228 matches
-
Cornea. Mă voi referi în continuare la o carte tot de factura celor amintite mai sus, tipărită în 2002 de Editura Albatros și retipărită în 2013 de Polirom (seria specială nou înființată: „Biblioteca Memoria”). Este vorba de Jurnalul Alicei Voinescu, eseista și profesoara de istoria artelor la Conservator, jurnal început în 1928 și încheiat în 1961, cu puține zile înainte de săvârșirea din viață a autoarei. Încheiat este un fel de a zice, pentru că nu poate fi vorba de „încheiere”. Dacă ar
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
tardive și la asimilările discursului filosofic. Un idiom al formării în care promisiunile gândului speculativ se transformă în rețete pur literare, în care plăcerea de a povesti transcende plinătatea gândului abstract." Sunt idei profunde, elegant formulate, revelatoare pentru talentul de eseistă al Zoicăi Ghițan. MARIUS MIHE}, cel mai cunoscut component al grupului, critic literar al cărui cuvânt a început să conteze în evaluarea literaturii rămâne de azi, încă nu a depășit, nici el, vârsta de 30 de ani (s-a născut
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
perspectiva literară de abordare la una culturală, mai profitabilă, mai spectaculoasă, pentru că acaparează mai multe zone și domenii, propune conexiuni și realizează exerciții interdisciplinare sau chiar transdisciplinare fecunde. O demonstrație în acest sens o face discret și eficient o remarcabilă eseistă, Belinda Cannone, prezentă cu două volume de eseuri: Sentimentul de impostură și Triumful prostiei, în colecțiile "Demonul teoriei" și, respectiv "Bon ton", vizibile în programul celor două edituri, Art și Nemira. Belinda Cannone predă literatură comparată la Universitatea din Caen
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
din filologi, și unul eterogen, cu preocupări și interese variate, între o paradigmă literară strictă și una culturală, incertă în granițele ei, între un tipar precis, clar de structurare și unul ludic, alunecând spre epic și liric. În același timp, eseista nu lasă loc vreunei îndoieli, se sprijină pe tradiția de secole a moraliștilor francezi, pe revoltele și teribilismele avangardei, pe rigoare și fantezie în același timp. Și dacă prima carte, Sentimentul de impostură, poate da impresia de caleidoscop, fiind compusă
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
devine astfel o grilă aplicată peste opere consacrate cărora le etalează aspecte, articulații până acum invizibile. Cel puțin câteva opere literare consacrate se dezvăluie sub alt unghi, răsturnând obișnuințele de interpretare. Analizând Colonia penitenciară în "Kafka (sau lumea ca impostură)" eseista ajunge la un rezultat șocant (impostura este de partea lumii, ordonată după o lege fără semnificație, scop și obiect, o mașinărie absurdă), pe care îl corelează cu o mărturie de istorie literară: însuși Kafka s-a simțit zguduit și uimit
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
sticlos și alunecător al lui Dali". Citând-o cu evlavie pe Despina, Gabriela Gheorghișor susține, la rândul ei, că "universul ficțional construit de Mircea Horia Simionescu tinde să devină unul Ťdalinianť, fluid și elastic." Ne întrebăm pe cine va cita eseista de la Obsevator cultural când va comenta romanul Ion al lui Rebreanu. Teme fierbinți O disecție a temelor fierbinți, scandaloase, pe ici, pe colo, propune numărul 458, din 30 iulie, al OB-SER-VATORULUI CULTURAL. Problema Spiru Haret (și nu de vizionarul ministru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
invidiabilă !) inițiativa OBSERVATORULUI CULTURAL (nr. 226 a.c.) de a publica în Supliment ample fragmente din Jurnalul Verei Călin (anii 2008, 2oo9). Prezentate de Geo Șerban, fragmentele cuceresc prin sinceritate și directitate, prin harul evocării și pregnanța portretisticii. Eminenta profesoară și eseistă, discipolă a lui Tudor Vianu, plecată din România în urmă cu 33 de ani, stabilită la Los Angeles, scrie în Jurnal din rațiuni lăuntrice de autoechilibrare : "De ce trebuie să scriu ? Pentru că a formula, a structura prin gând un afect, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
filosofi) au decis să abordeze ei înșiși chestiunile controversate sau nelămurite încă. Așa se face că astăzi știm mai bine care a fost raportul dintre stat și națiune grație sociologului Marius Lazăr, că avem o cunoaștere a Gulagului românesc datorită eseistei literare Ruxandra Cesereanu, că înțelegem mai bine figura lui Nae Ionescu în contextul culturii interbelice și al posterității sale datorită politologului Voicu și filosoafei Marta Petreu etc. Totodată, o serie de vocații literare și-au temporizat și temperat imboldurile către
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, evident, bibliografia poetei, prozatoarei, eseistei și traducătoarei Cristina Emanuela Dascălu (n. 20 mai 1969, Târgu-Neamț) nu sunt complet cunoscute în spațiul românesc, întrucât autoarea excelentei cărți de poezii Adorabila fiară (2009) a locuit în America aproape cincisprezece ani. După finalizarea studiilor universitare în cadrul Facultății de
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
lui Cărtărescu este copleșitoarea sa forță expresivă care pornește, ca un curent teluric, dintr-o lume de un realism riguros și scrupulos documentat al zilelor noastre, ca să ajungă la o serie de febrile întretăieri fantastice...”, scria în Spania, despre Visul, eseista „de mare influență” Mercedes Monmany, acum aproape două decenii. Participanții „la această execuție ineptă, mincinoasă” a lui Cărtărescu nu-și dau seama, probabil, că prin acțiunea lor confirmă, încă o dată, un adevăr vechi: spiritul autodistructiv și neîncetata terfelire a valorilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4240_a_5565]
-
Ion Simuț Poate părea prea puțin - meschin de puțin! - să spun despre Irina Petraș că este o cititoare profesionistă. Doar atât? Nimic mai mult? Fără îndoială că e mai mult decât atât (eseistă și spirit enciclopedic, în alte compartimente ale activității sale), dacă unora li se va părea limitată, suspectă, o astfel de apreciere. Irina Petraș e una dintre conștiințele critice importante ale acestui moment. Critic activ, cu o mare capacitate de cuprindere
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
au mers paralel, s-au aflat în convergență, dar și în opoziție. Dacă nevoia constantă de autolegitimare a românilor (cu bovarismele aferente) poate beneficia de circumstanțe atenuante (istorie grav conflictuală, context geo-politic), cu adevărat neproductivă și deficitară i se pare eseistei poziția noastră incertă, ezitarea permanentă între alternative contrare, aparent ireconciliabile: tradiționalism /vs./ modernism, autohtonism /vs./ europeism, Orient /vs./ Occident ș.a. Noile realități europene reclamă, cu atât mai mult, transgresarea polarităților discursive și reinventarea, coerentă și cu potențial competitiv, a identității
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
rămâne de redefinit". Pericolul formelor aberante pe care le poate dezvolta uneori dorința de revanșă a marginalului este ilustrat printr-un fenomen apărut în universitatea americană, multiculturalismul, deja datat, dar preluat și la noi ca instrument neproblematic, multifuncțional, prilej pentru eseistă să sancționeze ironic, o dată în plus, pe conaționalii atinși de sindromul Chirița : Evoluția globală a conflictului are o istorie aparte, care ar merita relatată pe larg, în special în România, unde se vorbește despre ea după ureche. Ea este povestea
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
Teodoreanu și Radu Gyr (închis a doua oară și condamnat la moarte pentru poemul care îndeamnă la răzvrătire Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane). Un caz exemplar îl reprezintă poetul Constant Tonegaru (mort în 1952). Aproape toată lumea o uită pe eseista Alice Voinescu (1885-1961), arestată în 1951 pentru ceea ce s-a considerat a fi o mișcare de rezistență prin conferințele clandestine organizate de Petru Manoliu (1903-1976), ambii refugiați într-un exil interior și în traduceri. Alex Ștefănescu are în Istoria... sa
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
trecerea În rîndul regizorilor inovatori a unor inși dubioși, ridicați de conjunctura anilor 55-60, În care talentul era Înlocuit de dosar. Cel mai frumos citat din aceast miscelaneu afectiv Însă, mi se pare cel dedicat ...parfumului (adevăratul amant infatigabil al eseistei): ” parfumul este drogul permis al doamnei și cel care-o ajută să creadă-n ea Însăși ; parfumul Îi dizolvă tensiunile interioare și-i reamintește că e femeie. CÎnd se plictisește de ea și de ceilalți, schimbă parfumul și are impresia
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
percutante. Volumul de la Humanitas este compus din șapte eseuri ; n-am putea spune că fiecare dintre ele prospectează un teritoriu necunoscut - dimpotrivă, și moftul, și gazeta, și relația cu copiii, și exilul au mai fost cercetate, În cărțile antemer gătorilor eseistei. Pentru ceea ce eu am numit, cîndva, Caragialia, Ioana Pârvulescu propune sintagma (motivată) Țara Miticilor. Repet, temele sunt cunoscute caragia leologilor : dar sunt readuse În discuție cu o anumită pros pețime a viziunii , cuceritoare. Aduc, În sprijinul afirmației, citate concludente :”Un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de fier (cel puțin în România). Mereu egală cu sine, Monica Lovinescu dovedește încă de la început o mare luciditate politică. Într-o epocă în care intelectualii occidentali (francezi, mai cu seamă) cădeau pe capete, amețiți de propagan-da "umanistă" a Krem-li-nului, eseista pune ferm semnul egalității între cele două totalitarisme ale secolului XX (comunismul și fascismul) și de-nun-ță cu sarcasm crimele comunismului ambalate adesea într-o retorică ipocrită și mincinoasă. Chiar la mijlocul anilor '60, când lumea occidentală, inclusiv generalul de Gaulle, era
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
comentată cu pasiune, competență și farmec. De aceea, prima tentație a cititorului este să citească, la rândul său volumele în cauză. Reputatul politolog Vladimir Tismăneanu mărturisește că primele lecturi din Hannah Arendt i-au fost inspirate de comentariile Monicăi Lovinescu. Eseista are efectiv capacitatea să selecteze ideile de mare impact din fiecare operă analizată și să le pună în valoare prin comentarii inteligente, menite să îi dea de gândit cititorului. Toate comentariile Monicăi Lovinescu sunt pledoarii în favoarea unei democrații de tip
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
multor fragmente cioraniene provine din aceea că, deși autorul și-a concentrat expresia, dând numai concluziile descoperirilor sale, el nu și-a cenzurat sinceritatea" (p. 22). Cu siguranță, mulți dintre admiratorii moralistului vor strâmba din nas în fața unei asemenea explicații. Eseista își aduce însă un martor surpriză, dar de credibilitate maximă în susținerea afirmațiilor sale: Cioran însuși, ale cărui mărturisiri din corespondența cu cei foarte apropiați și din jurnale nu lasă loc de vreo îndoială. De la vârsta de șaptesprezece ani, până în
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
național pentru continuitate și preferința veselă pentru ruptură și eternul nou început. Exprimarea fără echivoc a părerilor demonstrează, de fapt, o gîndire fermă, criterii clare de analiză, iar generozitatea și admirația nu fac decît să îndulcească și să coloreze convingerile eseistei: "Vocația monumentală e rară în cultura română" sau "Nu sîntem un popor bine situat într-o civilizație a urmei. Nu iubim arhiva, nu știm să ne colecționăm rădăcinile, cu trecutul, inclusiv cu cel cultural, sîntem în relație tensionată cînd nu
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
of Love), dar și din Festivalul Internațional al Poeziei (Poetry Internațional festival), acesta din urmă fiind înființat de Ted Hughes, în 1967. Nina Cassian (Renée Annie Cassian) s-a nascut pe 27 noiembrie 1924, la Galați, si a fost poeta, eseista și traducătoare. Considerată a fi una din marile seducătoare ale literaturii române, Nina Cassian a fost "muză lui Ion Barbu", fiind iubita și de alți scriitori celebri, între care Marin Preda. Nina Cassian a decedat pe 15 aprilie 2014, la
Poezii de Nina Cassian și Doina Ioanid, în TOP cele mai frumoase poezii de dragoste din lume by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/61990_a_63315]
-
a reproșat în primul rând a fost, dacă mi-aduc bine aminte, recursul la manierisme logice. Nu spun, numaidecât, că nu e așa. Poate că uneori argumentația e alunecoasă și un pic părtinitoare. Radicalitatea nu i-a fost niciodată străină eseistei clujene. Dar ce nu s-a sesizat e că, în fond, autoarea nu-i face, lui Sebastian, nici un deserviciu. Dimpotrivă. Îl umanizează. În condițiile în care Jurnalul acestuia construiește un personaj sans peur et sans reproche, cartea Martei Petreu vorbește
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
lui Adrian Popescu, iar premiul revistei recent înființate, Academia de poezie (da, Emil Stratan a înființat și o revistă), Marianei Codruț. Premiul de excelență i-a fost acordat lui Mihai Șora, în aplauzele entuziaste ale publicului. Împreună cu eminenta traducătoare și eseistă Luiza Palanciuc, marele filosof a prezentat iubitorilor de poezie un film documentar (instructiv și emoționant) dedicat lui B. Fundoianu. A urmat un recital de poezie susținut de Eusebiu Ștefănescu, care a entuziasmat asistența (eu, cel puțin, îl consider un eveniment
Festivități by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6682_a_8007]
-
Gabriel Dimisianu Cunoscută ca istoric literar și critic, ca eseistă, Mioara Apolzan ne propune acum și altă identitate, aceea de romancier. De curând i-a apărut romanul O vară cu Maia (Editura Cartea Românească, 2012). Pentru unii faptul poate să fie o surpriză, pentru alții nu. Mă refer, în al
Identitate recuperată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4736_a_6061]
-
în 2003, la Albatros). O carte care aceluiași Nicolae Manolescu i se păruse, în Istoria critică, „adorabilă” și pe care, acolo, o rezumase cu vădită plăcere. Dovadă alternanța alertă de citate și parafraze. Criticul se desprinde cu greu de textul eseistei, dar nici nu-i dă mâna să nu-i continue, manu propria, ideile. E chiar cazul primului paragraf, care merită o lectură cât se poate de atentă: „Ce cunoștințe de filozofie a avut Caragiale? Întrebarea poate părea nepotrivită pentru un
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]