193 matches
-
nepoții: mămucă, unde sunt voievozii noștri ceia vechi? Eu îs o femeie proastă și nu știu să le spun, iar ‘soveticii’ nu le dau drumu’ încoace peste Prut și nici nu le dau voie să învețe la școală lucruri de-ieste vechi. Ei cât mai degrabă rusăști să-i învețe.” Hotărâtă să poată lămuri pe cei tineri a cerut „Sovetului” din sat să-i dea permisiunea să-și vadă o rudă foarte bolnavă din Iași și după multe respingeri exasperat „unu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
pentru niște „lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al treilea din sat, din Hilipeni ce ieste la ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie ce avem în sat, la Hilipeani usăbita de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nepoții: „mămucă, unde sunt voievozii noștri ceia vechi?” Eu îs o femeie proastă și nu știu să le spun, iar ‘soveticii’ nu le dau drumu’ încoace peste Prut și nici nu le dau voie să învețe la școală lucruri de-ieste vechi. Ei cât mai degrabă rusăști să-i învețe.” Hotărâtă să poată lămuri pe cei tineri a cerut „Sovetului” din sat să-i dea permisiunea să-și vadă o rudă foarte bolnavă din Iași și după multe respingeri exasperat „unu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
și dă-o la baba. Am scos, ca un automat, bancnota. A făcut-o sul și mi-a desenat cu ea o cruce în palmă. - Ai o soră, o cheamă Maria, o fost tot bolnavă. Da știe baba că scapă, ieste cineva care are leacu ei. Trenul a intrat pe un tronson cu denivelări. Vagonul se cutremura, huruitul era infernal. Ușa compartimentului s-a trântit cu un pocnet. Ghicitoarea continua să vorbească dar nu mai auzeam nimic. Să fi trecut așa
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
000) s-ar situa sub pragul s...r...ciei, dintre care 5 milioane nu ar avea În buzunar nici doi euro pe zi. Totuși, țara cea mai afectat... ar fi Slovacia, unde, potrivit Confederației sindicatelor slovace, 10% din populatie tr...ieste sub pragul s...r...ciei. În Slovenia, stat considerat totuși prosper, rata s...r...ciei ar fi atins În 1996 procentul de 14,9%. În Cehia, În schimb, cifrele sînt mult mai mici: 3% din familii, potrivit Oficiului ceh de
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și temerile care au drept punct de plecare astfel de temeiuri sunt exagerate. Uniunea Sovietic) și Statele Unite se influențeaz) una pe alta într-o m)sur) mai mare decât ar putea spera s) o fac) oricare alt stat care tr)ieste în umbră lor. În lumea prezentului, ca și în cea a trecutului recent, fac) imposibil) o ajustare o condiție de opoziție mutual) ar putea mai degrab) s) necesite decât s) a diferențelor. Totuși, primul pas c)tre încheierea înțelegerii nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și crédea, știind câtă groază și moarte făcuseră mai nainte în boierii săi, temându-să doamnă-sa să nu pață mai rău decât alții, l-au otrăvit și au murit. Și cu cinste l-au îngropatu în mănăstirea sa, Slatina, ce ieste de dânsul zidită”. Unii istorici nu l-au crezut, pe bună dreptate, pe Grigore Ureche: „E foarte puțin probabil ca evlavioasa doamnă să-și fi ucis soțul cu care trăise mai bine de cincisprezece ani și avusese atâția copii”121
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu sintŭ în toate dzile Paștile... Ștefan Tomșa ajutat de tătari va învinge. își va găsi sfârșitul și Gheorghe Izlozeanu. „Pre Alexandru-vodă [Alexandru Movilă] încă l-au prinsu moldovenii. Iară Costantin-vodă au cădzut pre mâna unui tătar, carele, înțelegându cine ieste, vrându să-și facă cinste la hanul, ferindu-se de Cantimir, depreună cu niște cetași ce avea tătarul, au fugitu cu Costantin-vodă și cu un comis al lui, anume Mihăilescul. Și cândŭ au sosit la Dașău, ferindu-se și acolo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
certarea creștinilor...”). Și turcii și tătarii („neam silnic ce iaeste și nestăpânit” - Radu Greceanu), de pildă, sunt prădalnici („prada” fiind asociată cu distrugerea așezărilor și cu uciderea sau „robirea” locuitorilor) - „Au poruncit Sinan-pașă [...] să arză, să robească, dupre cum le ieste obiceiul lor, al păgânilol” (Cronica Bălenilor) -, aflându-și asemănări doar într-un Fiziolog al răpitoarelor: „Că ei [turcii] ca niște lei căsca gurile să-i înghită pre toți, fiind țara plină de nevoi și de sărăcie” (Letopisețul Catacuzinesc); „să stea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca Dudley, dar pe jumătate în lățime. Speriat. Pendejo. Era pregătit să transmită unele semnale sugestive, dar Mondo Lopez lovi din nou: — Ăia șapteșpe au fost lucrați de puto de LAPD și puta de Curtea de Justiție a municipalității. Ăsta ieste belitul de verdad! Dudley avansă până când între el și Lopez nu mai rămase decât arcul de cerc al unui pumn la rinichi. Benavides se trase înapoi, tremurând. Duarte murmură că tipii de la Comitetul de Apărare din Sleepy Lagoon trimiseseră scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
18 Amorul de-ntîiu e blând, Pe urmă-i șarpe mușcând, Mușcător înveninat Doftor neaflând îndat. Doftorii cu doftoria, Învățați de la Rusia, Nu poate să lecuiască Rana să-i tămăduiască, Numai puiul c-o vedere Îi dă zile și putere - Apoi ieste cu putință De-a mai trăi, cuconiță? N-o trece la mijloc mult Și-i să auzi c-am murit. 427 {EminescuOpVI 428} Privii pe fereastră - aseară Și mă umplui de multă pară, Țineai oglinda pre față Și te căutai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ști vreun meșteșug. Astfel astea toate Din inimă le zici, Taci, fiică, nu se poate Tu vorbele îți strici. De geaba, bătrânico, Ieu nu pociu să-l urăsc, Și fă-mi tu orice frică Ieu tot o să-l iubesc. Așa ieste, fetiță, Dar el ieste sărac, Și ie de proastă viță Măcar de-ți ie pre plac. Ei bine, ieu de la tine Acuma nu-l mai ceriu Aștept la Bobotează Când cerul ie deschis Ca Domnul să mă crează Și să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
astea toate Din inimă le zici, Taci, fiică, nu se poate Tu vorbele îți strici. De geaba, bătrânico, Ieu nu pociu să-l urăsc, Și fă-mi tu orice frică Ieu tot o să-l iubesc. Așa ieste, fetiță, Dar el ieste sărac, Și ie de proastă viță Măcar de-ți ie pre plac. Ei bine, ieu de la tine Acuma nu-l mai ceriu Aștept la Bobotează Când cerul ie deschis Ca Domnul să mă crează Și să mi-l dea în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
and named me Sue“.2 Publicul izbucni în hohote de râs și nu numai cel de pe fundalul casetei. Cam pe la jumătatea poeziei, Sally se năpusti pe scări în jos și dădu să spună ceva. Șșșșșșșșșt! spuserăm, într-un glas. — Dar ieste... —Taci dom’le! Sally amuți. Lurch bătea fericit ritmul cu piciorul și se legăna dintr-o parte într-alta. — Bine că nu-i trageți și o horă! mormăi Bez. Cântecul se încheie zglobiu și o voce din spatele lui Sally zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
La nărav semuitoare. Vremuri, dacă da sau ba, Izbutiră a-l schimba, Cu migală căutând Mădularele-i pe rând, Cam în orișice cuvânt Prindem semne care-i sunt Actele de naștere. Zdravănă cunoaștere. Despre trupul vorbelor, Despre ziditura lor, După ieste spuse drepte, Limpezite, înțelepte, Mai rămân dator a spune Prin ce sprintenă minune Din stingheră sunătură, Nimerită în vreo gură, Se ajunge la cuvânt Lung, în care vezi că sunt. Peste dânsul de te pleci, Sunete...hăt... chiar și zeci
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fiare"40 (cf. Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și cele sufletești se întorc de obicei"42, iar pravilistul corelează această periodicitate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: "Cela ce-i când și când nebun, iar nu în toate zilele, cum s-ar zice, patru luni ieste nebun, iar cinci, șase luni ieste înțelept"41, știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă în bolile psihice. N. Mavrocordat afirmă: "ca și bolile trupești, așa și cele sufletești se întorc de obicei"42, iar pravilistul corelează această periodicitate de faptele lunii: "la schimbarea lunei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad, pe Dunăre), așijderea și Dalmația (unde acmu îi dzicem noi și trăiesc dobroveneticii), și slavenilor, cu lată stăpânire în toate aceste țări...” (la Costin, p. 278). În compunerea sa în versuri
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
antice” (p. 227 urm.). 2. Limba română a apărut direct și nestrămutat din latină, ca și italiana. Ambele popoare, român și italian, sunt vlohi, vlahi, romani. Aceste identități justifică aprecierea că româna are lexic atât latin cât și italian: „Limba ieste dovada că în graiul nostru până astăzi sânt cuvintele, unile letinești, iar altele italienești. Să miră un historic anume Cavație, dzicând: «De mirat lucru ieste că limba moldovénilorŭ și a munténilorŭ mai multe cuvinte are în sine râmlenești, decât a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romani. Aceste identități justifică aprecierea că româna are lexic atât latin cât și italian: „Limba ieste dovada că în graiul nostru până astăzi sânt cuvintele, unile letinești, iar altele italienești. Să miră un historic anume Cavație, dzicând: «De mirat lucru ieste că limba moldovénilorŭ și a munténilorŭ mai multe cuvinte are în sine râmlenești, decât a italienilor», măcar că italianul tot pre un locŭ cu râmlénii. Ce acéia nu-i divă, că italianii târziu ș-au scornit limba din letinească. Și întru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cel chiar românescŭ”(p. 273): „O parte însă mai mică, și substantive și verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212), „limba valahilor ieste limba vechilor romani, amestecată sau mai mult stricată cu sârbească, rusască, dățască, horvățască, slovenească proci” (p. 271); „Și aceasta ieste pricina de s-au străcat lăcuitorii acestor țări graiul acum la a doo descălecătură, cu graiul strămutat și schimbat cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212), „limba valahilor ieste limba vechilor romani, amestecată sau mai mult stricată cu sârbească, rusască, dățască, horvățască, slovenească proci” (p. 271); „Și aceasta ieste pricina de s-au străcat lăcuitorii acestor țări graiul acum la a doo descălecătură, cu graiul strămutat și schimbat cu ungurescŭ, cu sârbăscǔ, cu dățăscǔ, cu slovenescŭ i proci, veniți pe aceste locuri” (p. 273 urm.). 5. În urma descălecatului, ținuturile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și, grupând forma moltan cu Oltul, o consideră pe prima artificială, obținută „prin corupție sau prin adăugirea primei litere” (p. 237). e) În sfârșit, comentând versurile lui Ovidiu despre Flaccus, el remarcă printre altele că acest nume „la Istoriile Râmului ieste Fulvius Fleacus consul, precum chiema ei pre atuncea hătmăniile lor” (p. 248), ceea ce deschide calea spre înțelegerea lui Flacus/vlah ca titlu feudal din seria von, pan, ot, de. Teoria istoriei a rămas mereu în urma sentimentului popular al unității de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
psihologie. La baza tuturor considerațiilor sale stă conceptul de plăzmuire. "Înainte înse de a analizà dëosebitele tipuri și de a generalizà o definițĭune a gîndirei avem nëapărată nevoĭe de un element psihologic, care se află la baza tuturor operațĭunilor mintale. Ieste aceea, ce psihologii germani numesc o reprezentare, ĭar cei francejĭ o imagine. Noĭ am puteà-o numĭ o plăzmuire" (Gruber, 1888, p. 13). Ce este o plăzmuire? Este o reprezentare mintală a unui obiect sau fapt. În lucrare sunt prezentate sursele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Își face treaba pentru care ei o plătesc. Citesc ce scrie jos de tot pe pagină. Sărbătoarea e mîine. SUNTEȚI CU TOȚII BINE VENIȚI! Lângă această exclamație amenințătoare, Emily a scris cu scrisul ei cel mai apăsat și fioros: „Mămica mea ieste foarte bun bucătăreasă mult mai bun ca a lu Sofi“. O, la dracu’. Încep să caut prin dulapuri. Ce mâncăruri tipice englezești există? Friptură de vacă? Budincă cu seu și coacăze uscate? Am un borcan antic de muștar englezesc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]