210 matches
-
Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ - cald, iar sara - apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat dupa cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima sistematizare.Un detașament al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonată la Apullum sapă în calcare o instalație balneară, ale cărei
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
cărei vestigii se văd și azi. Se cunoaște și numele constructorului: Lucretius Aqvila, imprimat pe o țiglă fixată în peretele bazinului mic. În inscripțiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofițer roman, care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap, în special, pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate și de guvernatorii provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar zeului Esculap dar și zeiței sănătății - Hygeea, sub comanda lui
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
ofițer roman, care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap, în special, pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate și de guvernatorii provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar zeului Esculap dar și zeiței sănătății - Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură și altare votive. Una din încăperi păstra, încă, în pardoseală, infiltrații din apele izvorului antic
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
ea a răspuns: "Îmi imaginasem totul mai frumos". El s-a întristat, dar așa e de regulă". Trucul ca regulă. Tot Jünger, despre cele două tăișuri ale drogului. Șarpele, caduceul medicinei: "El este animalul zeilor morții și cel al lui Esculap o natură în care veninul (drogul n.n.) își unește cele două potențe: cea ucigașă și cea curativă". Dăm, astfel (trucînd enciclopedic), în titlul la fel de celebru al lui Irving Stone: Agonie și extaz. 9 noiembrie Pictori care n-au ieșit, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
7-8; Papahagi, Interpretări, 59-65; Ungureanu, La vest, I, 89-102; Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, București, 1995; George Bălan, În dialog cu Emil Cioran, București, 1996; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 170-174; Ion Paler, Introducere în opera lui Cioran, Pitești, 1997; Stelian Tănase, Anatomia mistificării. 1944-1989, București, 102-111, 163-164; Dan C. Mihăilescu, Cioran și dreptatea tuturor, „22”, 1998, 25; Simona Cioculescu, Cioran sau Neliniștea de a
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului, a predicației ilogice, e abordată o lume pe dos. Ambivalența ironiei, care are o față critică și una anarhică, răspunde întru totul intențiilor autorului și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mai mult nu-și are rostul. A doua mare b. din Antichitate, rivală la un moment dat cu aceea din Alexandria, a fost b. din Pergam, oraș din vestul Asiei Mici, nu departe de Troia. Așezată în apropierea templului lui Esculap, ea cuprindea 200 000 de rulouri, din papirus și pergament, căci egiptenii, geloși pe dezvoltarea ei, au prohibit exportul de papirus și i-au obligat pe greci să folosească pergamentul ca suport pentru scris. După despuierea ordonată de Marc Antoniu
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
extaz (Quaestiones romanae, 12). 5. Plante magice și halucinogene Plante halucinogene erau probabil folosite și în sanctuarele lui Asklepios, zeul grec - „zeu traco- grec”, după unii, „zeu trac grecizat”, după alții (108) - al medicinei. Urme ale unor temple consacrate lui Esculap s-au descoperit și pe teritoriul României : la Sarmizegetusa, la Apulum (Alba Iulia), la Ampelum (Zlatna). Inițial, bolnavul era supus unor „purificări” - prin băi, oncțiuni, fumigații -, după care era lăsat să doarmă în templu (incubatio). Datorită halucinațiilor, zeul invocat apărea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
theriaca a fost creată de Mithridate al VI-lea Eupator, crudul suveran al Pontului (112-63 î.e.n.), care era obsedat să nu fie otrăvit de numeroșii săi adversari. Plinius a descris o rețetă de theriaca, „gravată în versuri în templul lui Esculap din Cos”, care era folosită ca „antidot împotriva tuturor animalelor veninoase, cu excepția aspidei” (Naturalis historia, XX, 264) (38, p. 75). Cel mai spectaculos ecou - într-un text de literatură populară - al folosirii unui preparat opiaceu (theriaca) pare a fi cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tradiția islamică (vezi Coran, XXXI, 12-19) apare un înțelept tămăduitor pe nume Lokman (Luqman). Cantemir credea că numele acestui vraci miraculos („n-ar fi existat nici o boală pe care să n-o fi vindecat”) ar proveni de la „stricarea” numelui lui Esculap (182, p. 219). Tot din tradiția islamică, prin intermediul culturii turcești, Lokman a pătruns și în tradiția populară sud-est-europeană. La populațiile din Balcanii de Vest, de pildă, Locman este un vraci legendar, care înțelege limbajul plantelor. El deține o plantă care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
str. Popa Șapcă, bl. 7-14, tel. 0251412588: 0746033712 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232412712 Librăria Esculap, B-dul. Independenței, nr. 22, tel. 0232270479 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232215683 ORADEA Librăria Humanitas "Mircea Eliade", Bd. Republicii, nr. 5 tel. 0259472955 SIBIU Libraria Humanitas, str. Nicolae Balcescu, nr. 16, tel. 0269211434 SUCEAVA Librăria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
medicina au cam pierdut timpul. În Grecia Antică, nu se constată ruptura între magia populară, practicile de natură religioasă și tehnicile medicale, cu toată influența lui Hipocrat. Grecii credeau în numeroase divinități cu puteri tămăduitoare sau care provocau boli. Asklepios (Esculap), era zeitatea care folosea cuvântul, ierburile și cuțitul pentru îngrijirea bolilor. Higeea și Panaceea, fiicele sale, recomandau regulile sănătoase de viață și medicamentele. Hipocrat (460-377 î.e.n.) din Cos, insulă apropiată de coastele Asiei Mici, era descendent al lui Esculap. Corpus
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Asklepios (Esculap), era zeitatea care folosea cuvântul, ierburile și cuțitul pentru îngrijirea bolilor. Higeea și Panaceea, fiicele sale, recomandau regulile sănătoase de viață și medicamentele. Hipocrat (460-377 î.e.n.) din Cos, insulă apropiată de coastele Asiei Mici, era descendent al lui Esculap. Corpus Hippocratum grupează texte cu valoare didactică pentru practica medicală. Jurământul lui Hipocrat este un text public, accesibil, conținând cunoștințe și tehnici benefice omului, transmise generațiilor. Oamenii se află în condiții de egalitate în fața bolii, medicul fiind înainte de toate apărătorul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
str. Popa Șapcă, bl. 7-14, tel. 0251412588: 0746033712 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232412712 Librăria Esculap, B-dul. Independenței, nr. 22, tel. 0232270479 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232215683 ORADEA Librăria Humanitas "Mircea Eliade", Bd. Republicii, nr. 5, tel. 0259472955 SIBIU Libraria Humanitas, str. Nicolae Balcescu, nr. 16, tel. 0269211434 SUCEAVA Librăria
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
19; Lovinescu, Unde scurte, V, 21-26; Ungureanu, La Vest, I, 113-139; Monica Spiridon, Frumoasa lume nouă, LCF, 1996, 34; Mircea Popa, Din dosarele exilului românesc, RITL, 1997, 2; Pericle Martinescu, Amintiri despre Vintilă Horia, RL, 1997, 17; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 157-169; Cosma, Romanul, II, 350-362; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 106-116; Glodeanu, Dimensiuni, 250-259; Cecilia Latis, Arhitecturi paralele. Marguerite Yourcenar-Vintilă Horia, Iași, 1998; Popa, Reîntoarcerea, 67-79; Simion, Fragmente, II, 56-67; Glodeanu, Incursiuni, 116-128; Ion
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
Un rapsod transilvănean, LCF, 1986, 51; Bălan, Repere, 121-138; Doina Uricaru, Contemplare și consimțire, RL, 1989, 38; Simion, Scriitori, IV, 75-78; Gheorghe Grigurcu, Lungul drum al poetului, ST, 1990, 1; Aurel Rău, Emil Giurgiuca, ST, 1992, 4; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 190-198; Dicț. scriit. rom., II, 408-409; Micu, Ist. lit., 219-220; Popa, Ist. lit., II, 390-391. C.M.B.
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
București, 1914; Ossian [James Macpherson], Fingal, București, 1915, Poeme gaelice, București, 1915, Duthona, București, 1916, Trathal, București, 1916; Frédéric Bautet, Bănuiala, București, 1923; Raul Baylesve, Tabletele Cyterei, București, 1923; André Maurois, Ariel sau Viața lui Shelley , București, 1923; Lucian, Jupiter, Esculap și Hercule, București, 1923; Alphonse Daudet, Legenda omului cu creierul de aur, București, 1923; James Branch Cabell, Jurgen, București, 1923; Lafcadio Hearn, Mujina, București, 1929. Repere bibliografice: J. d. L. (Jean de Lerésty), „Thaïs”, „Făt-Frumos”, București, 1915, 6; Ion Vinea
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
1986), umorul negru, autoironia, satira, grotescul dau naștere unei proze cu implicații uneori profunde. Schițele din Pastile contra prostiei înregistrează situații comice, aceeași idee fiind reluată în romanul Întrerupătorul (1991), unde un director de întreprindere recurge la pastilele doctorului Pap Esculap pentru a-i „vindeca” pe angajații săi de prostie. Lipsa capacității de înțelegere, opacitatea ar fi ținta umorului lui S., defect atacat în mai toate variantele sale. Se conturează o lume caleiodoscopică, ies la iveală tare de care suferă o
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959), Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964), Romanța (1967), Pe urmele lui Demetrian (1970), Creangă (1972), Esculap și mica lui prietenă (1973) etc. Ș. a mai compus „piese scurte” - Epilogul, Eu vreau un pisoi, Fapt divers, Semnul particular, Vocea sângelui, Istoria se repetă, Secătura mahalalei, Smărăndița, Reîntâlnire ș.a. -, a realizat adaptări și prelucrări (între altele, Papa Lebonnard
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Boeriu, ST, 1993, 2; Negoițescu, Scriitori contemporani, 44-51; Simpozion comemorativ Eta Boeriu, TR, 1994, 50 (semnează Cornel Regman, Mircea Opriță, Ion Pop, Helga Tepperberg, Marian Papahagi, Ștefan Aug. Doinaș); Dicț. scriit. rom., I, 303-305; Papahagi, Interpretări, 107-109; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 40-65; Regman, Dinspre Cercul Literar, 64-71; Poantă, Dicț. poeți, 34-36; Dicț. analitic, II, 319-322; Popa, Ist. lit., II, 588-589. C.Pp.
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Petrescu, București, 1957; Călătorind prin țările Nordului - Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, 1960; Când scapătă luna, București, 1960; Asklepios, București, 1965; Fanar, București, 1968; Întoarcerea în deșert, București, 1969; Elenco, București, 1979. Repere bibliografice: Boris Buzilă, Pe urmele lui Esculap, „Magazin”, 1965, 427; Ilie Dan, „Asklepios”, IL, 1966, 3; Dragoș Vrânceanu, „Asklepios”, LCF, 1966, 15; Lucian Raicu, „Asklepios”, GL, 1966, 19; Virgil Carianopol, „Asklepios”, „Albina”, 1966, 948; Emil Manu, „Asklepios”, VR, 1966, 4; Ion Biberi, „Asklepios”, R, 1966, 7; Al.
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
SCIA, 1963, 1; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 273-274; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 68-72; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 231-234, 372; Dicț. lit. 1900, 795-796; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 143-156. L. Bd.
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
1996; Ion Bălu, Opera lui Lucian Blaga, București, 1997; Titus Bărbulescu, Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale, București, 1997; Mihai Cimpoi, Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Cluj-Napoca, 1997; Corin Braga, Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, București, 1997; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 115-142; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 29-41; Eonul Blaga. Întâiul veac, îngr. Mircea Borcilă, Cluj-Napoca, 1997; Dicț. analitic., I, 76-77, 157-159, II, 29-30, 112-113, 137-140, 241-243, 323-328, 346-348, 390-394, III, 54-55, 64-65, 117-118, 266-268
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
1989, 8; Negoițescu, Scriitori contemporani, 66-73; Olga Caba în dialog cu „Apostrof”, APF, 1990, 5-7; Olga Caba. Fișă biobibliografică, APF, 1990, 5-7; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 82-125; Dicț. scriit. rom., I, 421-422; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 199-208; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 310; Popa, Ist. lit., II, 888; Opriță, Anticipația, 429-433. I.O.
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
W. Aichelburg, über seine übersetzerische Arbeit, „Neue Literatur”, 1979, 2; Dieter Roth, Mihai Eminescu deutsch. Kritischer Blick auf ein Jahrhundert übersetzerischer Rezeption, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1992, 1; Worte als Gefahr Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht, München, 1993; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 199-208. J.W.
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]