132 matches
-
socialistă, marxistă, psihanalitică, postmodernă. Pentru că a militat și a încercat să construiască o culturăxe "„cultură" femeiască distinctă, oferind femeilor o cale spre autenticitate și pentru că a fost și este un proiect politic ginocentricxe "„ginocentric", feminismul radical este acuzat de esențialismxe "„esențialism". Radicalele culturale susțin că există un sine femeiesc originar mai bun, înăbușit de ideologia patriarhală. Acest mod de abordare contravine ideii că femininul și masculinul sunt doar constructe culturale, că nu există esență bărbătească sau femeiască. Feminismul postmodern înseamnă o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că există un sine femeiesc originar mai bun, înăbușit de ideologia patriarhală. Acest mod de abordare contravine ideii că femininul și masculinul sunt doar constructe culturale, că nu există esență bărbătească sau femeiască. Feminismul postmodern înseamnă o deconstruire majoră a esențialismelor, și de aceea feminismul radical și-a avut în feministele postmoderne principalele critice. Alte critici au venit din partea feministelor de culoare și au vizat faptul că feministele radicale (în speță, Mary Dalyxe "„Daly,Mary") tind să colonizeze discursul despre femei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
poluarea și în privința efectelor ecologice și de gen ale globalizăriixe "„globalizare". 2.3. Critici ale ecofeminismuluitc "2.3. Critici ale ecofeminismului" Există, din perspectiva altor abordări feministexe "„feminist"28, o serie de riscuri ale ecofeminismului. Un risc important ar fi esențialismul: femeile, par să susțină ecofeminiștii, au o anumită naturăxe "„natură" diferită de a bărbaților (în virtutea diferențelor reproductive), iar avantajele acestor diferențe trebuie valorificate etico-politic. Un alt risc, susțin criticii feminiști ai ecofeminismului, îl reprezintă perpetuarea unei culturi care a condus
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
gen. Nici „femeia”, nici „femeile” sau falsa suroritatetc "Nici „femeia”, nici „femeile” sau falsa suroritate" Înainte de a discuta despre interese politice și multiculturalism afirmam că abordările ce aduc argumente potrivit cărora există interese comune ale femeilor au fost acuzate de esențialism. Criticile acestea au venit din partea feministelor de culoare, dar și din partea celor structuraliste. Feministele de culoare au susținut că nu toate femeile împărtășesc aceleași poziții socioeconomice, că nu au un background cultural și politic asemănător, iar a discuta despre femei
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
o premisă biologică. Împărtășirea unui set comun de experiențe care provin din construcția socioculturală a femeilor, a celor care nu sunt de natură biologică reprezintă acum un „măr al discordiei” (în termenii lui Judith Butler). Cele două critici care vizează esențialismul, ale feministelor de culoare și ale celor structuraliste, au consecințe diferite în planul reprezentării politice. Dacă prima atrage atenția că nu toate femeile împărtășesc aceeași formă de exploatare, marginalizare, acces la putere, chiarși în aceste condiții reprezentarea este posibilă pentru
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și redefiniri / 85 3
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu alte fenomene și, pe de altă parte, teoriile care ocolesc capcana prezumțiilor, socotind că orice experiență recompune întregurile după legile construcției și deconstrucției experiențiale, cognitive. Fenomenul identitar este de acest tip, încât o atare diviziune a teoriilor despre identitate esențialism, constructivism ferește o cercetare de riscul tautologiilor și al paralogismelor. A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului experiat. Chestiunea este esențială mai ales când discutăm dinamica identitară la tineri. Viziunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a identității divine a omului. Omul se reconstruiește mereu după chipul și întru infinită asemănare cu Dumnezeu. Discutând chestiunea celor două mari opțiuni teoretice, autorul ocolește soluția facilă a opțiunii pentru vreuna dintre ele. El propune o sinteză neașteptată dintre esențialism și constructivism, ca în subcapitolul final din capitolul al IV-lea: "Noologie și sociologie" și, prin aprofundări, în capitolul V, subintitulat "Identitatea socioculturală" (unde subliniză "statutul ambivalent al identității: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată"). Critica pe care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în subcapitolul final din capitolul al IV-lea: "Noologie și sociologie" și, prin aprofundări, în capitolul V, subintitulat "Identitatea socioculturală" (unde subliniză "statutul ambivalent al identității: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată"). Critica pe care Horațiu o face esențialismului atestă o gândire de mare cuprindere și finețe. Autotrul caută dincolo de esențialism, însă nu fără de acesta, elementele definirii identitare. Le-ar fi putut găsi într-o sinteză a feluritelor concepții, prin abstragere simplă. Le-ar fi putut căuta prin opțiunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin aprofundări, în capitolul V, subintitulat "Identitatea socioculturală" (unde subliniză "statutul ambivalent al identității: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată"). Critica pe care Horațiu o face esențialismului atestă o gândire de mare cuprindere și finețe. Autotrul caută dincolo de esențialism, însă nu fără de acesta, elementele definirii identitare. Le-ar fi putut găsi într-o sinteză a feluritelor concepții, prin abstragere simplă. Le-ar fi putut căuta prin opțiunea la modă pentru constructivism, deci prin definire laterală. A optat spre o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reconstruită social, fluidă și imaginată? Tot aici precizăm, că aceste diferențe, opoziții sau bipolarități sunt transpuse în prezent, la nivel paradigmatic, în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. -, în termenii de esențialism și constructivism. Excursul teoretic ce urmează pe parcursul capitolului al treilea, are ca punct de pornire o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mulți, un termen ce pare a-și pierde valoarea de categorie analitică. În acest sens Brubaker, și Cooper (2000:1-2) afirmă că "perspectiva constructivistă, dominantă, asupra identității în încercarea de a desubstantiviza termenul, de a-l absovi de acuzația de esențialism prin stipularea ideii că identitățile sunt construite, fluide și multiple ne lasă complet fără rațiunea de a vorbi despre identități" și că "uzul și abuzul de conceptul de identitate afectează nu numai limbajul analizei sociale, ci în mod inseparabil și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. în termenii de esențialism și constructivism 9 (pentru alte tipologii, în special ale teoriilor identității etnice și naționale, vezi: Smith (1999: 3-19), Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004: 26-31). Cel dintâi desemnează o perspectivă ce reunește acele teorii care avansează sau pleacă de la ideea existenței unor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai degrabă pe întrebările "ce este?", "care sunt elementele componente?" și "cum se formează?" identitatea, în vreme ce în cel de-al în treilea 15 vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". CAPITOLUL 3 PARADIGME 1 ASUPRA IDENTITĂȚII: ESENȚIALISMUL ȘI CONSTRUCTIVISMUL 3.1. Despre câmpul teoriilor identității 2 Încercările de a descoperi primele sistematizări în scris ale preocupărilor în domeniul identităților colective, cu alte cuvinte, de a găsi rădăcinile acestui câmp științific, rareori conduc la un numitor comun. Dacă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că orice sau totul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că orice sau totul posedă esențe, și esențialisme "moderate", care acceptă că, în vreme ce anumite lucruri au esențe altele nu au
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că orice sau totul posedă esențe, și esențialisme "moderate", care acceptă că, în vreme ce anumite lucruri au esențe altele nu au. Ceea ce le unește însă pe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că orice sau totul posedă esențe, și esențialisme "moderate", care acceptă că, în vreme ce anumite lucruri au esențe altele nu au. Ceea ce le unește însă pe toate este convergența asupra asumpției că "obiectele" există per se, că posedă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că orice sau totul posedă esențe, și esențialisme "moderate", care acceptă că, în vreme ce anumite lucruri au esențe altele nu au. Ceea ce le unește însă pe toate este convergența asupra asumpției că "obiectele" există per se, că posedă anumite proprietăți esențiale care le fac să fie mai degrabă de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
markerilor biologici sau culturali. Cu toate că abordarea pe care o propune van den Berghe pare radicală, avem din nou, iată, ca și în cazul lui Shils și Geertz, aceeași dualitate: esență-construcție, stare-proces. Poate că exemplul cel mai semnificativ pentru ilustrarea unui esențialism "dur" este concepția lui Isaac. Deși nu foarte cunoscută, este cea mai pură formă de primordialism pe care am întâlnit-o, și credem că poate atrage toate criticile pe care teoriile la care ne-am referit mai sus și le-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceste elemente se suprapun asumpțiilor esențialiste asupra identității așa cum le-am indicat la începutul prezentării despre acest curent -, dar concepțiile sunt departe de a fi atât de "naive" sau "vulgare" pe cât cred unii. În ansamblu 30 ele nu reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului, ci mai degrabă concepții care se deschid și se întâlnesc în mod natural cu ultimul. Când spun acestea, mă gândesc la o idee foarte puțin subliniată și ignorată mai ales de cei care critică esențialismul ca perspectivă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului, ci mai degrabă concepții care se deschid și se întâlnesc în mod natural cu ultimul. Când spun acestea, mă gândesc la o idee foarte puțin subliniată și ignorată mai ales de cei care critică esențialismul ca perspectivă, fără a intra în profunzimea versiunilor / exprimărilor sale. Este vorba despre ideea atribuirii sau cogniției, întâlnită pe rând, așa cum am arătat, în fiecare concepție de mai sus: la Shils atașamentul față de ceilalți se face în virtutea percepției calității de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
realități sociale obiective; fapte sociale); internalizare (reproiecția în conștiință a acestei lumi obiectivate în cursul socializării). "Societatea este produsul omului. Societatea este o realitate obiectivă. Omul este un produs social" (Berger & Luckmann, 1966:58). Evident, așa cum nu avem un singur esențialism, nu avem nici un singur constructivism. Din contră, aria teoriilor ce pot fi cuprinse sub acest termen este cel puțin la fel de largă și de variată. Totuși, ceea ce le unește în ultimă instanță sunt asumpțiile de bază asupra realității sociale, care este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
grele, pentru a fi simțită de toți [...]" (Motru, 1984: 739). Pe de altă parte, ea e revitalizată, dezvoltată și îmbogățită de școala gândiristă, ale cărei baze sunt puse de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri, românismul și ortodoxia 8. De altfel, aproape întreaga scenă a dezbaterilor asupra spiritului național din cultura română a începutului de secol XX stă sub sceptrul esențialismului 9, probabil nu doar din rațiuni date de sincronismul teoretic, ci și din rațiuni politice nu trebuie să uităm că suntem la mică distanță, dacă nu chiar în plină perioadă de făurire a unei Europe a statelor-națiune, a războaielor de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]