474 matches
-
cuvintele de bine despre modul în care te manifestezi în plan cultural ca scriitor, ca om de catedră și că animator fără arginti”. Nu mi-aș găsi liniștea dacă nu aș mărturisi că îmi doresc să văd această carte pe etajerele marilor Târguri de carte, pe rafturile bibliotecilor de prestigiu, distinsa cu premii importante. Îmi permit să închei cu aceleași cuvinte cu care Petruș Andrei își deschide cuvântul de salut din “Mărturisire”: “ Nu sunt critic literar și nici n-am pretins
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
6. XI 1948) * A fi un scriitor fecund și cunoscut înseamnă a pune între tine și ceilalți oameni o moviliță de hârtie tipărită și un întreg munte de inexactități și malentendu-uri. Scriitorul trebuie să fie taciturn, aidoma cărții sale de pe etajeră. El trebuie să-i determine pe oameni să citească aceste cărți ale sale dacă vor să afle ceva despre personalitatea lui. Iar apoi - trebuie să-i lase, păcăliți și dezamăgiți, pentru că n-au aflat nimic din ceea ce doreau să știe
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
de inox - 1,80-3,70 lei, oale de inox - 49-120 lei, oale de email - 39-49,50 lei, găleată 5 l - 1,70-2,25 lei, găleată 10 l - 2-3,30 lei, văniță - 11 lei, lighean de plastic - 2,50-57 de lei, etajeră de plastic - 4,40 lei, coș de rufe - 17 lei, raft pentru încălțăminte - 11 lei, masă de călcat - 16 lei, ghivece - 1,25-7,80 lei, jardiniere - 4,50-7 lei, bidinea - 8,50 lei, pensulă - 2,50 lei, colorant - 1,30
Agenda2006-09-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284794_a_286123]
-
20 l, găleată dublă deversare - 4,20 lei, lighean oval, - 19,50 lei/ 60 l, lighean dreptunghiular - 9,50 lei/22 l, lighean - 4 lei/14 l sau 3 lei/10 l, dulap de plastic cu 5 sertare - 60 lei, etajeră cu 5 nivele - 16 lei, colțar din plastic pentru baie - 19 lei, coș din plastic pentru transport - 29 lei, tigaie teflonată pentru clătite - 14,50 lei, tigaie teflonată mare - 24,80 lei, masă pentru călcat, mică - 25 lei, sau mare
Agenda2006-10-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284819_a_286148]
-
graficiană cu studii la Paris, franțuzoaică de origine rusă, fiica șefului muzicii militare de la Curtea imperială rusă. Ea a ținut să recupereze în grabă ultimul portret pe care i-l făcuse artistul. Apoi, povestește nea Costică, au apărut „șacalii“. De pe etajera de lângă masă au dispărut două mape cu desenele și schițele realizate de Bottlik de-a lungul vieții. Iar pe inelarul Taniei a fost zărit inelul cu coroana de baron. Bottlik își doarme somnul de veci în cimitirul din Bocșa, mormântul
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
coadă groasă care-i acoperă ceafa, și urechea ei dreaptă, dezgolită, lipită de încheietura maxilarului, urechea ei de care atîrnă mănunchiul lung de fire al unui cercel de aur. Am pus ziarul într-un dosar și l-am aruncat pe etajeră. E prea mult, nu mai vreau. Tremur cu dinții strînși, deschid aparatul de radio și încerc să fac pe indiferentul. Ce caraghios?! Ada Comenschi n-a rămas în România. Ada e peste tot și mă urmărește nevăzută din aer. Mirosul
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
moară? Stau în fața paginii scrise de ei cu Adriana,verișoara mea, căutând în dicționar să răsară cuvântul salvator, care stingher să ducă într-o lume de cleștar, fără scop, efemeră ... Va dispare spaima și ea ca un obiect banal după etajeră! Apa lunii a pătruns în noi încet, insinuant și apoi se subție în fiecare țesut așteptând în lut. Cât o să mai fie? Am distrus legende, mituri și zei, Orașe, bisericile sfinte. Am pângărit morminte, am ucis. Dumnezeu nu ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
dificultățile prin care a trecut, apoi se scoală din pat în cămașa de noapte și, pentru că nu era suficient de belicos sfârșitul, trage sertarul și vede un pistol. Gândul sinuciderii îl fulgeră pe loc, dar renunță scârbit, putem vedea pe etajeră și medicamentele, o supradoză din orice ar putea rezolva la fel de bine totul, dar ultimul cuvânt n-a fost spus. În cămașa de noapte, dar fără scufie, Carol Nicolaescu se îndreaptă spre fereastra cu vitraliu, unde-n colț un fulger îl
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
străinătate, doar pentru faptul că este româncă. „Am intrat într-un magazin de nimicuri, am găsit niște lucruri banale, artizanale, care s-ar potrivi în diverse colțuri ale noii mele case pe care încă o mai decorez. Am descoperit o etajeră ce părea de sute de ani, un ceas de perete pictat de mâna unui artist, niște vase de ceramică... Am plătit cu o filă de cec, după ce am prezentat pașaportul și buletinul, căci așa mi-a cerut vânzătoarea. Și-a
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
mea și să găsim o explicație și o rezolvare la situația absurdă. Vânzătoarea, chiar și de față cu poliția, a continuat să susțină că nu poate avea încredere că fila de cec e corectă!?! Cumpăram, precum v-am spus, străchini, etajere și ceasuri de perete din tablă, căni și alte prostioare pentru casă. Nimic nu avea cu adevărat o valoare reală, cel mai scump obiect fusese ceasul frumos pictat, care făcea vreo sută de euro. Presupunând ca aș fi fost o
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
în vizită la o familie de irakieni trăitori la Londra, autorul este condus de amfitrion în fața rafturilor unei biblioteci de aleasă înfățișare cărturărească, cu romane în engleză, franceză și arabă, alături de lucrări de istorie, arhitectură, artă și caligrafie islamică. Deasupra etajerelor pline cu cărți, pe raftul cel mai de sus, la loc de cinste, se afla o singură carte: exemplarul bunicului din predicile lui Ali. Arătîndu-i volumul, gazda i-a spus: "N-aș da un rînd din cartea asta pentru tot
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
duș obișnuit, sperând ca din clipă în clipă să vină Teo și să o scape de obositoarea întâlnire cu duduia asta care nu găsise cel mai potrivit moment pentru vizită. Simona, rămasă în sufragerie, luă la început o carte de pe etajeră. Era un studiu de specialitate. Probabil îi aparținea Doinei, pentru că enumera noile medicamente apărute pe piața medicală din unele țări europene și prescrierea acestora pentru prevenirea sau tratarea diferitelor boli. N-o interesa. Puse cartea la locul ei și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de maro Închis, combinat cu maro deschis, până la culoarea cafelei cu lapte. În partea stângă, se afla cuierul. O placă de lemn furniruit, de 1,5 metri lățime, și doi metri Înălțime. Deasupra locului unde se agață hainele, era o etajeră, un fel de grilaj, din patru șipci, cu spații Între ele, prinse pe suport de lemn. Acolo se aflau cele două pături din lână, de culoare verde Închis cu o bordură de un albastru deschis, pe care erau Însemnele mănăstirii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
peste tot sperând să găsesc ceva depus pe masă, orice, deși știam că în casă nu mai era nimic: nu-mi mai rămăsese nici opiu, nici băutură. Deodată, ca prin minune, privirea îmi fu atrasă de raftul de sus al etajerei. Am văzut o sticlă de vin vechi, pe care o primisem ca moștenire. Cred că această licoare fusese preparată cu ocazia nașterii mele. Sticla era sus pe raft; nu mă gândisem niciodată la ea, uitasem cu desăvârșire că la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
sergentul de noapte care ar veni să mă aresteze. Mă așteptam de multă vreme să cad în mâinile lui, dar eram ferm hotărât să golesc dintr-o înghițitură, înainte de a fi prins, cupa de vin otrăvitoare care se găsea pe etajeră. Ascultam de această nevoie de a scrie ca de o datorie. Voiam să alung demonul care, de atâta timp, mă tortura, voiam să-mi consemnez tortura pe hârtie. În sfârșit, după câteva ezitări, am tras lampa mai aproape și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
imposibil să neg, chiar dacă aș șterge urmele de sânge. Dar înainte de a cădea în mâinile lor, am să beau o cupă de vin, din sticla pe care am primit-o ca moștenire și pe care am pus-o acolo, pe etajeră. Vreau să-mi storc întreaga viață cum storci un ciorchine de strugure, vărsându-i sucul picătură cu picătură, nu, vinul, ca pe agheasma împărtășaniei de moarte, în gâtul uscat al umbrei mele. Vreau numai, înainte de a pleca, să consemnez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mi s-a mai îmbunătățit, m-am hotărât să plec aiurea, ca un câine lepros, care știe că trebuie să scape, sau ca păsările care se ascund în momentul morții. Trezit dis-de-dimineață, m-am îmbrăcat, am luat două prăjituri de pe etajeră și m-am strecurat afară din casă, fără să atrag atenția nimănui. Fugeam de propria mizerie: am rătăcit de-a lungul străzilor, fără țintă, nici nu știam măcar încotro să mă duc, prin lumea canaliei cu fața avidă, în goană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de sudoare. Obrajii, în flăcări; m-am sculat să beau apă și să-mi umezesc fața, ca să scap de coșmar. Apoi m-am culcat la loc. Dar n-am mai putut să adorm. În umbra luminoasă, priveam fix cana de pe etajeră. Aveam impresia că, atâta timp cât va rămâne acolo, n-am să pot dormi. Mă bântuia teama stupidă de a o vedea căzând. M-am ridicat să o pun într-un loc mai sigur. Dar un impuls misterios și neașteptat mă făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
GÎndurile i se Înșiruiau Într-o ordine reconfortantă. Mintea Îi era ca o cameră dereticată de curînd, bine luminată și cu puține obiecte. Se aflau acolo niște eprubete Înșirate pe mai multe stative, ordonate, la rîndul lor, pe mai multe etajere și pregătite În orice moment să-și ofere prețiosul conținut, În vederea subtilelor operații alchimice ale raționamentului deductiv, care trebuia să-l conducă apoi la o decizie cît mai Înțeleaptă. Dar nu se grăbea. Contempla eprubetele acelea, care desigur Întruchipau chiar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ia să vedem ce avem aici. Ăsta da arsenal, dom’ Președinte, se vede că aveți legături strînse cu reprezentanții clasei muncitoare, zice deșertînd totul pe jos, trecînd în revistă șurubelnițe, chei, pile, ciocane, leviere, de toate felurile și mărimile. Pe etajera din baie și în dulăpiorul de sub lavoar îl așteaptă toate instrumentele necesare întreținerii igienei corporale fără care nu poate să conceapă viața. Este unul din secretele care l-au menținut în formă de-a lungul timpului, de aceea chiar și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
suficiente pentru a scoate informația de la Anna. Dar se temuse s-o Întrebe despre cifru - și-ar fi putut da seama că farmecele ei nu ajungeau ca să-l aducă pe Întuneric, peste acoperișul Înghețat, până În dormitorul ei. De pe o mică etajeră din spatele biroului scoase șase volume grele din Activitățile feroviare și administrația căilor ferate, după care se ascundea o ușiță de oțel. Mintea lui Josef Grünlich era acum limpede și concentrată. Se mișcă fără grabă sau ezitări. Înainte de-a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dulap... Își umezește două degete în gură și le ține în sus. Vitrinele rococo, bibliotecile iacobine, comodele neogotice, sculptate și lăcuite, șifonierele în stil franțuzesc provincial se înghesuie în jurul nostru. Cabinetele de colecții edwardiene din lemn de nuc, oglinzile victoriene, etajerele neorenascentiste. Nuc și mahon, abanos și stejar. Picioare cu ornamente sferice, picioare în formă de clepsidră sau cu panouri tapisate. Nu se termină nici dincolo de punctul în care coridoarele cotesc. Șifoniere în stilul barocului târziu. Tot nu se mai termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pat cu apă. În celălalt e un leagăn, deasupra căruia atârnă o jucărie cu margarete de plastic. Mai e și o comodă albă. Leagănul e gol. Salteluța de plastic e legată sul la un capăt al pătuțului. Alături, pe o etajeră, e un teanc de cărți. Versuri și poezii e deasupra. Când așez cartea pe comodă, se deschide singură la pagina 27. Trag o linie, cu un ac, de-a lungul marginii interioare a paginii, chiar lângă cusătură, iar pagina se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
într-un tîrziu, pleacă acasă cu bărbia în piept, fluierînd. Unii spun că, de fapt, plînge. Chiar tata spune că l-a văzut odată... Ion își aprinde o altă țigară și-și toarnă cafeaua din ibric în ceașca luată de pe etajera de la oglindă. Mihai își pleacă fruntea în palme, apăsîndu-și puternic ochii cu podul palmelor, să alunge din ei imaginea bătrînului veșnic nebărbierit, peste care se insinuează silueta acelui tînăr înalt, îmbrăcat frumos, care-și face rar apariția prin sat, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
metalic, rotativ, căptușit cu burete, acoperit cu o cuvertură asemeni aceleia de pe pat. Oo, dar este de invidiat! izbucnește Maria într-un rîs sincer, domol cînd se așază. Pot să fumez? întreabă, luîndu-și de pe capătul patului poșeta. Mihai coboară de pe etajera fixată în perete, deasupra mesei, o scrumieră, în care sînt urmele creioanelor ascuțite. Astea-s țigările tale preferate? întreabă Maria, arătînd creioanele de pe masă. Te rog, deși mi se pare că nu obișnuiești întinde ea spre Mihai un pachet roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]