102 matches
-
al existenței, fără accente dramatice. I s-a arătat, ca „vestire”, și Păstorului. Eroul l-a descifrat cu luciditate, ca orice ins cultivat prin tradiție, înțelegîndu-i semnificația mai înaltă. Viziunea perspectivistică, momentul feeric al trecerii (mutația ontologică nuntă-moarte) și imaginea estetizată a morții exclud imaginarul terifiant și teama. Iluzia integrării în cosmicitate nu se poate concepe sub presiunea strivitoare a unui ecran sumbru. Este drept că momentul trecerii presupune un ritual complex, avînd multe etape în anterioritate, cu caracter inițiatic, pregătitor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
până într-un viitor pe care îl dorim cât mai durabil. Autoarea Ioana Stănescu invită cu eleganță spirituală în paginile care dezvoltă capitolele I - IV pe cei care îi citesc cu admirație exprimarea în egală măsură conceptuală, muzicologică, precum și sensibil estetizată, la un excurs profesional, critic - adică atât analitic, cât și sintetic - în lumile sonore ale miniaturilor pianistice, adevărate arhetipuri de gen, articulate în algoritmuri sui generis, caietele de Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Racine nu are niciuna la Benares. Nici Poussin care totuși nu are nevoie de traducător. O imagine călătorește mai bine decât un text este, aparent, mai ușoară. Trece peste frontiere și ajunge unde vrem dar în ce stare? Aseptizată. Neutralizată. Estetizată. Bună pentru vitrină sau ecran. Solitară sau benignă, ceea ce e totuna. O imagine nu-și trage puterea din ea însăși, ci din comunitatea al cărei simbol este sau a fost și care, prin ea, își vorbește sau aude ecoul trecutului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rolul imaginației, nici rolul inspirației nu ar trebui privit drept exclusiv sau absolut: cei doi agenți se completează reciproc într-o juxtapunere fenomenologica armonioasă, ce contribuie la generarea, la intensificarea și, în ultimă instanță, la transformarea viziunilor empirice în viziuni estetizate. 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake Presupusa nebunie a lui Blake constituie un aprins subiect de dezbatere atât în perioada contemporană lui, cât și mai tarziu, cam până la mijlocul secolului al XX-lea. Unii critici resping ideea că viziunile
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prima contribuind la expansiunea și la intensificarea viziunii induse de o instanță transcendență. Acest scenariu se aplică atât în cazul viziunilor empirice (în care imaginația își apropriază și rafinează conținuturile vizionare generate de inspirație), cât și în cel al viziunilor estetizate (în care imaginația transforma eboșa artistică oferită de un agent extern). În continuare, voi aplică toate aceste premise teoretice asupra operei profetice a lui Blake. Voi incepe prin a încerca să aduc o serie de clarificări suplimentare asupra ideii de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a experimenta o viziune indusă de un factor extern, fie el definit sau indefinit. La nivelul procesului de creație, în ceea ce privește poezia vizionara și din nou în opoziție cu imaginația, inspirația constituie capacitatea externă a eului de a aprehenda conținuturile deja estetizate ale experienței vizionare și de a le traduce material în opera de artă tangibilă. În contextul imaginației, trebuie menționat că datele vizionare care trebuie să fie incorporate într-o opera de artă finisata sunt rafinate de facultatea imaginativa, care implică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
imaginație genuina. Pe de o parte, viziunile empirice blakeene, ce preceda stadiul creator, se bazează pe o sinteză între inspirație și imaginație, ultima transformând și rafinând conținuturile vizionare spontane și adesea obscure furnizate de primă. Pe de altă parte, viziunile estetizate blakeene, operele sale în formă tangibilă, sunt, cel mai frecvent, rezultatul direct al unei conjuncții de factori: unul extern (sau transcendent), ce "dictează" prima versiune a unei cărți profetice, iar altul intern (sau imanent), ce organizează, rafinează sau modifică în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rândurile dedicate factorilor inductori, voi trece în continuare la radiografia viziunii în sine. Partea a III-a Esență viziunii În această secțiune, voi examina complexul modus operandi al viziunii, axându-mă atât asupra dimensiunii sale empirice, cât și asupra celei estetizate. În paralel, voi avea în vedere numeroase alte chestiuni de esență religios-estetică, cărora exegeza le-a acordat, până în prezent, prea puțină atenție. În abordarea viziunilor lui Blake, trebuie acceptate premisele poetice ale acestora. O atenție specială se cuvine acordată atât
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să examinez câteva dintre cele mai importante contribuții critice la tema viziunii blakeene. Cititorului îi va fi mai ușor să înțeleagă cum se pot genera ambiguități hermeneutice din confuzia pe care unii exegeți o fac între viziunile empirice și cele estetizate. După ce subliniază că ideea care subîntinde întreaga ontologie blakeană este viziunea, Harvey Birenbaum afirmă chiar că aceasta rămâne singura determinație ontologica pe care artistul o acceptă pe deplin. Totuși, concluzia este redundanta, fiindcă devine evident că viziunea "că percepție" nu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
adevărului mai curând decât să acționeze în interiorul unui model de idei acceptat" (1989, p. 30). Profuziunea acestor verdicte critice și pozițiile contradictorii adoptate se datorează în principal, cum spuneam, inabilității acestor critici de a distinge dimensiunea empirica vizionara de cea estetizata. Pentru a evita impasul, mă voi opri, în continuare, mai întâi asupra primei probleme, apoi asupra ultimei. Este, probabil, mai profitabil să începem analiza viziunilor lui Blake întrebându-ne nu ce înțelege artistul prin "viziune", ci ce este viziunea în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Dacă am gândi cele două sensuri că interdependențe, am sesiza ca nou creată suprastructura semantica servește scopului inițial într-un mod satisfăcător. Totuși, această operațiune este doar una preliminară: clarificările lui Runzo sunt valide doar în cazul viziunilor empirice. Cele estetizate eludează, pentru moment, orice cadru de clasificare sau de taxonomie rigid. Nu numai ceea ce înțelege Blake prin viziune, ci și ceea ce se înțelege îndeobște prin acest concept rămâne o problemă intens dezbătută. Numeroși cercetători includ viziunile în sfera mai largă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cele două tipuri de viziune (care compun conceptul binar amintit în titlul acestei subsecțiuni), mi se pare imperativ să mă concentrez asupra aspectelor concrete ale procesului blakean de creație artistică, apt de a clarifica elementele centrale ale versiunilor empirica și estetizata ale realității. M.H. Abrams elaborează o teorie incitantă privitoare la rotunjirea operei de artă în sfera literaturii vizionare, care poate fi aplicată și în cazul lui Blake. Întregul proces este definit de patru mari caracteristici, care sunt, desigur, interdependențe: "(a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și în cazul lui Blake). În interpretarea mea, viziunea este capacitatea subiectului de a aprehenda conținuturile curent inaccesibile ale realității și de a exploata, pe plan estetic, informațiile obținute. Modestă mea definiție acoperă, semantic, atât tipul empiric, cât și tipul estetizat. Viziunea empirica se referă la viziunea trăită, experimentata de subiect. Viziunea estetizata poate fi echivalata cu versiunea înregistrată, grafic sau scriptural, a viziunii empirice, care reprezintă rezultatul procesului de creație artistică, operă de artă desăvârșită. Luând în considerare procesul de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de a aprehenda conținuturile curent inaccesibile ale realității și de a exploata, pe plan estetic, informațiile obținute. Modestă mea definiție acoperă, semantic, atât tipul empiric, cât și tipul estetizat. Viziunea empirica se referă la viziunea trăită, experimentata de subiect. Viziunea estetizata poate fi echivalata cu versiunea înregistrată, grafic sau scriptural, a viziunii empirice, care reprezintă rezultatul procesului de creație artistică, operă de artă desăvârșită. Luând în considerare procesul de creație artistică în sine, ni se impune faptul că viziunea este subîntinsa
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
definită că apercepția conținuturilor absolute ale universului (viziunea empirica); 2. procesul de creație artistică, la rându-i definit că înregistrarea concretă a stării vizionare, având ca rezultat o operă de artă poem, gravura, pictură sau o combinație a acestora (viziunea estetizata). Desigur, pot exista contexte în care cele două etape sunt, până la un punct, simultane. Aceasta ar trebui să ne împiedice să concepem întregul proces în termenii unei dihotomii simplificatoare: stare empirica irațională vs. transformare rațională a informațiilor furnizate de experiență
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
constituire dobândește o certă dimensiune mimetica, dar una de tip special, fiindcă artistul reproduce în plan material ceea ce tocmai a perceput în plan spiritual. Dacă suntem atenți la exprimarea lui Blake, secretul artistic de transformare a viziunilor trăite în viziuni estetizate rezidă tocmai în fidelitatea operei în raport cu modelul perceput revelatoriu, precum subliniază Cunningham în Lives of the Most Eminent British Painters, Sculptors, and Architects (1830): "Printre prieteni, el (Blake, n.m.) s-a hazardat să sugereze că desenele la care lucra nu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
descrieri și zugrăviri, ca reprezentările verbală și vizuală trebuie înțelese în juxtapunere, fiecare împrumutând modalități de expresie de la cealaltă. Prin urmare, cărțile lui Blake trebuie asimilate în toto. Ajung, în acest punct, la miezul demonstrației mele, adică la radiografia viziunii estetizate blakeene (opera de artă în sine), ale cărei caracteristici de bază pot fi sintetizate în felul următor: 1. Neregularitate. Se presupune că opera de artă blakeană, în special cea literară, nu este modelata în acord cu standardele umane, astfel încât se
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pot fi sintetizate în felul următor: 1. Neregularitate. Se presupune că opera de artă blakeană, în special cea literară, nu este modelata în acord cu standardele umane, astfel încât se poate elibera din start din chingile retorice ale lui Aristotel. Viziunea estetizata este, de aceea, profund neregulata, atât la nivelul formei, cât și la cel al conținutului. Blake disprețuiește uniformitatea epica și desenul rectiliniu și nu depune niciun efort în direcția eliminării contradicțiilor și a îmblânzirii asperităților de ton. Eul creator intenționează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de constrângerile spațiale. Pentru a explica toate aceste detalii într-o manieră satisfăcătoare, vă trebuie să fac apel, în continuare, la mai multe elemente din câmpul esteticii. De vreme ce am definit deja conceptul de "viziune", deopotrivă în dimensiunile sale empirica și estetizata, trebuie să mă opresc acum asupra a două concepte aproape la fel de importante în gândirea lui Blake, i.e. acelea de "timp" și de "spațiu"139. Pentru că lectorul să înțeleagă trăsăturile spațio-temporale ale procesului de creație artistică, el trebuie să înțeleagă, în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
neither Căușe nor Effect They are Eternal" (E: 656). În rândurile introductive la această secțiune, sugeram deja că viziunea nu poate fi concepută și modelata în absență timpului și spațiului, categorii care contribuie la metamorfozarea viziunii empirice în avatarul sau estetizat, făcând deci posibilă emergentă operei de artă. Timpul și spațiul, cei doi modelatori de conștiință, sunt modificate în chip radical, iar componentele lor eratice sunt omogenizate de subiectul uman pe parcursul actului vizionar, după cum observa cu subtilitate Amala M. Hanke: "conștiința
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și a spațiului, considerând că timpul material are un sfârșit bine definit și că spațiul material constituie expresia unei erori cosmice. Totuși, se pot identifica momente privilegiate și zone protejate. Actualizarea viziunii implică o dimensiune temporală, în sensul că viziunea estetizata poate fi simultană sau posterioara viziunii empirice. Chiar dacă prima coincide, temporal, cu ultima, eul creator operează anumite modificări la mai multe niveluri (textuale sau grafice), antrenând modificări, uneori semnificative, de sens153. Prin urmare, de fiecare data cand eul creator blakean
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ultima, eul creator operează anumite modificări la mai multe niveluri (textuale sau grafice), antrenând modificări, uneori semnificative, de sens153. Prin urmare, de fiecare data cand eul creator blakean încearcă să înregistreze o viziune empirica și s-o transforme într-una estetizata, are loc un fenomen de interdependenta dintre timp și spațiu. Pentru a obține o formă concretă (în sens lingvistic sau grafic), viziunea trebuie supusă unei acțiuni colective exercitate de factori spațiotemporali. Spațiul este reprezentat atât de coală de hârtie, cât
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
spiritual-topografică a acesteia (și expresia metaforica a viziunii triple). Extazul religios, care completează ecuația poetica blakeană, este absent din schemă propusă de Schiller. După ce am expus și analizat principalele trăsături ale viziunii blakeene, surprinsă deopotrivă în dimensiunile ei empirica și estetizata, voi încerca să arăt că acuratețea radiografiei pe care am încercat s-o construiesc în jurul poeticii blakeene se poate verifica prin apelul ferm la textele epico-lirice semnate de artist. De aceea mă voi concentra, în ultimă secțiune a cărții, asupra
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
astfel, la conceptul de "viziune", central în ordinea poeticii blakeene, pe care l-am prezentat că binar, incorporând deci atât aspecte empirice (viziuni care se adresează receptorilor și intelectului, dar care nu sunt transferate la nivel artistic), cât și aspecte estetizate (viziuni care sunt convertite în opere propriu-zise). Am subliniat, de asemenea, ca opera de artă blakeană (în special cea poetica) se caracterizează prin următoarele trăsături: neregularitate, simplitate, acheiropoieton, paravizualitate și paraverbalitate, unitate absolută, sinteză artistico-religioasă, telos estetic generarea unui sentiment
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Hans Rheinfelder, Șir Arthur Pickard Cambridge etc.) au sugerat și alte etimologii, unele dintre ele ridicole. Pentru un tablou complet al dezbaterii etimologiilor respective, cf. Elliott , pp. 19-20. 26 Pentru o distincție detaliată și explicită între viziuni empirice și viziuni estetizate, cf. partea a treia a cercetării mele. 27 În literatura clasică, figură arhetipala a bardului profetic este incarnata fie de Homer, fie de Vergiliu. Dacă primul este subtil elogiat de Platon, ultimul face obiectul unor panegirice la fel de interesante la Macrobius
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]