124 matches
-
de Dumnezeu nu implică nici o contradicție, după care trage concluzia că va fi contradictoriu ca acestei idei să nu i se atribuie existență. Or, prima cauză coincide În mod necesar cu scopul ultim și cu perfecțiunea supremă, iar această triplă esențialitate nu poate fi Întâlnită decât În absoluta simplicitate a ființei care există prin sine, și căreia nu-i lipsește nimic În ordinea ființării, care nu este limitată de nimic, nu depinde de nimic În ordinea cauzalității, și care posedă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În aceea că eu recunosc că nu ar fi cu putință ca natura mea să fie așa cum este ș...ț dacă Dumnezeu n-ar exista cu adevărat”. Aceeași idee mai apare o dată, exprimată și mai concis, dar cu tot atâta esențialitate, În scrierea cea mai amplă a lui Descartes - Principiile filosofiei: „Se poate demonstra că există Dumnezeu doar prin aceea că necesitatea de a fi sau a exista este cuprinsă În noțiunea pe care o avem despre el”. La nevoie, argumentația
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
anumite cerințe referitoare la conținutul său și la nivelul elevilor care o asimilează. Asupra analogiei asemenea cerințe sunt: 1. Sa fie stabilită pe baza unor însușiri comune obiectelor, metodelor sau fenomenelor prezentate, însușiri care să aibă un grad ridicat de esențialitate; 2. În corelarea acestor însușiri, să fie respectate ordinul și nivelul de esențialitate; 3. Să reflecte laturi sau aspecte cât mai variate ale obiectelor, metodelor, fenomenelor; 4. Să fie stabilită în funcție de cunoștințele elevilor, de nivelul lor de dezvoltare intelectuala si
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Asupra analogiei asemenea cerințe sunt: 1. Sa fie stabilită pe baza unor însușiri comune obiectelor, metodelor sau fenomenelor prezentate, însușiri care să aibă un grad ridicat de esențialitate; 2. În corelarea acestor însușiri, să fie respectate ordinul și nivelul de esențialitate; 3. Să reflecte laturi sau aspecte cât mai variate ale obiectelor, metodelor, fenomenelor; 4. Să fie stabilită în funcție de cunoștințele elevilor, de nivelul lor de dezvoltare intelectuala si de particularitățile de vârstă In lecția de fizica analogia se poate folosi în
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
specific” oralității, după care lumea ideilor nu s-ar pune în mișcare decît prin manevrarea directă și condiționată a lucrurilor. Doar dacă dăm relației lucru-cuvînt o accepțiune modernă (Noica, Wittgenstein), „lucrul” reprezintă începutul și sfîrșitul cunoașterii înseși. Este cunoașterea în esențialitatea sa. Intenția păstorului nu are un sens limitat, subsumat breslei și oralității, ci unul destinal, raportabil, e drept, la comportamentele mitice. Asemenea oricărui ins din marea colectivitate care poartă pe umeri povara universală a tradiției, el respectă consensul secolelor, acela
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de cap!/ N-am nădejde să mai scap”. Și dacă alte strofe (Spune, inimioară spune!, Tu ești puișor canar, Zilele ce oi fi viu) îl arată madrigalist tributar sentimentalismului neoanacreotic, cu un singur catren, „miraculosul testament” (Nicolae Manolescu), prin sinceritate, esențialitate și înălțime morală, V. rămâne o voce profetică pentru poezie: „Urmașilor mei Văcărești!/ Las vouă moștenire:/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire”. Neîncheiată, inegală, dar și cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția lui culturală cu direcția ei luministă, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
toți au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaia spune: Doamne, cine a crezut vestirii noastre? Deci credința vine din predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos” (Rom 10,13-17). Într-o ultimă sinteză, voind să rezumăm importanța și mai mult esențialitatea Cuvântului, vom spune, cu un rozariu de simboluri oferite tocmai de Sfânta Scriptură, că el este: - apa care potolește setea cea mare a omului după fericire (cfr. In 15,34); - alimentul care satură orice dorință după dreptate ( cfr. In 6
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
reciprocitatea dintre slujirea Cuvântului și exercitarea a ceea ce se cheamă sensus fidei al credincioșilor; - ductilitatea care știe să adere la condițiile de vârstă și socio-culturale ale celui care ascultă; - concretețea care orientează și știe să judece istoria în lumina Cuvântului; - esențialitatea care caută întâlnirea rodnică dintre Cu-vânt și trăirea creștină. Preotul nu poate renunța să fie un predicator și, ca atare, trebuie să evite trei tentații: aceea de a predica cu anxietate pentru că simte că este o datorie prea dificilă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
multor elevi. 4.1. Structura proiectului didactic este concepută adecvat nevoilor de predare. 4.2. Proiectul didactic este redactat clar și explicit pentru a putea fi utilizat în echipă de cadre didactice. 5.1. Informația este selectată pe criterii de esențialitate. 5.2. Detaliile informaționale sunt selectate în funcție de interesul manifestat de elevi pentru acestea. 5.3. Informația este oferită în raport cu nivelul de înțelegere al elevilor. COMPONENTA 8 UTILIZAREA DE MATERIALE DIDACTICE Descriere: Unitatea de competență se referă la folosirea de materiale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și a celor occidentali - de a atribui caracteristicile societății postcomuniste, în principal diferențele care o separă de civilizația lumii occidentale, unor diferențe (devenite deja celebre) de „mentalitate”. Unele dintre ele pot aparține acelei „civilizații țărănești” care, potrivit lui Mircea Eliade, asigură esențialitatea spiritualității românești, altele sunt considerate a proveni din ideologia și sistemele de valori ale comunismului. Cele din a doua categorie sunt considerate axiomatic nu doar „eronate”, ci opuse modernității și particularității lumii occidentale, ale cărei valori și „mentalități” sunt vizate
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
convingeri artistice. Radiografii teatrale (1976) este o carte definitorie pentru personalitatea criticului. Însușindu-și punctul de vedere formulat de A. Thibaudet, care spunea că „un critic reprezintă o atitudine sau nu reprezintă nimic”, el urmărește, în discursul dezvoltat, dominantele de esențialitate și virtuțile poetice ale spectacolului teatral și consideră critica de teatru ca pe o modalitate de ordonare a ierarhiilor artistice. Prezentarea și analiza unor spectacole sunt însoțite de surprinderea criteriilor în temeiul cărora arta teatrală evită osificarea și tinde spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
linia acelei poetici a țipătului care sugerează legături cu cosmicul și cu inefabilul metafizic. Pornind de la asemenea considerații, Lukács va stabili o distincție tipologică semnificativă, de natură dialectică, potrivit căreia polaritatea esență-existență configurează raportul dramă-epopee, drama desemnând "totalitatea intensivă a esențialității", pe când epopeea, "totalitatea extensivă a vieții". Relevabile numai la analiza în retortă, ca tipuri ideale, drama și epopeea s-au contaminat, de fapt, în realitatea artistică propriu-zisă, adică au împrumutat una de la cealaltă, marcând evoluția istorică a genurilor. Ca atare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cel mai popular la această întrebare este: conștiința, dar o conștiință în sens strict; căci o conștiință în sensul unui sentiment de sine (...) nu poate fi negată animalelor"149. Conștiința de sine umană se deosebește de cea a animalelor prin esențialitatea sa și anume prin următorul fapt: "Conștiință, în sensul cel mai strict al cuvântului, există numai acolo unde pentru o ființă, genul său, esențialitatea sa, îi este obiect"150. De asemenea, filosoful leagă existența conștiinței de capacitatea omului de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poate fi negată animalelor"149. Conștiința de sine umană se deosebește de cea a animalelor prin esențialitatea sa și anume prin următorul fapt: "Conștiință, în sensul cel mai strict al cuvântului, există numai acolo unde pentru o ființă, genul său, esențialitatea sa, îi este obiect"150. De asemenea, filosoful leagă existența conștiinței de capacitatea omului de învățare, de a deprinde știința, pentru că "acolo unde există conștiință, acolo există și capacitate de știință"151. În context se subliniază natura simplă a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
prin demutizare. Prin demutizare, copilul preșcolar deficient de auz parcurge drumul de la limbajul mimico-gesticular la cel verbal și de la gândirea în imagini la cea notional-verbală. Informațiile senzoriale se completează cu cele intelectuale, în care se vehiculează proprietățile de cauzalitate și esențialitate ale obiectului. Pentru a ajunge într-un asemenea stadiu, gândirea copilului cu dizabilități auditive trece prin faze diferite: - gândirea vehiculează situații concrete, cu obiecte și imagini; - gândirea începe să se folosească de noțiuni verbale concrete; - gândirea atinge stadiul de folosire
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
la care se va realiza alegerea. Din perspectiva primului punct de vedere, putem desprinde două tipuri de alegere: unul rațional, bazat pe cunoașterea, analiza, compararea, cercetarea riguroasă și amănunțită a unor elemente anterioare, fapt ce asigură un anumit grad de esențialitate, generalitate și certitudine asupra variantei alese; altul afectiv, bazat mai mult pe sentimente, pe trăirile afective situaționale, deși sunt prezente și elemente de ordin logic, rațional, ceea ce permite ca varianta aleasă să fie vulnerabilă. Din perspectiva celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2; Mihai Zamfir, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, LCF, 1976, 25; Aurel Sasu, O sinteză polemică, ST, 1976, 27; Mircea Popa, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, ECH, 1976, 9-10; Al. Zub, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, AIX, 1977, 673-674; Mihai Coman, Sub semnul esențialității, CNT, 1987, 23 octombrie; Iordan Datcu, Cu Ovidiu Papadima prin „culisele” istoriei literare, JL, 1990, 16-18, 20, 22; Dorina Grăsoiu, Viața cărților lui Ovidiu Papadima, RITL, 1992, 1-2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 139-141; Dicț. esențial, 610-612. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
se poate.” Atitudinile cele mai adverse sunt conținute în „pânda” necontenită a lui Dumnezeu: „Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.” Exasperat de hieratismul lunecos al semnelor divinității, strigătul psalmistului cerând evidența senzorială echivalează cu o revoltă ieșită tocmai din esențialitatea setei lui de certitudini: „Vreau să te pipăi și să urlu: «Este»!” Între credință și tăgadă, nici una biruitoare, încordarea către nemărginire („Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,/ În care paște-un mânz”), „neliniștita patimă cerească” e chiar prețul râvnit: existența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
spusese, încă din 1938, că sărbătorescul a „ scăpat cu totul etnologului”. Autorul investighează așadar comportamentul festiv, pentru că esența sărbătorii este „sărbătorescul de dincolo de o anume sărbătorire”. Contează, în viziunea sa, „modul de viață sărbătoresc”, „principiul cultural al sărbătorescului”, sărbătorescul fiind „esențialitate a gestului festiv și sentiment al lui”. Autorul vede în spiritul sărbătorii ceva mai înalt decât plăcerea, decât distracția și relaxarea, și anume profilarea, dincolo de cotidian, a unei lumi fericite. Capitole foarte dense tratează cele câteva moduri de a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
postură corespunzătoare. CLASIFICARE (de la clasifica < fr. classifier, cf. lat. classis - clasă, categorie, ficare, de la facere - a face; engl. classification)- Proces de stabilire a diferitelor clase a acțiunilor, obiectelor și conceptelor pe baza unei scheme de distribuție, în funcție de anumite criterii de esențialitate, genealogie, proveniență etc. Este activitatea sistematică prin care se urmărește distingerea diferitelor categorii de obiecte, fenomene, relații etc. din interiorul unei mulțimi, gruparea în submulțimi și definirea pe clase care au elemente comune, acestea deosebindu-se prin anumite caracteristici. În
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
date) și metafora poetică (revelatoare, trans-semnificativă, creatoare de lumi). Pe de o parte, Lucian Blaga depășește concepția tradițională bazată pe "uzul retorico-stilistic, în care "geneza metaforei" s-ar explica prin finalitățile particulare ale acestui fel, determinat, de vorbire", și postulează "esențialitatea funcției metaforice pentru constituirea discursivă a limbajului în general"400. Pe de altă parte, Blaga se relevă a fi un pionier și în "definirea teoretică a unei funcții metaforice radical diferită de cea a limbajului", precum și în "legitimarea acesteia ca
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o ființă ce iese din sfera umanului, având legături intime cu teritoriile și cu puterile sacrului.” Viziunea critică este congeneră aceleia care-i structurează poezia. Semnificativă prin îndrăzneală și acuratețea demonstrației este perspectiva asupra baladei Meșterul Manole: „o tragedie în esențialitatea sa simbolică și artistică, în spiritul său, în trama sa, în personajele sale, în alcătuirea articulațiilor sale”. Cele două romane, Joia patimilor (1981) și Zborul gâștei sălbatice (1989), completează fericit profilul plurivalent al operei lui B. SCRIERI: Marile Eleusii, Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
cel mai popular la această întrebare este: conștiința, dar o conștiință în sens strict; căci o conștiință în sensul unui sentiment de sine (...) nu poate fi negată animalelor"149. Conștiința de sine umană se deosebește de cea a animalelor prin esențialitatea sa și anume prin următorul fapt: "Conștiință, în sensul cel mai strict al cuvântului, există numai acolo unde pentru o ființă, genul său, esențialitatea sa, îi este obiect"150. De asemenea, filosoful leagă existența conștiinței de capacitatea omului de învățare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
poate fi negată animalelor"149. Conștiința de sine umană se deosebește de cea a animalelor prin esențialitatea sa și anume prin următorul fapt: "Conștiință, în sensul cel mai strict al cuvântului, există numai acolo unde pentru o ființă, genul său, esențialitatea sa, îi este obiect"150. De asemenea, filosoful leagă existența conștiinței de capacitatea omului de învățare, de a deprinde știința, pentru că "acolo unde există conștiință, acolo există și capacitate de știință"151. În context se subliniază natura simplă a vieții
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
știai că e altceva decât entelehia respectabilă a Iașului, o lentilă care aduna forțele creatoare de cultură ale unui neam întreg. Astfel încât, puteai să faci abstracție de ceea ce aveai sub ochi, și să te raportezi mereu la un fel de esențialitate a ființării culturale. A.V. Când cineva dorește să intre în domeniul artelor plastice, să cunoască pe cât posibil mai mult, poate pătrunde numai pe culoarele trasate de artiștii cu care el rezonează, sau e bine să-și facă mai întâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]