303 matches
-
prilejui vizitarea a trei manifestări promoționale, și anume: Târgul de încălțăminte și confecții din piele „Modacalzado“ (Madrid), Târgul de marochinărie și articole din piele „Iberpiel“ (Madrid) și Târgul de mașini și accesorii pentru ambalaje „Hispack“ (Barcelona). ( D. B.) Esperanto Asociația de Esperanto din România va organiza un curs de limba esperanto destinat începătorilor și avansaților, la Liceul de Arte Plastice din Timișoara. Persoanele interesate vor contacta A.E.R. la telefon 220 468, după ora 19, în orice zi a săptămânii. Termenul limită
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
de încălțăminte și confecții din piele „Modacalzado“ (Madrid), Târgul de marochinărie și articole din piele „Iberpiel“ (Madrid) și Târgul de mașini și accesorii pentru ambalaje „Hispack“ (Barcelona). ( D. B.) Esperanto Asociația de Esperanto din România va organiza un curs de limba esperanto destinat începătorilor și avansaților, la Liceul de Arte Plastice din Timișoara. Persoanele interesate vor contacta A.E.R. la telefon 220 468, după ora 19, în orice zi a săptămânii. Termenul limită pentru înscrieri este 3 martie. ( I. B.) Număr minim
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
a venit în România pentru prima oară. De atunci, a frecventat cursuri atât în țară, cât și în străinătate și a predat, la rândul lui, în Croația, Iugoslavia sau Bulgaria. Pasionat de mic de cultura chineză, el a învățat limba esperanto și astfel a reușit să afle cât mai multe despre poporul chinez. Cunoașterea acestei limbi îi este de mare folos și acum, deoarece la congresele internaționale și la toate întâlnirile „discipolilor“ lui Saionji limba de comunicare este esperanto. În vara
Agenda2003-11-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280807_a_282136]
-
învățat limba esperanto și astfel a reușit să afle cât mai multe despre poporul chinez. Cunoașterea acestei limbi îi este de mare folos și acum, deoarece la congresele internaționale și la toate întâlnirile „discipolilor“ lui Saionji limba de comunicare este esperanto. În vara acestui an, are loc la Oradea un Congres Internațional de Yumeiho, la care participă și maestrul Masayuki Saionji și care va face o vizită „de lucru“ și la Timișoara, ne promite dl Sorin Iga. Scurt istoric Deși este
Agenda2003-11-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280807_a_282136]
-
După cum ne-a informat dl Zaharia Ciucur, directorul S.A.M. , se fac totodată înscrieri pentru alte câteva cursuri cu durata între 6 și 12 săptămâni, după cum urmează: cofetar-patiser; brutar; croitorie (atât croi, cât și execuție); limbile engleză, germană, italiană și esperanto (separat pentru începători și, respectiv, pentru persoane cu un nivel mediu de cunoaștere al limbii respective). Amănunte suplimentare privind oricare din cursurile sus-menționate li se oferă persoanelor interesate de luni până vineri între orele 9 și 17 atât la tel
Agenda2005-48-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284413_a_285742]
-
creat în 1879 de sacerdotul german J.M.Schleger cu intenția de a servi ca limbă universală. Provine din cuvintele: world și speak. În scurt timp a adunat aproape un milion de adepți, dar a eșuat, apărând un alt proiect lingvistic, esperanto. 12 Hado este patern-ul vibrațional intrinsec, la nivel atomic, găsit în orice materie; este cea mai mică unitate de energie, undă de mișcare, vibrație. Baza sa este energia conștiinței umane. Cercetătorul japonez Masaru Emoto introduce conceptul de hado în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de pe la 8:30. Cred că ar fi mai bine să vă duceți până la Yeovil. — Poate la locul acela nou? Intervenția venise din partea unui tip din mulțimea de la MENSA, un funcționar care tradusese cândva un roman de John Le Carré în esperanto. — A, da. Proprietarul își amintise. Dacă sunteți amatori de așa ceva, e un local grecesc nou pe Bell Lane. — Sună bine, spuse Krishna. Unde e Bell Lane? Ascultară instrucțiunile și ieșiră. Alan era intrigat. Dacă individul ăla, Poole, știa de locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
tuturor vechilor frontiere, noile concepții economice... iată un vis grandios, ce-i atrage pe oamenii nelegați de vreun anumit sat sau orășel pe care nu vor să-l vadă distrus, pe oamenii cu o copilărie nefericită, pe cei ce Învață esperanto sau pe vegetarienii cărora vărsarea de sînge le face rău... — Hitler, pe cît se pare, a făcut să curgă mult sînge... — Da, dar ei nu sînt materialiști. Pentru ei, e vorba doar de statistici. — Dar doctorul Forester? E și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
absurd. Un prim punct câștigat de filmul lui Marian Crișan este absența oricărei traduceri, vorbirea devine astfel expresie corporală, gestualitate, totul în personaj se adună în încercarea sa de a-și comunica disperarea. Iar disperarea constituie un limbaj universal, un esperanto pe care îl „vorbesc” toți cei nefericiți. Iar Nelu (András Hatházi), paznic la mall-ul din localitate, pescar amator și posesor al unei case dărăpănate în afara orașului, îl înțelege foarte bine. Întâlnirea dintre turcul care dorește să treacă granița clandestin
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
să e controversată, atribuită mai multor limbi locale, dar cu o foarte probabilă componentă onomatopeica); în prezent, Google îi indică peste 20 de milioane de atestări. Cu promptitudine, Wikipedia l-a înregistrat în versiunile sale în 56 de limbi (în esperanto a căpătat formă vuvuzelo!). Cuvântul e un exemplu clar al modului în care funcționează globalizarea mediatică. Nu se pot face deocamdată comparații serioase între gradul de pătrundere a termenului în diferite limbi, așa cum nu se pot face previziuni în legătură cu șansele
Vuvuzela, vuvuzeaua by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6184_a_7509]
-
cu totul alta decît în fazele anterioare ale diverselor migrații, de-a lungul secolelor. Galopanta globalizare produce iluzii, înșelări, o intimitate care nu este deloc reală. Credem că știm ce se întîmplă în alte țări, vorbim cu toții acest nou hilar esperanto, care sună englezește, în parte, dar are și foarte multe alte mărci culturale, folosim foarte multe elemente supranaționale, care provin însă din spațiul anglo-american. Totul alimentează credința că ne-am afla mai aproape unii de alții decît suntem în realitate
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
e frecvență și denumirea penna (USB), calc parțial după pen drive. Pagina germană oferă în titlu o transpunere (USB-Massen-speicher), dar recunoaște uzul curent al formei împrumutate (USB-Stick). Cea mai mare încântare lingvistică o produc însă traducerile termenului în paginile în esperanto și în latină ale Wikipediei: memor-bastoneto, respectiv clavis memorialis.
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
Carmiggelt. „Carmiggelt scrie ca și cum ar sta lângă tine la masă și ți-ar spune o poveste”, scria un critic pe coperta a patra a cărții, apărute în 1979. Cărțile sale s-au tradus în germană, engleză, franceză, rusă, italiană și esperanto. (Prezentarea redacției) Bărbatul care se așezase vizavi de mine în tren mă privi pătrunzător și spuse: - Judels mă numesc. V-am mai ascultat vorbind o dată în cazarmă. Asta cu mult timp în urmă. Făceam armata pe atunci. Vă mai aduceți
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
solidaritate provizorie a refuzaților, a marginalilor, a dezmoșteniților sorții, solidaritate întemeiată pe o comunitate de destin și nu pe o legătură de sânge. Înainte de a înțelege relația de rudenie, copilul lipsit de ea, dar educat la „școala vieții” pricepe acest esperanto dizident al exclușilor. Pușcăria și orfelinatul se înscriu aici în același registru simbolic al excluderii. Mama nu sesizează însă capitalul de independență și intrepriditate delicventă depus în contul acestei precocități. Aici se află al doilea moment magistral al filmului. După ce
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
La Școala de Afaceri și Meserii se fac totodată înscrieri pentru mai multe cursuri cu durata între 6 și 12 săptămâni (în funcție de complexitate): cofetar-patiser; brutar; contabilitate generală; cosmetică, masaj; croitorie (croi și execuție); limbile engleză, germană, italiană și, în premieră, esperanto (pentru începători și, respectiv, pentru persoane cu un nivel mediu de cunoaștere). Persoanelor interesate li se oferă detalii suplimentare privind oricare din cursurile sus-menționate de luni până vineri între orele 9 și 17 atât la tel. 483 144, cât și
Agenda2005-39-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284225_a_285554]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER În acest an se împlinește un secol de la inițierea mișcării Esperanto în România În 1891 apar în Banat primii adepți ai limbii „construite“ de polonezul L.L. Zamenhof Limba esperanto constă dintr-o întrunire a mai multor limbi europene, predominând cele romanice, însoțite însă și de elemente slave și ale altor limbi
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER În acest an se împlinește un secol de la inițierea mișcării Esperanto în România În 1891 apar în Banat primii adepți ai limbii „construite“ de polonezul L.L. Zamenhof Limba esperanto constă dintr-o întrunire a mai multor limbi europene, predominând cele romanice, însoțite însă și de elemente slave și ale altor limbi vorbite astăzi în lume. Ea a fost propusă în anul 1887 de medicul polonez Ludovic Lazăr Zamenhof, într-
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
romanice, însoțite însă și de elemente slave și ale altor limbi vorbite astăzi în lume. Ea a fost propusă în anul 1887 de medicul polonez Ludovic Lazăr Zamenhof, într-o lucrare intitulată „Limbă internațională. Prefață și manual complet”, semnată Doktoro Esperanto (doctorul care speră). Declarația de la cel de-al 90-lea Congres Universal de Esperanto de la Vilnius, în Lituania, care a avut loc în această vară, a consemnat că toate întrunirile de până acum ale esperantiștilor au devenit un forum de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
lume. Ea a fost propusă în anul 1887 de medicul polonez Ludovic Lazăr Zamenhof, într-o lucrare intitulată „Limbă internațională. Prefață și manual complet”, semnată Doktoro Esperanto (doctorul care speră). Declarația de la cel de-al 90-lea Congres Universal de Esperanto de la Vilnius, în Lituania, care a avut loc în această vară, a consemnat că toate întrunirile de până acum ale esperantiștilor au devenit un forum de comunicare de la om la om. Declarația se vrea de fapt o continuare a ideii
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
un forum de comunicare de la om la om. Declarația se vrea de fapt o continuare a ideii lui Ludovic Lazăr Zamenhof (Lejzer Ludwik Samenhof, 1859-1917), care a afirmat, în 1905, în prima sa alocuțiune la cel dintâi Congres Universal de Esperanto de la Boulogne-sur-Mer, că întrunirile nu au menirea de a facilita doar contacte strict între națiuni, ci într-un sens mai larg, între oamenii Terrei. Atunci au participat la lucrări 688 de esperantiști din toată lumea. La cel de-al doilea congres
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
la lucrări 688 de esperantiști din toată lumea. La cel de-al doilea congres de la Geneva, s-au prezentat 1200 de delegați, iar la Vilnius, cu 2300 de participanți, mesajul directorului general UNESCO, Koichiro Matsuura, a subliniat că Asociația Universală de Esperanto însumează acum o colaborare favorabilă diversității culturale și lingvistice. Domnul Dorin Hehn, membru al Asociației Esperanto din România, îmi spune că nu este cunoscută cifra exactă a adepților și vorbitorilor acestei limbi „construite”, cum o numesc adesea esperantiștii înșiși. Se
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
au prezentat 1200 de delegați, iar la Vilnius, cu 2300 de participanți, mesajul directorului general UNESCO, Koichiro Matsuura, a subliniat că Asociația Universală de Esperanto însumează acum o colaborare favorabilă diversității culturale și lingvistice. Domnul Dorin Hehn, membru al Asociației Esperanto din România, îmi spune că nu este cunoscută cifra exactă a adepților și vorbitorilor acestei limbi „construite”, cum o numesc adesea esperantiștii înșiși. Se presupune că pe plan mondial există acum aproximativ cinci milioane de vorbitori și simpatizanți, spune dânsul
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
numărul lor în țara noastră la câteva sute. Oricum, este o limbă care a rezistat intemperiilor ideologice de tot soiul, Stalin o repudiase, ca fiind „limba unei clase descompuse”, Hitler, ca fiind cea a unei „speculații evreiești” (Zamenhof fiind evreu). Esperanto e lângă noi și se pare că se află în atenția unor organisme universale și comunitare. Șansele depind de evoluția căreia îi este invariabil supusă orice limbă de pe glob. Deocamdată are cei mai mulți adepți în China și Rusia... De remarcat e
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
și comunitare. Șansele depind de evoluția căreia îi este invariabil supusă orice limbă de pe glob. Deocamdată are cei mai mulți adepți în China și Rusia... De remarcat e faptul că în 1905 s-a înființat, pe teritoriul României, prima Societate Română de Esperanto, al cărei fondator și președinte, totodată președinte al Societății Esperantiste din Galați din cadrul Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român, a fost industriașul, traducătorul și ziaristul Heinrich Fischer-Galați. Așadar, un secol de mișcare esperantistă în țara noastră
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
esperantiste din Banat se rezumă inițial doar la înființarea unor grupuri de simpatizanți comasați îndeobște în Timișoara, unde presa locală consemnează, în anul 1891, existența limbii și posibilitatea de a se informa asupra ei cu ajutorul unei broșuri, intitulate „Cheia limbii esperanto”. Apoi, din anul 1910, notabilitățile timișorene inițiau deja activități culturale subsumate ideii de esperanto. Locul de întâlnire al protipendadei din epocă era Parcul Scudier, actualul Parc Central. Acolo se desfășurau concursuri sportive, muzicale și de frumusețe, la care participa întreaga
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]