102 matches
-
peste trista-i măcinare/ Doar apele rămân curgând.»”. Ceremonialul aniversar al apelor, organizat de Administrația Națională „Apele Române” este neegal cu niciun eveniment însumat în totalitatea altora, ci în totalitatea celor deopotrivă ca temă: tema vieți, bunăstării și frumuseții vieții estetizate, vieții armonioase, vieții civilizate. Acesta este fundamentul existenței ființei umane, plasat într-un centru activ de echilibru și sprijin, fără de care se prăbușește tot ce umanitatea a clădit în întreagă evoluția ei. Prin participarea sa la ședința jubiliară de la Parlamentul
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
evenimente deloc eroice, lipsite de dramatism. Astfel, primii echinoxiști nu ar fi fost decât victimele inocente ale unei cinice manipulări. Partidul ar fi confiscat din mers un proiect cultural consistent, încurajând chiar „devierile” ideologice ori micile disidențe în forma lor estetizată. Dar adevărul e că acțiunea noastră a avut spontaneitatea și naturalețea unei intemperii misterioase. Ea a căzut atât de intempestiv, încât a fost considerată absolut firească în nefirescul ei. Existau două moduri de înțelegere a situației. Oficialitățile credeau că aprobă
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
îndreptată spre lucrările artistului plastic Florin Popescu-Pentegos conturează confirmarea ideii de provocare artistică, a senzației austere ca și revelație a creativității de factură Space Art. Artistul nu solicită privitorului o simplă percepție virtuală, mai mult sau mai puțin avizată și estetizată, el îi sugerează regândirea motivelor tratate sub imperiul propriei inspirații. Florin Popescu-Pentegos combină într-o manieră stilizată viziuni spațiale cu detalii „selenare”, alternând pensulațiile stilului propriu, cu anumite conexiuni salvadordaliene. Simțul artistic ponderat și bine controlat al policromiei își trage
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului Șlagărele României nu pot fi de ieri și de azi! Șlagărele României sunt dintotdeauna! Ele au fost, sunt și vor fi inexorabile surse de viață estetizată și armonioasă. Niciodată, o inimă însoțită de cântec nu uită dragostea, bunătatea, libertatea care sunt ale veacului ce a fost, ale veacului prin care trecem, ale veacului spre care străbatem timpul. De aceea, cântecul vibrează în firele vitale ale umanului
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
dominarea idealului; an cu an, o colindă anume revine luminând și fericind, apoi pleacă lăsând în urmă amintiri care vor guverna mult timp după aceea, asupra oricăror greutăți și angoase; an cu an, o colindă anume e modelatoare de serbare estetizată, minunată, a Crăciunului; an cu an, o colindă anume se străduiește, izbutind, să preschimbe românul în altceva decât vremurile care trec peste el, în loc să treacă el peste vremuri, îl fac să fie ceea ce este; an cu an, o colindă anume
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
binele nostru sufletesc, decât a-i desluși chemarea și a ne scălda inimile în poleiala sunetelor alinătoare și purificatoare. Trecând prin baia muzicii naiului lui Gheorghe Zamfir suntem înfrumusețați, spre a avea dreptul de a fi primiți la spectacolul vieții estetizate și luminate de razele blândei iubiri și omeniei. Apropiați de naiul maestrului Gheorghe Zamfir și ascultându-l luăm din el o frântură de aur sufletesc ce-nbogățește infinit mai mult decât aurul încremenit în avere lumească! Naiul lui Gheorghe Zamfir scaldă
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > BENONE SINULESCU. O VIAȚĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ce „istorie a florilor”, (cum spune Cioran), e mai adevărată decât parfumul lor, ce cunună se-mpletește mai adorabil cu orizontul, decât
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
dragostea pe care o are pentru neamul românesc pe care-l slujește cu glasul, și pretutindeni, românii îndepărtați află de la artist și de la cântecele sale ce ne mai face țara. Aceste cântece au fost și sunt vehicule ale sufletului românesc estetizat și înnobilat de umanul metamorfozat într-o stare de lirism, într-o esență de suflet purificat și îndeletnicit să caute sevele melancolice ale vieții. Crâmpeie de amintiri despre violonistul Ion Drăgoi De Bacău este legat printr-o dragoste care în
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
oameni, locuri, fărâme de trăiri, ca o bătaie a elitrelor diafane ale fluturilor aducerilor-aminte, răsunetul pașilor și cuvintelor, râsul, surâsul, sunetul ceresc al viorii lui Ion Drăgoi și pe Ion Drăgoi, violonistul drag lui, ca un frate!... O viață retrăită estetizat, în cântec Artist cu o cantabilitate vocală autentică, deținător al unui bogat și variat repertoriu, Benone Sinulescu are o personalitate muzicală interpretativă de cea mai neconfundabilă originalitate. Toate melodiile sale sunt însuflețite de o totală dăruire și au claritatea unui
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
lui Benone Sinulescu în conștiința românească este confirmat. Publicul este atras, nu numai de stilul său interpretativ sau tematica textuală a cântecelor, ci și de o apropiere explozivă, clocotitoare cu cei care îl ascultă, pentru că acest artist trăiește profound interior, estetizat, sensibil, viața, fiecare vorbă, ca și fiecare crâmpei de melodie. Astăzi Benone Sinulescu insuflă cântecelor sale în aceeași originalitate interpretativă, o revitalizare debordantă, cu o forță magnetizantă, în sensul cel mai încărcat de afectivitate și exuberanță. Împreună cu formația de la Chișinău
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
vitalitatea cântecului românesc! Cine a fost privilegiat să îi cunoască ospitalitatea, veselia primirii, conversația ca și dărnicia, a cunoscut un român care nu dezminte omenia românescă! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Benone Sinulescu. O viață retrăită estetizat, în cântec / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1108, Anul IV, 12 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
ochilor nedezlipiți până la căderea cortinei de scena vastă pe care se perpetuează viața în viziune artistică. Opera ține captivă starea sufletească a spectatorului, de la primul până la ultimul act, face suportabilă suferința înfiptă inevitabil în destinul uman și intensifică binefacerea vieții estetizate de muzică. Nu există fericire, bine și bucurie de odinioară. Acestea rămân implantate în prezent, dar activarea lor se petrece sub pavăza plăcerii de a trăi frumos. Întocmai în aceasta coexistă idealul operei. Pleiada românească de artiști lirici e colosală
FELICIA FILIP. TIMPUL CÂNTĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341069_a_342398]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ROMANȚA, VIS DE VIAȚĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA "CRIZANTEMEI" TÂRGOVIȘTENE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Obstinatul octombrie care nu pleacă din anotimp până nu desveșmântează pădurea și-i alungă orchestra de flaute, până nu învelește
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
o laureată de numai 16 ani, Sabina Străchinaru, precum și multe romanțe compuse în vremea din urmă, semn că festivalul « Crizantema de aur » poate privi senin spre viitor!”. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzghera@yahoo.com) Referință Bibliografică: Romanța, vis de viață estetizată, în toamna Crizantemei târgoviștene / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
fi mistuit în universul contemplației din cuvânt măiestrit cu grijă de limba română, șlefuit și aurit cu iubiri, suspine și surâsuri trăite și transgresate în poezie pentru a consola sufletul încleștat de patimă, ori a-l urca în extazul vieții estetizate prin muzică aleasă și fericită de frumusețea clipelor scufundate în sărbătoarea vieții. Alcătuirea unor texte poartă rodul și al unor colaborări benefice cu Marian Stere și Daniela Doroftei, iar unele piese sunt interpretate în duet cu Marcel Pavel, Nicolae Caragia
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
orchestră simfonică și Toše Proeski. Magnifică muzică, interpretată de geniul muzicii balcanice care în câțiva ani scurți de viață a înfrumusețat și împăcat viața lumii! Folclor, voce tare și unduitoare, orchestră simfonică: minuni, împreună! Pentru lumea ce caută adevărul vieții estetizate prin muzică și bunătate umană, în mijlocul căreia a ars cât o scânteie, steaua Macedoniei, Toše Proeski! E greu să fim de acord cu lucrările timpului, dar nici nu putem trece peste rostul lui! Douăzeci și șase de ani din viața
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
dar supusă nu pot fi / Sunt datoare c-o iubire / clipei în care voi muri”. E o emoționantă mărturisire aici, cu valoare de conduită morală. Înțelegându-și astfel condiția de poet, Renata Verejanu refuză scrisul calofil, scufundat în dulceața rostirii estetizate: vorba îi este frustă, dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
peste noapte cuvintele se retrag în mine”... Poemele cuprinse în volumul „Clepsidra cu silabe” pun accentul pe nobilul sentiment numit „iubire”, această trăire cameleonică și învăluitoare: când tandră și înflăcărată, când taciturnă și rece... dar totdeauna acompaniate ( poemele) de lirismul estetizat al poetului Georgi Cristu. Nu lipsesc din peisaj: marea, țărmul, plajele cu nisip aurifer, munții, „pietrele insomniace”, „luna într-o fază ciudată”, „parcul ispitelor”, anotimpurile cu încărcătura lor de mister, toate acestea inducând o varietate de stări care duc spre
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
uite cum pentru întâia oară / Visările să zboare îndrăznesc! ( Declar solemn),. Într-un nou anotimp al iubirii, ”frăgezimea gândului” , fantezia creatoare și vibrația sufletului își pun amprenta pe fiecare vers. Metaforele sunt cele care dau savoare și consistență lirismului delicat, estetizat, revărsându-și în vers ” întreagă feerie/ De flori, de cântec și de zări senine”. Sau: Roua genelor de-mi numeri,/ Simți pădurile din palme / Ce-mi duc stelele pe umeri / Și-nfloresc boboci de visuri / Când te-adun din amintire
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
și social, să fie profund nemulțumită de conținutul vieții ei. Neacceptând să se lase invadată de banalitatea cotidianului și a obișnuințelor, ea se imaginează țâșnind ca un „joc de apă” ce scânteiază în lumina aspirației spre ceva superior, spiritualizat și estetizat - o lume conformă cu propria-i alcătuire sufletească. Dorește să se elibereze de îngrădiri și convenții, să strălucească, să plutească prin forța de levitație a iubirii, să se identifice cu sine printr-o trăire autentică, plenară. Conștiință modernă, vie, uneori
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
Retorismul este substanțial diminuat, discursul liric este definitiv mutat din albia confesiunii în aceea a formulării dense, lucid alcătuită pe temeiul aluziilor și al sugestiilor intelectuale. Diafanitățile și edulcorările romantice se contaminează de viziunea și expresia baudelairiană, virusate de „urâtul” estetizat. Venită tot din romantism, pasiunea cosmicității, fără a-și micșora cu nimic intensitatea, este formalizată în spirit expresionist. Ceva transcende în permanență elementele alcătuitoare ale lumii celeste și terestre, punându-le pe toate sub semnul fiorului metafizic, dar și al
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
periodice. Privită în ansamblu, poezia lui P.-N. apare ca o sumă de căutări ale sunetului propriu, în varii direcții, adesea divergente, și cu înrâuriri marcate: simbolismul retoric, de atmosferă provincială, cu rezonanțe din romanțele lui Ion Minulescu, cu tristețea estetizată a acestuia. E un simbolism „trădat” în poezii cu tipar popular, palide, cu lexic neutru și frazare stângace, ca în Ardealul. Într-o arhitectonică mai fermă și întrucâtva mai plină de sugestie lirică sunt versurile „constructiviste” din primul volum, Sărmanul
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
Crăiasa piticilor (1945). I se acordă Premiul Național pentru artă dramatică în 1943. Înrudit cu simboliștii printr-o vădită propensiune către universul citadin, R. poetizează în Leii de piatră vitrinele luxoase, automobilul, viața elegantă, mondenitatea frivolă, captând rezonanțe și emoții estetizate care îl apropie de lirica lui Ion Minulescu. Descriptiv, este atent la detaliul decorativ, îmbinând indiscreția și rafinamentul. „Subiectul” pieselor sale lirice este luxul, strălucirea mondenă, amintind creația târzie a lui Charles Baudelaire, dandysmul, preocuparea obsesivă pentru exterioritate, femeia ca
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
poet damnat și rămâne în veci inexplicabilă strădania acestui poet, care își injecta literatura în vene ca pe un drog, de a fi critic și istoric literar. [...] Ion Negoițescu a trăit solitar și neînțeles în societatea românească. Avea o existență estetizată, incompatibilă cu grosolănia forțată la care fuseseră condamnați românii de ocupanții sovietici. Era lipsit de nerăbdarea indecentă de-a se afirma, și aceasta tocmai în mijlocul vieții literare, spațiu al ambiției duse până la isterie. [...] În postura de critic literar, făcea impresia
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
și de umanitatea tradițională. A avea 20 de ani în 1914 corespunde unei cotituri”. Și în România, generația Primului Război Mondial a fost ultima formată - în perioada studiilor liceale - de „umanismul” și „umanitatea” tradiționale: o generație scindată între un Vechi Regim liberal-conservator, estetizat și epuizat („La Belle Epoque”), și un Nou Regim, marcat de „revolta maselor”, de cultul corpului, de eliberarea instinctelor și de revoluția tehnică. Thibaudet atribuie acestor tineri aflați între două lumi o „conștiință a exploziei” care „se exprimă în literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]