759 matches
-
fortăreața lui sau de proiectele pe care le făurise pentru un viitor nu prea Îndepărtat. Bătrînul căpitan de pe María Alejandra, don Alfonso Pertiñas y Gaberias, se născuse În minusculul cătun Aldan, În peninsula Morrazo, o limbă de pămînt care separă estuarele din Vigo și Pontevedra, În Galicia, Spania. Ascuns În fundul unei anse lungi - care era la rîndul său o rie În interiorul altei mari rii -, Aldan trăia de pe urma mării și pentru mare și oamenii născuți acolo nu și-ar fi imaginat vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
navighează pe căi navigabile interioare cu caracter maritim trebuie să fie în măsură să utilizeze nivelul de referință al mareelor, precum și curenții, perioadele și ciclurile de maree, momentul curenților de maree și al mareelor și variațiile din cadrul unui estuar. Conducătorul de navă trebuie să fie în măsură: COLOANA 1 COMPETENȚĂ COLOANA 2 CUNOȘTINȚE ȘI APTITUDINI 1. să țină seama de maree și de prognoza meteo și starea mareei înainte de a mola și în timpul navigației. 1. Cunoașterea publicațiilor
ANEXE din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253748]
-
oricând, spre oriunde. ” (Fantasme). Un scandal, într-un fel, dus cu imagini, mai mult despre sine decât, ca la Cărtărescu, despre orașul cu care împarte o viață cum o fi: „Eu aici sunt un june. O balenă albă într-un estuar de liniște./ Un superstar - / un cruciat al ideii sfinte de Coca-Cola. Și de Blue- Jeans./ Un misionar al spațiilor verzi, democratice./ Un obiectiv survolabil.../ Un individ/ adică nimic. O zecimală în cifra ta de afaceri./ Unul căruia i se recomandă
Encore! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5916_a_7241]
-
până în prezent asupra acestui subiect, parțial pentru a-și păstra capacitatea de a acționa ca intermediar în cazul apariției unei crize internaționale', analiza diplomatul american, citat de . Cei 15 marinari au fost reținuți după ce au inspectat o navă comercială în estuarul Chatt al-Arab din Golful Persic. Iranul i-a acuzat că au intrat ilegal în apele sale teritoriale, lucru negat de Londra. Conform unei alte note diplomatice dezvăluite de WikiLeaks, ambasadorul britanic la Vatican vedea în propunerea papei Benedict al XVI
WikiLeaks: Vaticanul a ajutat la eliberarea unor marinari britanici reţinuţi în Iran () [Corola-journal/Journalistic/61586_a_62911]
-
doar 35 de ani. El susținea că a avut o revelație și era convins că dacă are suficientă credință ar putea merge pe apă. L-a costat viața. Preotul a mers, împreună cu mai mulți enoriași, cu o barcă, în largul estuarului Kombo. Preotul a spus că va merge pe jos până la țărm. Plaja însă era la 20 de minute de mers cu vaporul. Pastorul nu a "călcat" apa. Imediat ce a pus piciorul, a dispărut și nu a mai fost văzut de
Un preot s-a înecat. Încerca să facă o minune la început de 2014 () [Corola-journal/Journalistic/62723_a_64048]
-
interesate, deoarece investițiile și lucrările la CIM Krivoi Rog s-au realizat în baza unor acorduri interguvernamentale. Agerpres: Cum afectează relația bilaterală proiectul Bâstroe? Teodor Baconschi: Proiectul Canalului de navigație de mare adâncime în sectorul ucrainean al Deltei Dunării pe estuarul Bâstroe creează o serie de probleme legate de protecția mediului, semnalate și reținute de structurile create în baza unor convenții internaționale la care România și Ucraina sunt părți. Noi cerem vecinilor noștri ucraineni să respecte obligațiile ce le revin ca
Teodor Baconschi: România şi Ucraina s-au angajat să construiască o bună vecinătate autentică () [Corola-journal/Journalistic/46963_a_48288]
-
acelea pe care i le impune starea de boală. Sunt trimiteri în alt timp istoric și în alt spațiu, în epoca imediat premergătoare ultimului război și în Basarabia încă necedată rușilor, la Bugaz, localitate plasată în proximitatea mării și lângă estuarul (limanul) Nistrului. Radu Tudoran mai evocase acel tărâm, cu o doză de romanțare, în romanul de mare succes Un port la Răsărit, din 1941. Este spațiul în care Georgeta Horodincă a copilărit și în care plasează acțiunea romanului al doilea
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
a readus în atenție o operă majoră, încă departe de a-și fi epuizat valențele propuse cercetării actuale. Peste numai câteva zile, adică între 18 și 20 noiembrie, trei scriitori români au fost prezenți și la Saint-Nazaire, orașul-șantier naval de la estuarul Loarei ce întâlnește Atlanticul, care e și un șantier literar datorită Casei Scriitorilor Străini și Traducătorilor (MEET). Tema dezbătută la ŤMEETingť-ul din acest an - al treilea - de scriitori importanți, invitați din țări, precum Statele Unite, Brazilia, Spania, Chile, Olanda, Africa de Sud, Canada
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
întoarce-mă din rătăcirea mea, să poposim, iubito, pe-altă stea, în verb etern de raiuri fără timp ca zeii cei ferice din Olimp... vineri, 24 februarie 2017 dragoste ( de dragobete) Lebede morgane aduc în aripi de seară Primăvara în estuare de azur, Jungla iernii mușcată de lumini agonizează în mistice racle; Spiritul zilei delirează, e vremea dragostei, trupul femeii se scaldă-n golfuri de vise; Văzduhul e harfă nebună când noaptea pe lună toarce pentru ea dragostea; Ce pustiu frumos
POEME DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384881_a_386210]
-
Meteahna muzelor rupestre, Orânduite-n sanctuar - Un orologiu-n estuar; Apele tulburi greu mă poartă Sub ceașca cerului cu toartă, De care mă atârn în vis, Cotrobăind prin paradis Minunea unui curcubeu, Descoperită de un zeu, Devine-n vis realitate, Pentru o mie de păcate, Desăvârșite într-o doară, Fără
REGINA DE NISIP de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385216_a_386545]
-
care tu rămâi Atât de mut și de miop, La soarele-n caleidoscop. 19 august-25 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Imre #Toth #Style #MistyRose #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Plămada palmelor terestre,Meteahna muzelor rupestre,Orânduite-n sanctuar -Un orologiu-n estuar;Apele tulburi greu mă poartăSub ceașca cerului cu toartă,De care mă atârn în vis,Cotrobăind prin paradisMinunea unui curcubeu,Descoperită de un zeu,Devine-n vis realitate,Pentru o mie de păcate,Desăvârșite într-o doară,Fără vreo limită
REGINA DE NISIP de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385216_a_386545]
-
brumă de bine...? În brațe sunt eu, tu ești o părere, Ce face s-apună o parte din mine. Minunat că dansăm pe același trotuar, În luna, sub luna, pe lună din chip... M-arunci în neant ca-ntr-un estuar; Dezbracă-mi obrajii că de nisip... O buza pe-a mea să se culce-n păcat. Mai bine de mine, de tine, de noi... Nu te mai cred, cu bine, eu am plecat! Nu te mai cert pentru totul în
BALETUL DE MĂTASE II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385220_a_386549]
-
bruma de bine...? În brațe sunt eu, tu ești o părere, Ce face s-apună o parte din mine. Minunat că dansăm pe același trotuar, În lună, sub lună, pe luna din chip... M-arunci în neant ca-ntr-un estuar; Dezbracă-mi obrajii ca de nisip... O buză pe-a mea să se culce-n păcat. Mai bine de mine, de tine, de noi... Nu te mai cred, cu bine, eu am plecat! Nu te mai cert pentru totul in
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
bruma de bine...? În brațe sunt eu, tu ești o părere,Ce face s-apună o parte din mine.Minunat că dansăm pe același trotuar,În lună, sub lună, pe luna din chip...M-arunci în neant ca-ntr-un estuar;Dezbracă-mi obrajii ca de nisip...O buză pe-a mea să se culce-n păcat.Mai bine de mine, de tine, de noi...Nu te mai cred, cu bine, eu am plecat!Nu te mai cert pentru totul in
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
2016, Constanța#Mama - din #arhiva personală#ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii #sonet... XX. REGINA DE NISIP, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Plămada palmelor terestre, Meteahna muzelor rupestre, Orânduite-n sanctuar - Un orologiu-n estuar; Apele tulburi greu mă poartă Sub ceașca cerului cu toartă, De care mă atârn în vis, Cotrobăind prin paradis Minunea unui curcubeu, Descoperită de un zeu, Devine-n vis realitate, Pentru o mie de păcate, Desăvârșite într-o doară, Fără
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
miop, La soarele-n caleidoscop. 19 august-25 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Lady in #Red 27 - #Emerico #Imre #Toth #Style #MistyRose #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii ... Citește mai mult Plămada palmelor terestre,Meteahna muzelor rupestre,Orânduite-n sanctuar -Un orologiu-n estuar;Apele tulburi greu mă poartăSub ceașca cerului cu toartă,De care mă atârn în vis,Cotrobăind prin paradisMinunea unui curcubeu,Descoperită de un zeu,Devine-n vis realitate,Pentru o mie de păcate,Desăvârșite într-o doară,Fără vreo limită
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
volum al traficului de mărfuri depășind 2 milioane de tone pe an în secolul al XVII-lea: așezare frumoasă, cu oameni gospodari și harnici care la nevoie știau mânui’ și vâsla, și penelul; remarcabil bastion cultural făcând din Adriatica un estuar creștin spre mările păgâne - iată doar o parte din însușirile care au statornicit prestigiul real al Veneției în Orient. în privința populației venețiene, după cum era și de așteptat, ea se compunea în majoritate din mateloți, fie aflați pe mare, fie lăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
priviri molatice de dispreț și indiferență. Bea avea un logodnic care-și Îndeplinea serviciul militar ca sublocotenent la Murcia, un falangist spilcuit pe nume Pablo Cascos Buendía, care provenea dintr-o familie veche, proprietară a mai multor șantiere navale din estuare. Sublocotenentul Cascos Buendía, care Își petrecea o mare parte a timpului În permisii, mulțumită unchiului său din Guvernul Militar, umbla Încoace și-ncolo Împrăștiind perorații pe seama superiorității genetice și spirituale a neamului spaniol și a iminentei căderi a Imperiului bolșevic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului uneori alerg după ceea ce timpul sau intuiția îmi dictează că ar fi bunătate îmi place cuvântul. este prețios rămuros cu sensuri largi ca o insulă părăsită sau poate un estuar în care nimic nu se pierde totul trece și trece și trece amestec de prezent cu trecutul paznic într-un sirop amalgam de fructe exotico-banale se aude cum stânca taie vaporul dorințelor la ultima plutire de multe ori alerg degeaba
TEORETICĂ ÎMPLINIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363017_a_364346]
-
Și încă pot să-l chem și pot să-l strig. FIORDURI În suflete ne construim o hartă Din multele trăiri și sentimente, Un munte de dezamăgiri recente, Când navigăm prin lacrima cea moartă. Tristețea se depune-n sedimente Prin estuarul unde clipa-i spartă, Din timpul cel tiranic, ce ne poartă Spre cerul cu luciri fosforescente. Când rătăcim busola către norduri, Se-așează întunericul pe frunte, Iar noi, pierduți prin văi și prin fiorduri, Abia zărim cărarea către munte. Dar
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului gânduri de iarnă zboară fulgii de nea ca fluturii osteniți peste o natură mâzgălită cu cerneală, lebede se rostogolesc pe cer ca niște morgane solitare în estuarele de azur ale zilei; gavote de melancolii, tăceri, ispite și regrete trec prin cetatea sufletului bântuită de singurătate; colind cu duhul crisalide, vedenii de demult ce-mi trec prin frigul oaselor, psalmi tăcuți, din edenul mei închipuit ce curge ca
GÂNDURI DE IARNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367927_a_369256]
-
surprize cu flori”, spunea fiul compozitorului, postului de televiziune Antena Stars. Gripa încărcase umerii fizici ai compozitorului, dar cei sufletești erau de mult apăsați. Îl mâhnea lina cărare pe care se duc încet melozii noștri, îl mira pâlnia căscată de estuar în care năvălește nemoderat torentul de zgomote zise muzică! S-a stins cu acest lăuntric spin ce l-a chinuit poate că până în ultima secundă de conștiență! „Cu mare durere în inimă și în suflet vă anunț pe toți cei
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
neștiind unde-i cântecul atunci când nu se aude, și de unde vine, atunci când răsună. Ce interogări și cine poate lămuri unde-i punctul locuibil al cântecului, ca stânca de sub care țâșnesc picăturile fluviului?! S-a întors pe un larg și mirabil estuar al muzicii ușoare românești, „ultimul trubadur”, Alexandru Jula. Nici nu plecase! Cântecele sale erau! Tăcuse un răstimp dar i-au reîncolțit șlagărele în cântece proaspete, unul mai fermecător ca celălalt. Într-una din zile, Alexandru Jula a revenit și cu
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
sale cele mai importante amintim:Ilarie Chendi(1973); Spații literare(1974); Tematica genurilor literare(1980); Octavian Goga între colectivitate și solitudine(1981); Introducere în opera lui Ion Agârbiceani(1981); Timotei Cipariu(1994); Convergențe europene(1995); Aspecte și interferențe iluministe(1996); Estuar(1996); Reîntoarcerea la Iathaca(1998); Mihai Eminescu-contextul receptării(1999); Homo militans(2000); Figuri universitare clujene(2002); Inserții(2003); Istoria presei românețti din Transilvania(2003); Penumbre(2004); Identificări(2012); ș.a. A îngrijit și prefațat ediții din opera lui Ion Slavici, Octavian
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
-o din afundarea în confuzii și zdruncinări. Pentru aceasta, rostește: „Mulțumesc Majestate!”. Iar Majestatea Sa Regele i-a conferit decorație regală, simbol și coloană sufletească, purtată pe pieptul acestei doamne gingașe, emotive, frumoase, inteligente, cu fluviu de bunătate curgând prin estuarul ei spiritual. E necrezut de dârză în principii pentru că ea vede cu ochii conștiinței și vorbește cu gura inimii, nu exprimă ceea ce se mistuie în umbra sufletească, iar pentru ea, calea e aceea pe care o vede, nu aceea care
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]