51 matches
-
TV, a repetat o cugetare a sa mai veche: "Poporul are întotdeauna dreptate." Este o afirmație emfatico-profetică și caragialesc-populistă, cu totul precară din punct de vedere intelectual. Cum să aibă poporul întotdeauna dreptate? Are dreptate când crede că o vindecătoare escroacă poate vindeca pe cineva de cancer scoțându-i argintul viu din corp? Are dreptate când consideră că nu există muzică mai frumoasă decât manelele? Iar dacă are totuși întotdeauna dreptate, înseamnă că are dreptate și când îl preferă pe Traian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
tare:) Mamă! (O zgâlțâie.) Mamă! (Geamăt slab.) Se curăță!... Ce dracu’ fac?! singur?!... Mamă! (Îngrozit, își caută mobilul.) E gata!... Și m-a asigurat!... (Imitând:) „Nu ridică nici o problemă. E în faza de recuperare. Acum doarme. Vezi ce liniștită-i?” ... Escroaca!... (Imitând-o). „După cât chin am tras... merit pleașca asta... Măcar atât: Parisul...” (Insistă cu apelatul) Unde mă-sa o fi?!... Hai! răspunde!... Întotdeauna (Cu năduf)) ma mințit!... Cu nerușinare!... (Imitare grosolană:) „Fază de recuperare...” Nesimțita!... Îl ține închis!... „Poți să
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
fost bine!... Ce pp...pixu’ meu fac?!... Pe cine să mai... (Trezit) Nevastă-mea!... (Apel) Nu răspunde!... Asta unde mă-sa o fi?!... Extraordinar!... Doina! eu sunt! E nasol! se curăță!... Cum cine, dragă?!... Mama!... Păi, da! Așa a zis escroaca!... Când a plecat la gară, era bine!... Da!... Dormea!... Cum să refuz?... (Furios.) Cum să refuz, dragă?... E mama!... Da! mama mea!... Mulțumesc!... De ce te sun?!... Pe cine vrei să sun?!... Nu ești soția mea?... Sunt retoric?... Mulțumesc... De unde știu
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
e mama mea!... (Aruncă mobilul. Urlând:) Ma-măă!... (Geamăt firav. Cedează psihic și se lasă oftând pe marginea patului.) Au plecat toate curvele din țară... Au pus mâna pe... pp... Europa și-au rămas proștii și muribunzii. Mi-a pregătit-o, escroaca de soru-mea!... I-o coc eu!... Cu prima ocazie. Și-a pus palma-n cur, și... în Eiffel!... Ce ss... stilou’ meu inventez acuma?!... La cine să apelez?... Fata matale iubită a lăsat, cu limbă de moarte, să nu chem
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
ușurat, aproape fericit.) Rareș, mamă... Ana: Cine?... Rareș: - Rareș. Ana: - Care... Rareș? Rareș: - Cum care?... Al matale. Ana: - N-am... nici-un Rareș. Rareș: - Mamă!... Sunt eu, Rareș... Fiul matale... Băiatu’ Anei Gavrilescu... De ea ai auzit? Ana: - Nu... Gabi!... Rareș: - Escroaca!... N-a suflat o vorbă!... Ana: - Despre ce? Rareș: - Despre... Hopa! (Sus.) Șiai revenit! Despre perspectivă. Ana: - Vrei să te-nsori? Rareș: - Da știi cine sunt? Ana: - Nu... mă interesează. Nu... mă... cconfesez... sstrăinilor. Rareș: - (Haz de necaz.) Foarte bine
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Ai știut de la început că sunt eu. Ți-a rămas intact simțul umorului... de care era așa de mândru tata. Ana: - Oricine-ai fi, schimbă-mi-l... Rareș: - Mi-a lăsat fiica matale... număru’ femeii... Ana: - E liberă azi. Rareș: - Escroaca!... Ana: - E femeie de treabă. Rareș: - Soră-mea. Ana: - Amândoi sunteți la fel... de buni. Rareș: - Mamă! m-ai speriat!... Să nu mai faci chestii din astea! De-abia acum mi-am revenit... Nu sunt pregătit pentru... Ana: - Nici eu
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
și să se abțină, să nu facă sex. Pentru sex, este destul timp, după terminarea studiilor. Dacă nu se gândește cu responsabilitate la calea pe care vrea să o urmeze, ce vrea să ajungă în viață, atunci iresponsabilul sau escrocul (escroaca), își atrage partenerul (partenera) și face sex. Din actul sexual practicat iresponsabil, de obicei femeia este victima. În toate situațiile, societatea inconștientă și needucată, o condamnă pe femeie. Au și fetele partea lor de vină, pentru că umblă ca legate la
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
curând? Da, spuse Desert Rose. Vrei să vii cu noi? O să vă distrați de minune, tu și Kitty. Kitty Îi aruncă o privire scurtă prietenei sale și Înțelese; voia o călătorie gratis cu mașina. „Minunat, Își zise. Am ajuns și escroace, acum. Pe socoteala mea.“ — De fapt, nu cred că ar fi..., Încercă Kitty să se eschiveze. — ... o idee minunată, interveni David. Vă Însoțesc dacă mă invitați. Și, ca să fie și mai bine, o să iau o limuzină, spuse și se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe care o respingi polițienește. Titi nu făcea haz de această interpretare și, cu toate că n-avea mijloace de expresie, se vedea că se simțea jignit de aprecierile la adresa Anei, că într-un cuvânt avea amor propriu de soț. - Nu e escroacă, mamă, trebuie să stau acolo. Dacă vreiși dumneata să vii... - Cum? Să viu eu acolo? S-a zăpăcit bietul băiat de tot, l-aamețit escroaca. Du-te, dragă, și te culcă, pînă-ți vii in fire. Am să vorbesc eu cu Stănică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
jignit de aprecierile la adresa Anei, că într-un cuvânt avea amor propriu de soț. - Nu e escroacă, mamă, trebuie să stau acolo. Dacă vreiși dumneata să vii... - Cum? Să viu eu acolo? S-a zăpăcit bietul băiat de tot, l-aamețit escroaca. Du-te, dragă, și te culcă, pînă-ți vii in fire. Am să vorbesc eu cu Stănică. Într-adevăr, Stănică veni în curând. Când Aglae începu să-i spună pățania, el luă deodată o înfățișare tehnică și-o întrerupse: - Stai, stai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fie nefastă, poate să-ți transmită, pricepi... ești băiat inteligent, ce naiba, viitor doctor. Dumneata trebuie să te păstrezi ca un crin pentru Otilia. Las' că-ți găsesc eu altă fată, mai faină. Georgeta, îți spun între patru ochi, e o escroacă. Are un general, pe care-l toacă... Uitând imaginea lilială de la început a Otiliei, Stănică adăugă: - Fiindcă ai fost prost... Să fi fost eu în locul dumitale, aziOtilia era metresa mea, și aș fi stat eu cu ea acolo frumos în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de speranță. — Trebuie într-adevăr să ai puteri supranaturale pentru a re zista luni de zile, cum ziceai tu, fără mâncare și fără băutură. Orbită de pasiune, împărăteasa nu vede capcana. — Nu are nici un fel de puteri supranaturale, e o escroacă, atâta tot! răbufnește cu năduf. Se hrănește cu corpuri în putrefacție, scobește în găvanele ochilor ca viermii, roade unghii de pe mâini înțepenite. Bătrânul simte pe limbă o cocleală neplăcută, un gust amar. Reușește cu greu să o înghită. Nu a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
admirabil, plin de posibilități, în fața cimitirului. Câștigă, cu siguranță, de zece ori mai mult ca mine. — Ignatius, e vai de capu’ ei. Ar fi bine de-ai fi și tu așa de curajos. — Înțeleg. Acum sunt comparat cu o bătrână escroacă degenerată. Ba, mai rău! Comparația e în defavoarea mea. Propria mea mamă să îndrăznească să mă înjosească în așa hal! Ignatius izbi cu pumnul în mușama. Ei bine, mi-a fost de ajuns. Mă duc în salon să privesc la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lor. Au fost reținute, iar ulterior arestate și condamnate. Acolo am avut cea mai rapidă condamnare: au trecut șase săptămâni de la momentul sesizării noastre până la momentul condamnării. — Deci s-a plecat de la confuzie, patronul respectiv a crezut că erau niște escroace. Aceasta era următoarea întrebare: din momentul în care ajunge cazul în instanță, cam cât durează? — Păi, în cazul acesta, în șase săptămâni s-a dat o hotărâre de condamnare. Acesta a fost cel mai scurt timp. Dar avem o situație
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
după alt colț și eu fug înapoi în camera mea. Închid ușa și mă privesc în oglindă. Și, brusc, mă simt un pic prost. Ce prost, foarte prost. Cum vor reacționa soții Geiger când le voi spune că sunt ditamai escroaca ? Că nu sunt deloc o menajeră cu diplomă în cordon bleu, și că tot ce-am vrut a fost un acoperiș sub care să-mi petrec noaptea ? Mi-i și închipui dându-mă afară din casă în șuturi. Simțindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
gând nimic ! răspund șocată. — Soții Geiger sunt oameni foarte cumsecade. Se întoarce cu fața spre mine. Și nu am să accept să îți bați joc de ei. Deodată, pare de-a dreptul agresiv. Ce-o fi crezând ? Că sunt vreo escroacă și vreau să-i fur ? — Uite ce e... te rog, ascultă-mă. Mă frec pe fața transpirată. Nu am nici cea mai mică intenție să jefuiesc pe nimeni. OK, nu știu să gătesc. Dar am ajuns aici din cauza... unei neînțelegeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
putea să vorbesc cu mama. Ea gătește foarte bine. Te-ar putea învăța chestiile de bază. Îl privesc mirată, aproape râzând. — Adică tu ești de părere că ar trebui să rămân? Parcă nu mai devreme decât adineaori m-ai făcut escroacă. Scutur din cap, strâmbându-mă ușor de la crema de mentă. Trebuie să plec. — Păcat. Ridică din umeri. Ar fi fost plăcut să am în preajma mea pe cineva vorbitor de engleză. Și care face niște sandvișuri atât de extraordinare, adaugă, extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
așa târziu. — Mâine nu pot să mor: îmi vine un transport de pepperoni. Ce-o să zică clienții? n-o ia Kiril în serios. O să-nceapă mai întâi o ninsoare în plină zi... recită Esmé. — Ninsoare în luna mai? E o escroacă! o întrerupe Roman și vrea să iasă, dar ușa e blocată. — ...și o să mori din cauza unei sinucideri, își continuă Esmé, imperturbabilă, prezicerea. — Eu să mă sinucid? Niciodată! răsuflă ușurat Kiril și își ia suta. — Am zis din cauza unei sinucideri, repetă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vodcă, își face el o cruce mare și încearcă să reizbucnească în lacrimi. — Mare minune, confirmă Kiril. Printre sughițuri, Roman întreabă: — Cum o să mor? — Înecat, dă Esmé verdictul. Roman se ridică în picioare și începe să râdă în hohote: — Trișoareo! Escroaco! Târfo! Eu am fost campion al Uniunii Sovietice la 400 de metri spate! Trec oceanul înot. Dă-ne banii înapoi, hoațo! Începe să dea cu pumnii în peretele de sticlă incasabilă care desparte cele două compartimente. Se oprește când încep
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
-mi mai trebuiau. Un obicei românesc. — Și dacă n-o să mori? — O să mi cumpăr altele. Am câștigat la bani zilele astea, c-o să fiu cel mai bogat mort din cimitir. Ești irecuperabil, ai înnebunit de tot. De când ți-a cobit escroaca aia c-o să mori, nu faci decât să-ți plângi de milă. Scuză-mă, dar pentru un inginer ești destul de infantil. Și te și repeți. Mi-e tot mai greu să te suport. — Și mie. — Pardon? se opărește Liliane, înțelegând
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lasă-te păgubaș. ― Nici prin cap nu-mi trece. Aici n-am nici o șansă. Peste două săptămâni se întoarce nevastă-ta. Unde o să mă duc? Cine mă ascunde? ― O să căutăm o formulă, până la urmă găsim ceva. Femeia asta ori e escroacă, ori dementă! Dascălu rîse: ― E un înger! Știi, mi-a vorbit de o țară plină cu fluturi albaștri. Tu ce crezi, există așa ceva? Dincă îi ocoli privirea. Îngână moale: ― Cred că există. De ce să nu existe... ― Dă-mi o țigară
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
uzați unde-și punea singură câte un cadou ieftin, cu colecția de ilustrate înflorate, căpăta acum dimensiuni noi, înspăimîntătoare. ÎI uimeau sângele ei rece, adresa cu care intuia și desăvârșea câte un amănunt lugubru. Îi atribui spontan o biografie aventuroasă: escroacă de talie mondială, complicea și amanta vreunui mare gangster din țară ori de aiurea. Îi acorda dintr-o dată însușiri cu generozitatea tipică marelui reviriment. Surpriza pe care o încercăm față de cineva se cere consumată, fantezia dezlănțuită adăugând substanțial materialului faptic
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
locomotivele cu cărbuni. Mă uit la cei doi trandafiri și la crenvuștiul dintre ei - sunt sigur că au același gust ca Ramses al IIlea. - Un crenvuști? Un crenvuști printre cârnați? Ce caută sfrijitul ăsta aici? Eu am cerut trei cârnați, escroaca naibii! Leo, ia îmbracă-te tu și dă fuga la alimentară să schimbi crenvuștiu’ ăsta. - Unde să mă duc acuma, la două ore după ce i-ai cumpărat? Cine crezi că îi mai schimbă? - Aoleo, da’ bleg mai ești maică! Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
valiza. A făcut tot ce se putea face. Știi cum e poliția franceză. Prima chestie pe care a trebuit să o facă a fost să-și arate carte d’identité și să Încerce să le demonstreze că nu-i o escroacă internațională și că nu suferă de halucinații și că era sigură că Într-adevăr avea cu ea o valiză În care erau niște hîrtii foarte importante și, În afară de asta, madame, desigur că există niște copii după hîrtiile alea. Au ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
interesante, cum ar fi să supervizez Încărcarea bagajelor Louis Vuitton și să mă asigur că la bord existau provizii suficiente de pulverizatoare Evian, n-am avut timp să mă stresez pe motiv că fusesem descrisă ca o prostituată mincinoasă și escroacă În cel mai tare și mai la modă jurnal monden al momentului, care ajunsese În mâinile tuturor prietenilor, colegilor și rudelor mele. Ne apropiam de ora cinci, prevăzută pentru plecare - toată lumea fiind la bord, În afară de una dintre invitatele de ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]