor electorale care, timp de generații și generații, au reușit să escamoteze ceea ce vedem acum a fi unul dintre triumfurile sale cele mai importante, cu siguranță n-am mai avea loc în el. Cred cu tărie, continuă prim-ministrul, că schimbarea strategică de care aveam nevoie este evidentă, cred că readucerea sistemului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu-ți spun nimic (sau nu-ți spun ție, ca român din România.și iată un prim argument și răspuns, la întrebarea: DE CE ACEASTĂ CARTE ERA NECESARĂ ȘI ESTE BINECUVÂNTATĂ: PENTRU CĂ NE FACE CUNOȘTINȚĂ ȘI NE RE-ÎNFRĂȚEȘTE, CU FRAȚI UITAȚI/”ESCAMOTAȚI”?!), decât după ce te duci la pagina conținând textul/textele antologat/antologate și.citești, cu nesaț: Virgil Ciucă (SUA), Carmen Tania Grigore (Anglia), Adalbert Gyuris (Germania), Ioana Geier (Germania), Monalisa Livia Gheorghiu (România) etc. Există și destui scriitori care nu s-
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
făcute în copilărie și adolescență. Albert, după ce rămâne cu gura căscată, mimează faptul că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat întâlnire, nu întârzie să apară secretarul de partid care nici măcar nu-i ia în seamă veselia menită să escamoteze supurația unei răni vechi ; cei doi se cunosc de prea multă vreme. Veselia disimulată a celuilalt nu numai că nu mai are forță dar tinde să devină tristețe și mai ales durere. Are nevoie de suport moral. Nu îl găsește
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
ai zis numai rrom. Nu intrăm în analiza condițiilor socio-istorice, nu dăm vina pe sărăcie, pe regimurile politice, că atunci nu o mai scoatem niciodată la cap. Haideți să descompunem un-doi-ul acesta al scărpinatului de-a-ndoaselea, să vedem unde și cine escamotează realitatea, încercând să ascundă gunoiul sub preș. De ce produce iritare și revoltă denumirea de țigan? Haideți să fim sinceri și să nu ne mai ascundem după deget că toți cunoașteam răspunsul. Denumirea a devenit sinonimă cu ce e mai rău
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
presă care s-au pretat la filibusterismul formalismelor lansate ca diversiune, lipsit fiind de altă menire decât să ducă electoratul cu vorba. Să-i lase impresia că situația tot mai gravă pentru el se discută când, de fapt ea se escamota îngropându-se definitiv sub gigamiliardele de vorbe inutile, despre proceduri inutile sau, uneori, chiar inexistente, inventate ad-hoc. Adică proceduri lipsite de procedură care ne-au ocupat două luni viața într-o discuție despre neant, cu unicul scop de a ne
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 EPILOG Lăsați licuriciul să vie la pasărea din colivie să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o slabă cutremurare holbez ochii a mirare. Licuriciul meu e mort. Nu-mi mai aduce steluțe în cort, nu mai rîde, nu mai luminează ceasul ca o amiază. Poate Maica
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
toboganul construit, pesemne, de-un saltimbanc. Inscripționate cu cerneală-tăciune, cuvintele cu resturi de cerbi și-au uscat gâtlejul, ba chiar au trecut Rubiconul, mutând pionii pe tabla de șah a Fortunei. Unda lor de șoc tot n-a reușit să escamoteze ideea pe care ai ghemuit-o în conștiință. Să înțeleg că, precum Augias, nu erai pregătit pentru inventivitate? Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Scrisoarea / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1168, Anul IV, 13 martie 2014. Drepturi de Autor
SCRISOAREA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353458_a_354787]
-
din care cititorul nu înțelege nimic. Ea vorbește despre lucruri omenești, despre durere, lacrimă, iubire, furtună, nori, calm, liniște, frumusețea naturii, omenie, daruri spirituale de neprețuit. Modul de adresabilitate de la suflet la suflet, poate că displace unora, deprinși a-și escamota sentimentele și chiar a le perverti. Vera Crăciun are o calitate care o singularizează printre poeți: este deosebit de sinceră, candidă, de o sinceritate dezarmantă, uluitoare. Ea se despodobește și se prezintă așa, cu sufletul despuiat, în fața lumii. Există în carte
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
acces. De ce am oare impresia că la sute de ani distanță de Dante, ne regăsim, grație acestui volum, în fața unei selva oscura di simboli, o pădure virgină aproape, luxuriantă de simboluri nedescifrate încă, sau a căror semnificație a fost uitată, escamotată de scurgerea nisipului prin clepsidrele Timpului ... ? Căci trecerile succesive prin diversele stări ale sufletului (corespunzătoare cvasi literal stărilor materiei, întrupată, nu-i așa, din spiritele decăzute, ajunse în pulberea drumului), ne ilustrează iadul trăit și parcurs de poet în căutarea
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]