620 matches
-
de Cultură, iar din 15 decembrie 1957 s-a înființat secția de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanța, unde actorul a rămas până la ieșirea la pensie, potrivit ziarulring.ro. JEAN CONSTANTIN a debutat pe scenă la secția de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanța, în 1957. A jucat în circa 80 de filme devenind celebru în anii '70, cu seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)". JEAN CONSTANTIN a jucat pe scena Teatrului Național București
TOMA CARAGIU și JEAN CONSTANTIN și-ar fi sărbătorit, pe 21 august, zilele de naștere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22148_a_23473]
-
Nu vorbesc despre un moment de virtuozitate, în sine. Spectacolul s-ar fi terminat foarte bine și fără acest final, fără această concluzie comentată vizual. Cred că aici se mai poate lucra. Capitolul Tangoul din Radiografia pampei al lui Martinez Estrada este cea mai sublimă analiză a acestui dans argentinian, care sparge șabloanele prejudecăților și etichetelor romantice, și în care se găsește esențial construcția piesei lui Mrozek. Tentația de a cita pasaje întregi este greu de oprit. Norocul meu, lipsa de
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
eficient. Chioșcul este refugiu, este departe de ochii celorlalți, aici se bea ceai sau vodcă, ziua sau noaptea, dar liniștit, aici iau foc sufletele și tot aici se sting, aici se filosofează și se polemizează, au loc, ca pe o estradă, spectacole de bîlci, cu încăiereli și bătăi în toată regula. Locul acesta trăiește și el și se dezmembrează, încet-încet ca și sufletele celor ce-l năvălesc. Un alt lucru prin care spectacolul a cîștigat foarte mult este anularea pauzei. Este
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
dintre ei țineam neapărat să-i identificăm - pe Surkov din pricina indignării legate de numele lui (fusese inchizitorul lui Pasternak) și pe Tvardovski din motive contrarii. Era directorul lui Novîi mir, unde fusese publicat Soljenițîn. La un capăt al mesei de pe estradă, un bărbat cu privire fioroasă ce caută parcă biciul pe care are obiceiul să-l mânuiască, cenzorul cu ceafă groasă și rictusul adecvat și agresiv pe buze - tot ce trebuie pentru Surkov. Ne uităm șMonica Lovinescu și Virgil Ieruncaț cât
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
inchietanta relație șef-subaltern se amplifică într-un mod absurd și chiar abstract pentru a stigmatiza printr-o ironie ultramodernă eterne racile ale naturii umane. Din motive independente de voința sa, ratează intrarea în producție cu Două lozuri, Păcat boieresc și Estrada (1957). Reușește în schimb să mai fie din nou partener lui Caragiale pentru Mofturi 1900 (1965). Ultima comandă "Motor!" o dă pentru comedia benignă Pantoful Cenușăresei (1969). Revine la prima iubire - actoria - invitat de către Iulian Mihu în rolul generic al
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
talent înnăscut, unic. Și-a început cariera literară ca poet inovator și răzvrătit, ca futurist, preluând ideile lui Hlebnikov, dușman al culturii burgheze. îmbrăcat cu celebra lui bluză galbenă, apărea pe scenă, - el a pus bazele tradiției poeziei ruse de estradă - într-un dureros proces de transformare a verbului în faimă. în poemul eclectic și foarte confuz în idei " Norul cu pantaloni", la 22 de ani, blestema toate instituțiile sacrosancte: religia, familia, morala, cultura - și a dobândit ușor un succes bazat
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
de pe mese? Nu știu. N-a știut nici el să-mi spună cu exactitate. Eram năuc, mi-a zis el. Se lăsase condus de inginer pînă la o masă, ca un infirm. Nu se uita în față. Se uita înspre estrada goală. Nu goală de tot. Dar fără oameni. Fără el. Și care avea să rămînă fără el. O estradă plină de instrumente. Nu mare, și plină de o grămadă instrumente. Mică și umplută de doar trei instrumente. Pian, contrabas, baterie
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
el. Se lăsase condus de inginer pînă la o masă, ca un infirm. Nu se uita în față. Se uita înspre estrada goală. Nu goală de tot. Dar fără oameni. Fără el. Și care avea să rămînă fără el. O estradă plină de instrumente. Nu mare, și plină de o grămadă instrumente. Mică și umplută de doar trei instrumente. Pian, contrabas, baterie. Cea mai frumoasă formație, după părerea lui Simon. Un pian cu semicoadă, slendid, negru. Un contrabas bumbăcit bine, cu
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
Simon se ridică. Și inginerul. Inginerul i-o luă înainte. Să ne grăbim, zise el. Ajuns la ieșire, deschise prima ușă și se uită în urma lui. Nici urmă de Simon. Îl căută din priviri. Îl văzu în sală. Urca pe estradă. Ce naiba face acolo? se întrebă inginerul. Simon se așeza pe scaunul de la pian. S-a îmbătat sau ce? N-a văzut cît e ceasul? Făcu cale-ntoarsă inginerul, se strecură printre mese, se apropie de estradă, intimidat, putea fi luat drept
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
văzu în sală. Urca pe estradă. Ce naiba face acolo? se întrebă inginerul. Simon se așeza pe scaunul de la pian. S-a îmbătat sau ce? N-a văzut cît e ceasul? Făcu cale-ntoarsă inginerul, se strecură printre mese, se apropie de estradă, intimidat, putea fi luat drept un basist sau un baterist. Bătea cu unghia în geamul ceasului de la mînă, arătîndu-i-l lui Simon: O să pierdeți trenul, zise el. Simon, tremurînd, îl privi deacolo de sus și-i spuse: O să-l iau pe
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
vă mulțumesc pentru tot. Apoi își întinse mîinile. Le ținea acum suspendate deasupra claviaturii. Inginerul nu se putea hotărî dacă să plece sau nu. Era complet derutat, vă dați seama. Și, trebuie spus, cam depășit de situație. Rămăsese acolo, lîngă estradă, sub privirile clienților de la mese. Brusc, deveni conștient de prezența acelor oameni. O prezență dogorîtoare. Se întoarse, îi cuprinse pe toți cu privirea. Unii se întrebau, bineînțeles, ce naiba se întîmplase. Pe scurt, se uitau lung la ei, la el și
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
culturii în limba română - concursurile Festivalului de film și concursurile formațiilor artistice selecționate - toate desfășurate în spațiul public al localităților din județele Prahova și Brașov. Folosind diminețile pentru întruniri cu publicul și dezbateri între participanți, după-amiezile pentru concursuri artistice pe estrade, iar serile pentru gale de film, completând programul cu expoziții pe teme de cultură și patriotism, cu prezentări și recitări ale actorilor români și străini veniți la Festival, programul acestor zile va fi pus la dispoziția firmelor de turism pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92684_a_93976]
-
pe un singur bilet de 21.2 lei. Directorul teatrului, Teodor Niță, declară: „Ne-am gândit să oferim ceva special spectatorilor noștri. Ne raliem gustului publicului și îi oferim un spectacol tip musical, la care își dau concursul orchestra de estradă, baletul și corul teatrului. Cuvântul „estradă” suna frumos cândva și avea o strălucire aparte. Din păcate, acum termenul e perimat și nu mai e atrăgător pentru public. Ne duce cu gândul la acele spectacole gen Constantin Tănase, în care cineva
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
2 lei. Directorul teatrului, Teodor Niță, declară: „Ne-am gândit să oferim ceva special spectatorilor noștri. Ne raliem gustului publicului și îi oferim un spectacol tip musical, la care își dau concursul orchestra de estradă, baletul și corul teatrului. Cuvântul „estradă” suna frumos cândva și avea o strălucire aparte. Din păcate, acum termenul e perimat și nu mai e atrăgător pentru public. Ne duce cu gândul la acele spectacole gen Constantin Tănase, în care cineva cântă, altcineva spune o glumă și
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
cândva și avea o strălucire aparte. Din păcate, acum termenul e perimat și nu mai e atrăgător pentru public. Ne duce cu gândul la acele spectacole gen Constantin Tănase, în care cineva cântă, altcineva spune o glumă și tot așa. Estrada muzicalului nostru a fost, la un moment dat, una dintre cele mai bune din țară. Acum, chiar și la București, genul acesta de spectacole se joacă doar cu 70-80 de persoane în sală. La noi, experiența e clară: în 2012
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
bune din țară. Acum, chiar și la București, genul acesta de spectacole se joacă doar cu 70-80 de persoane în sală. La noi, experiența e clară: în 2012 nu am mai pus în scenă decât comedii muzicale, nici un spectacol de estradă, pentru că veneau câte 30-40 de persoane în sală. Acum sunt la modă musicalurile. Vorbim, în plan internațional, de „Cats”, de „Mamma mia”, spectacole pe care eu leam accesat deja, în doresc să le avem în repertoriul viitor al teatrului, numai
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
Cats”, de „Mamma mia”, spectacole pe care eu leam accesat deja, în doresc să le avem în repertoriul viitor al teatrului, numai că sunt foarte scumpe drepturile de autor. Acesta este singurul impediment”. ### Teatrul muzical gălățean a luat ființă prin estrada lui Până să putem avea la Galați musicalurile în vogă, conducerea teatrului a găsit o soluție la îndemână: „Am inventat un spectacol sută la sută autohton”, ne spune Teodor Niță, detaliind: „Am pornit de la o idee proprie, care mi-a
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
spectacol sută la sută autohton”, ne spune Teodor Niță, detaliind: „Am pornit de la o idee proprie, care mi-a venit în timp ce căutam soluții. Și dacă la operă și operetă mă simt ca peștele în apă, fiind exact domeniul meu, cu estrada am avut mari probleme - fiind un domeniu, așa cum spuneam, în impas. Nu vrem să o desființăm, idee care s-a vehiculat cu câțiva ani în urmă. Pentru că teatrul muzical gălățean a luat ființă prin estrada lui. Mi-a venit, așadar
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
fiind exact domeniul meu, cu estrada am avut mari probleme - fiind un domeniu, așa cum spuneam, în impas. Nu vrem să o desființăm, idee care s-a vehiculat cu câțiva ani în urmă. Pentru că teatrul muzical gălățean a luat ființă prin estrada lui. Mi-a venit, așadar, ideea unui spectacol „Cabaret”, i-am împărtășit-o lui Ionuț Negrișanu și împreună am vorbit apoi cu Bogdan Drăgulescu, regizor de film. Ne-am dorit să fie un spectacol care să aibă un impact puternic
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
singur act, care va dura probabil o oră și jumătate, cu orchestră în avanscenă. Pe mine m-a fascinat ceea ce a reușit Bogdan și sunt sigur că spectacolul va fi de succes. Vreau ca 14 februarie să fie data revenirii estradei în inima gălățenilor”. ### „Am investit în lumini și sonorizare” Este a treia premieră cu Teodor Niță director al teatrului - după „My fair Lady” și „Noaptea furtunoasă”. „Am ajuns la concluzia că noi, în teatru, nu avem lumini. La un spectacol
"Cabaret", la Teatru Muzical Nae Leonard [Corola-blog/BlogPost/97614_a_98906]
-
Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu, în ultimele decenii Ionel Tudor au asigurat de la pupitrul șefului de formație un contact nemijlocit cu publicul de concerte, în paralel incluzând în patrimoniul fonotecii sute de înregistrări de jazz, muzică pop, muzică de estrada. Acestora li s-au adăugat colaborări la emisiuni de televiziune și participări la festivaluri. Prin ani, în Big band-ul Radio s-au afirmat personalități interpretative de seamă, instrumentiști improvizatori valoroși - unii dintre ei și orchestratori, compozitori - printre care saxofoniștii
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu reușiți să le urmăriți la difuzare, acestea rămân postate pe site-ul tvrplus.ro. George Nistor, trompetistul din Stockholm, a cântat până în 1973 în diverse grupuri jazz și de estradă, înconjurat de fiecare dată de instrumentiști de vază ai timpului. Că a fost vorba de familia Berindei, Ion Cristinoiu, Mihai Chirilov, Marius Popp, Wolfgang Guttler, Corneliu Meraru, Joey Reininger, Valențiu Grigorescu, Gerhard Romer, Nicu Dumitrescu... În Suedia nu i-a
Muzicieni români din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
partid. Mari mulțimi de locuitori ai regiunii și de mai departe fuseseră dispuse pe dealurile înconjurătoare și - după destule repetiții, probabil - strigau laolaltă, sau pe sectoare, din toate puterile: "Bade Gheorghe! Bade Gheorghe-e-e!" Era mișcător și oleacă ridicol. De pe o estradă, invitați din țări străine, ca și autori de pe la noi, spuneau una și alta despre importanța lui Coșbuc. Cum să nu-ți vină în minte arta poetică înfocat patriotică din "Poetul" - retorică, armonioasă și autentică. După sugestia socratică a sorții care
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
de productie UNICORN RECORDS, concerte alături de Al Bano, în 2010 Paula a reprezentat România la Eurovision, în același an albumul „Culeg vise” primind premiul Radio România pentru cel mai bun album. Ionel Tudor a început colaborarea să cu Orchestră de Estrada Radio încă de la vârstă de 14 ani, ca pianist, sub baghetă lui Sile Dinicu. Din 1982, pe lângă activitatea de profesor, compozitor, orchestrator și colaborator al Orchestrei Radio, a condus un grup instrumental propriu, devenid ulterior dirijorul big-band-ului. Folk și Poezie
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/84031_a_85356]
-
unui pian de concert, deoarece pentru o asemenea seară, din nenorocire nici până în 1941, acest instrument atât de necesar în sala Ateneului, nu a fost cumpărat ca să satisfacă cererea publicului și a marilor pianiști, care se perindă pe această ilustră estradă. Ba “Asociația muzicală” (asociație formată din diletanți ai protipendadei bucureștene) au chibzuit că ar fi mai necesară cumpărarea și așezarea unei orgi în sala Ateneului, care de altfel nu prea are întrebuințare decât la cel mult două concerte de oratorii
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]