59 matches
-
lucru cît se poate de firesc dată fiindu-i specialitatea, ci că aceste exemple sînt întîmpinate cu o mină euforică de carnaval zilnic. Autorul se prăpădește de haz contemplînd malformațiile vieții citadine, precum un chirurg care intră în salonul cu estropiați, spre a-și lua porția de veselie profesională. Rare sînt articolele în care simți că tonul discuției prinde o tentă serioasă, ca în „Onoare și transparență” sau „Prezumția de vinovăție” sau în încîntătorul „Rătăcire”, în rîndurile cărora autorul iese din
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
am putut de câte ori s-a putut, îmi promite ceva și, în deplină nepăsare, nu se ține de cuvânt și nu pomenește o vorbă când ne întâlnim, am un sentiment de zădărnicie de un romantism tardiv. Văd în fața magazinului Unirea un estropiat cum mai rău de așa e greu să-ți imaginezi. Fața lui, aspră, e a unui om obișnuit. Cred că cel mai definitoriu pentru om este că se obișnuiește cu orice. Eu nu mă obișnuiesc cu gunoaiele de pe Latină. Ce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (SIN)UCIDERE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului norii inhalează suflete estropiate arborii ca niște căngi (se) spânzură de toarta cerului pești cu ochi dilatați și trup alunecos depozitează amăgiri pe fundul râului umbrele înecaților se-agăță de sălcii plângătoare secunde iritate sapă titanic în albia râului minutele ca niște antropofagi înghit
(SIN)UCIDERE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349971_a_351300]
-
la barul din colț tăcerile ostile te scuturau de scrum mâna ta stângă purta o cătușă strident ți-ai vinde libertatea pentru două suflete calde un râu rece trei copaci verzi mii de cuvinte așezate în sertar obedient sufletul meu estropiat îl ai în buzunarul drept mai cinstit am aruncat în closet tocul rupt inima spartă de o piatră din asfaltul lasciv sentimentele se dezbracă la groapa de gunoi comună sufletul îți doarme sedat printre cearșafuri spălate cu balsam pliate cartezian
EVANGHELIZAREA (DUPĂ TINE) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364821_a_366150]
-
Acasa > Poezie > Cantec > URAGANUL NUMIT ALELUIA Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului orașul cu minți murdare numără petale lumini suflete estropiate ascensorul urcă spre marea moartă escaladezi craterul inimii (mai) departe suflă dinspre tine un uragan numit aleluia cristic mă iubești pe o margine de stea răstignește-mă ca la Nazaret cuie bate in inima mea fără magi sau tâlhari /magdalenă
URAGANUL NUMIT ALELUIA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376867_a_378196]
-
socratică a lui Nae Ionescu, Al. Constant, Mărturii despre Nae Ionescu -, acordând spațiu și unui amplu studiu al profesorului, intitulat Moda în filosofie. Mai apar articole consacrate lui O. Goga, M. Eminescu, V. Pârvan. Ultimul număr găzduiește, sub titlul Un estropiat moral, câteva însemnări corozive îndreptate împotriva lui Șerban Cioculescu. Alți colaboratori: Al. Zirra, Petre Paulescu, Const. Goran. N.S.
PAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288644_a_289973]
-
un vagabond, și nu intră în interesul discuțiilor despre artă opinia celor care când aud de romane cu subiecte din lumea țărănească exclamă: A, iar țărani? De ce iar țărani? întrebăm la rândul nostru. E mai interesant cu cerșetori, idioți, vagabonzi, estropiați sau demenți? Nici asta nu mai e nou după Faulkner și Becket, și la urma urmei după Dostoievski și Gogol, care au tratat și mai înainte aceste subiecte. Dacă un scriitor ar ține seama de prejudecățile curente, ar ajunge să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
asta face domnul Sulă Spermă Buzău, v-am avertizat. N-ați luat nici o măsură. Am să raportez secretariatului general al partidului, sabotorilor! Bine a făcut Tovarășul că a interzis avorturile și divorțurileși bolile venerice. N-aveți capul decât la futai, estropiaților, nu vă pasă de poporul nostru blând și harnic. Mi-ați distrus personalitatea, asta ați făcut. Falocraților, decadenților! M-ați terfelit, m-ați înjosit, opt ani de zile. Voi informa Secretarul General al Partidului, să știți! Să dați socoteală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
atenție, după care țâșnește jucăușă pe lângă manșetele jerpelite ale blugilor Îngerului și-și saltă bucuroasă, un picior din spate. Să nu-ndrăznești! țipă Fratele. Pizdeluș fuge consternat, schelălăind. Înapoi, pierzându-se, evaporându-se printre uluci și printre casele pocite și estropiate ale mahalalei, care se îndesiseră, înconjurându-i și împingându-i în derâdere, pe intrușii-exploratori, până la limita suportabilă a claustrofobiei; stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vorba, de fapt, de niște raționamente lucide, ci de impulsuri de la care nu mă puteam sustrage. Firește că mă chinuiam singur, dar nu puteam face altfel. Femeia mi se părea un monstru. Vedeam în ea de fapt un bărbat modificat, estropiat. Sânii, grăsimea depusă altfel pe corp, șoldurile lățite, părul diferit de al bărbaților mi se păreau niște infirmități rușinoase. Comportamentul feminin, grația unor mișcări, psihologia diferită le luam drept prefăcătorie. Priveam cu ură la câte o fată care se îmbrăca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sîntem buni de nimic. Mereu căutăm lucruri pe care, de altfel, nu avem să le știm niciodată. Ne distrugem viața departe de alții, doar pentru nebunia noastră fără limite. Ființa umană adevărată este femeia. Noi sîntem doar niște oameni modificați, estropiați. Fiindcă nu putem scoate lumea din burtă, ne chinuim s-o scoatem din cap. Femeia trăiește, bărbatul scrie." După care, cu un zâmbet neașteptat, Egor reluă: "Scrie-mi-ar numele pe mormânt și nu aș mai fi ajuns să trăiesc
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de jumătate din gravură, era cufundată în întunericul cald, sufocant, al unui pat cu baldachin. Pe o învălmășeală de perne și cuverturi brodate se lăfăia corpul, alb ca o burtă de pește, dezgustător în obscenitatea sa, parcă într-un fel estropiat, al unei femei cu o cămașă ridicată mai sus de mijloc. Nudul era greoi, sucit imposibil, iar femeia avea o față de-o senzualitate primitivă. Mâna stângă și-o încleștează pe haina unui tânăr scund, care se află în centrul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
punct de vedere să-i spunem global, era adevărat, dar rapiditatea se va arăta curând incompatibilă cu perfecțiunea, drept care vor rezulta o mulțime de păpuși defectuoase, mai multe decât în prima serie. Când Marta se întoarse la lucru, primele păpuși estropiate erau așezate pe raft, dar Cipriano Algor, făcând socoteala timpului pe care-l câștiga și a păpușilor pe care le pierdea, se decise să nu renunțe la fecundele, dar imperfectele și niciodată explicatele, trucuri. Și așa au trecut zilele. Eschimoșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cărui obsesie îl va duce la moarte atât pe el, cât și pe echipajul său. Elementele fantastice ale lui Moby Dick nu provin numai din existența monstrului marin și din episodul halucinant al luptei dintre căpitanul balenierei Pequod, Ahab, titanul estropiat, și balena albă, luptă ce se va încheia cu moartea lui Ahab și pieirea întregului echipaj, cu excepția lui Ishmael, naratorul, fantasticul provine și din caracterul excesiv al lui Ahab, el fiind văzut din unghiul care demonstrează răzbunarea. Un alt scriitor
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
actor recită prost, joacă prost și eu sufăr de rușine în sală și transpir de rușinea lui. În urmă cu câțiva ani, cu ocazia conferinței unui heideggeriolog german în fața unui amfiteatru plin de studenți, delatorul de pe vremuri, care, micuț și estropiat, își purta pe culoarele vaste ale facultății, alături de secretul prost păzit, pantalonii veșnic prea scurți, lăsând să se vadă elasticul sleit al unor șosete intrate pe jumătate în pantofi, m-a lăudat ca pe unul dintre "heideggeriologii de seamă ai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mare bucurie să fie un clovn, o paiață mecanică într-o vitrină curată și luminată, o figurină de ceară din panopticum, propria sa fotografie, un pom, o statuie, chiar și o ființă a noroiului, orice altceva decât o ființă mutilată, estropiată identitar 219. Discursul literar blecherian poate fi ,,explicat" până într-un anumit punct prin cel kafkian, similitudinile fiind mult mai mari cu filosofia lui Kierkegaard. Adrian Majuru observa, în articolul Eul chinuit din irealitatea imediată, influența filosofiei lui Kierkegaard asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
vitală a individului. Individualitatea este însă deja dată fizic și fiziologic, de unde și expresia ei psihologică corespunzătoare. O frânare considerabilă a individualității presupune de aceea o mutilare artificială. Este fără doar și poate că un grup social alcătuit din indivizi estropiați nu poate fi o instituție sănătoasă, viabilă în timp; căci doar acea societate care își poate conserva coerența internă și valorile colective, acordând totodată individului maxima libertate posibilă, are șanse de viață durabile."28 (s. a.) În ultima sa parte, definiția
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
unor realități istorice ori socio-politice deplorabile. Cronicarul lor sancționează nemilos, prin intermediul unor structuri discursive denudate metaforic, care să lovească în tarele acestei lumi lipsite de orice aură salvatoare. În volumul Solitudine, scriitorul utilizează imaginea unei Atena sau a unei Minerva estropiate, simbol al pierderii oricărei șanse a umanului de a se salva într-o epocă în care scara axiologică este fatal răsturnată: "zeița ocrotitoare a înțelepciunii/ mi-a arătat brațele/ ce i-au fost smulse/ și mi-a șoptit/ nefericirea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un fel de caduceu înaripat), prin aceste iaduri. Nu am timp să-mi pun alte întrebări despre condiția mea. Căci apar Monștrii. Nici ei nu știu cine sânt și de ce putere sânt însuflețiți. N-au instinct de conservare. Păsări de foc, diavoli estropiați, zombies, mumii, vârcolaci, legiuni de inomabile nevertebrate se azvârl înainte, scuipă sfere de flacără, te năpădesc cu duhori sulfuroase. îi extermin cu zecile, eliberând limbi de jad din magicul caduceu, alunec rapid prin ținutul melancoliei, cu cîte-un copăcel închircit pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Singur în odaia încinsă, poți coborî în fine în lumea ta, în adevărul tău, în tot ce există adânc și enigmatic în tine, dacă ești în stare să-ntîmpini cu același 45 curaj abjecția și sublimul, dezastrul și mântuirea, arhanghelul și estropiatul... în prima noapte din tabără n-am putut să dorm nici un moment, pentru că, la spartul discotecii, băieții și tipele lor s-au adunat pe un pat de lângă mine, în jurul unui casetofon Sony dat la maximum. Erau cei din liceul meu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
străbătuse linia vie a sexului, ca și când s-ar fi pomenit deodată de partea cealaltă a unei oglinzi... I-am lăsat acolo pe cei doi copii, să se înfrunte etern: victimă și călău, triumf și dezastru, sublim și abject, arhanghel și estropiat, și am fugit, trântind ușa camerei interzise, schimbat într-o clipă într-un morman de organe însîngerate, dar, Doamne, Dumnezeule, în sfârșit VINDECAT! Sânt stors ca o lămâie, dar vindecat. Voi pleca în câteva minute din vila asta frumoasă și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mai late de-o șchioapă. Întorcându-se spre Vartolomei, care le turna vin profiriu în pahare de sticlă, l-au întrebat, arătând la poză: Este cine? Vartolomei lăsă cana de vin pe masă și o porni, cu mersul său de estropiat, încă din copilărie, către peretele cu fotografii. A indicat cu arătătorul, ca să priceapă și Profetul, care nu grăia românește: E Aurelian, feciorul nostru, care acuma-i sub drapel: face stagiul militar. Văzând că nu-l mai întreabă, nici unul, nimic, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
asumă sarcina, percepută ca fiind o misiune națională, de a redacta manuale de istoria românilor. Grigore Tocilescu, membru titular al Academiei, se impune ca autor al unor foarte apreciate manuale de Istoria română, care au făcut inclusiv obiectul unor "plagiaturĭ estropiate" denunțate de către autorul uzurpat (Tocilescu, 1896, pp. IV, VI-VIII). Din aceeași categorie a academicienilor face parte și A.D. Xenopol, ale cărui manuale școlare au fost publicate în paralel cu scrierea monumentalei sale Istoria românilor din Dacia Traiană în 14
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi dată bisericii din Pripas. Florica - substantiv derivat de la cuvântul ”floare”, prenume specific românesc, iar echivalentul latinesc este ”flor, floris” - ”floare”. Personajul care poartă acest prenume nu se dezice prin frumusețe, gingășie. Fiica Todosiei și a lui Maxim Oprea, verișoara estropiatei Savista ”cu buzele pline și umede, obrajii...fragezi ca piersica, ochii albaștri ca cerul de primăvară”, este fata cea mai frumoasă din Pripas. Ea reprezintă floarea mult visată atât de Ion, cât și de bogătașul George. Florica are ca nume
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
asumă sarcina, percepută ca fiind o misiune națională, de a redacta manuale de istoria românilor. Grigore Tocilescu, membru titular al Academiei, se impune ca autor al unor foarte apreciate manuale de Istoria română, care au făcut inclusiv obiectul unor "plagiaturĭ estropiate" denunțate de către autorul uzurpat (Tocilescu, 1896, pp. IV, VI-VIII). Din aceeași categorie a academicienilor face parte și A.D. Xenopol, ale cărui manuale școlare au fost publicate în paralel cu scrierea monumentalei sale Istoria românilor din Dacia Traiană în 14
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]