117 matches
-
națională se va putea baza doar pe o astfel de putere. 8. Economia mondială a secolului al XXI-lea se va baza în ansamblul său pe piața liberă, ceea ce s-a petrecut doar parțial în secolul al XX-lea, când etatismul a dominat în multe părți ale globului și importante fluxuri economice internaționale. Liberalizarea globală va limita și, probabil, va elimina până la finele secolului în care abia am intrat protecționismul național și pe cel regional. Nu încape nicio îndoială că un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
subliniaz... economistul polonez W. Bruș, „Schimb...rile din economia Iugoslaviei nu au fost niciodat... privite că simpl... «reform... economic...», ci ca parte a unui grandios scenariu de edificare a unei societ...ți socialiste autogestionate și distinct... de socialismul de stat («etatismul») practicat de URSS și de democrațiile populare”. Altfel spus, echipa titoist... nu avea alt... ambiție decît de a crea un nou model comunist, cu autogestionarea că nucleu central, dar nu ca unic element. Într-adev...r, titoismul nu se confund... doar
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de protest o serie de greve, care nu degenereaz... că În Polonia, fiindc... revendic...rile sînt imediat satisf...cute. Ins... o „nou... stîng...”, format... din studenți și intelectuali, Isi d... frîu liber, În iunie 1968, ostilit...ții atît făt... de etatism, cît și făt... de reform.... Concomitent, se exacerbeaz... inegalit...țile dintre republici, fie de ordin economic (croații sînt nemulțumiți c... trebuie s... redistribuie bog...țiile lor spre republicile cele mai s...race), fie de ordin politic: În 1968 și 1969
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Amplitudinea este mai pronunțată cu cât tensiunile din sistem sunt mai pronunțate. De regulă, trecerea de la socialism spre economia liberă s-a făcut prin asemenea procese de readaptare și de reintrare în mecanismul gestionat de legea ondulațiunii universale. De asemenea, etatismul economic, într-o economie semideschisă și rigidă, poate duce la amplitudini mari ale crizelor economice. Un alt motiv îl poate constitui gestionarea politică defectuoasă a crizei și managementul economic și financiar corupt sau slab. O economie inflexibilă în raport cu mediul său
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și Africa de Vest de-a lungul a câteva decenii înainte de experimentele științifice ale planificatorilor și „inginerilor sociali”, au blocat politicile prescrise de Economia dezvoltării. Progresul material, declanșat prin inițiativă privată, comerț liber și acțiuni de cooperare socială voluntară, a stagnat. Megaproiectele, etatismul și birocrația transformaseră Economia dezvoltării într-o ideologie a stagnării sociale și corupției politice. Ceea ce a relevat experiența a patru decenii de aplicare „științifică” a modelelor de dezvoltare economică - imposibilitatea construcțiilor sociale perfecte prin control politic total asupra activităților productive
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
noi. Puterea acceptă cu mari rezerve înfrîngerea politicului în fața tehnicului, descoperind că remediul era, în final, otrava. Căci zgomotul este un cenzor mai profitabil decît tăcerea (mai eficace și mai ieftin). Ordinea cea mai puțin dăunătoare din toate. Modelul "concentrare", etatismul, eșuează întotdeauna în final; iar modelul "concurență", liberalismul, se dovedește a fi mai puțin catastrofic decît era prevăzut. Evenimentul se anulează în propria lui agitație, tărăboiul veștilor le amortizează impactul, cartea se îneacă în propriul ei deznodămînt, așa cum o atestă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
are Însă și alte aspecte, trecute sub tăcere de autori. În primul rînd, confirmă tacit marginalizarea microcomunităților școlare și a politicilor tribale care populează acest univers. Nu este o neglijență, ci o opțiune. Chiar pentru cei care denunță birocratizarea și etatismul excesiv, soluția reală este tot ierarhică. Ei propun, de fapt, o bizară descentralizare „de la centru” și o insolită constrîngere, de ordin administrativ, a inabilităților democratice. Deci potențialul client al ofertei este tot statul, mai precis ministerul, ipostaziat În persoana domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist, În promulgarea unei societăți de tranziție În care modelul liberal democrat a fost și cred că Încă este doar o referință imagologică controlată, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a unei noi clase de manageri politici și economici provenind din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românești. Criza constă În existența unor etalonări diferite, contradictorii și polemice privind modernitatea românească, mai cu seamă În ceea ce privește autenticitatea modernității În comparație cu descrierea acesteia după standardele occidentale. Astfel, statalitatea românească premerge nașterea societății românești moderne, ceea ce explică statutul Încă puternic al etatismului paternalist, concepția instrumentalizantă despre cetățean, gradul redus de autonomie al acestuia ori condiția de client al statului pe care cetățeanul și-o reînnoiește atunci când vorbește despre Încredere socială. Din punct de vedere istoric, centralitatea culturală românească este o formă instituțională
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sens, dacă se urmărește un segment de istorie recentă, cea dintre apariția organizației LANC (1921), semnal al unei orientări culturale naționaliste, În cele din urmă profasciste, și realegerea lui Ion Iliescu ca președinte al României (1992), semnal al orientării spre etatismul paternalist, se poate concluziona că societatea civilă românească nu a reacționat În nici un caz la nivelul așteptărilor pe care tocmai ea le formulase prin vocea elitei sale. Astfel, planul unui model cultural centralizat, riguros ortodoxist și purificator, a eșuat tocmai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tolerat totuși de „aristocrații” naționaliști. În a doua secvență, societatea civilă românească devine fragmentară după momentul de euforie al schimbării, când din nou o stare de spirit, și nu raționalitatea politică a cetățeanului, a fost liantul necesar. Reîntoarcerea la formele etatismului paternalist evidențiază În 1992 lipsa de valoare a proprietății, victoria statului clientelar, confuzia care exista la nivelul societății civile asupra tipului de lider politic care, mai presus de profesionalism politic, trebuia să prezinte certitudinea unor virtuți morale. În ambele cazuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atât mai mult cu cât demersul globalității culturale abia Începe să fie teoretizat, după ce a existat preocuparea evidentă pentru Întâietatea globalizării economice, politice și militare 1. Abia până când Încrederea socială se va reașeza sub o altă emblemă decât cea a etatismului paternalist, conceptul de muncă și cel de Îmbogățire vor putea fi măsurate cu standarde mai transparente, iar coerența societății civile nu va consta În alianțele Între grupurile de interes ori de presiune și stat, și nici a sindicatelor ca pepiniere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
meu pornește tocmai de la datele societății civile occidentale, de la modernitatea acesteia, valorile și nevoia de etalonare cu acestea. Există de altfel o tradiție a modernității românești, În acest sens, de la care ne revendicăm. Am vorbit În articolul meu despre un „etatism paternalist” care Îl instrumentalizează pe individ, moștenire a unui trecut. Acest nivel al experienței nu poate fi dizolvat de la o zi la alta. Dar nu ne desprindem de acest trecut prin procesul efectiv al tranziției? Scopul articolului meu era tocmai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ori ai leninismului. În ce-i privește pe foștii membri ai mișcărilor de tip fascist, legionari au ba, caracteristică le este denegarea caracterului fascist al „mișcării”, revendicarea singularității ei (ortodoxismul care-i deosebește pe legionari de fascismul sau nazismul ateu, etatismul și caracterul „tehnocratic”, „administrativ” În cazul dictaturii antonesciene). Ei au În comun un discurs defensiv și „denegator”. După 1945 și mai ales după 1989, printre supraviețuitorii „mișcării” a aparut Însă și un discurs autocritic, exprimând regrete față de crimele comise și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu un sârg fără limită. Universitatea consacrată Academism: - diviziune academică a cunoașterii pe discipline consacrate și separate prin granițe stricte; - detașare de aplicativ; - armonizarea instruirii cu cercetarea și preeminența cercetării; - autonomie universitară și libertăți academice nelimitate; - servicii sociale (comunitare) minime. Etatism al finanțării: - finanțare publică generoasă și exclusivă; - independență de piață. Elitism meritocratic: - selecție meritocratică a studenților; - centrare exclusivă pe studenți tineri; - prestigiul diplomei și privilegii ale recunoașterii sociale. Colegialitate: - model colegial de evaluare a performanțelor; - model colegial de conducere instituțională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prestigiul. În tabelul 5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
teologice la discuția despre: sensul universității, binele comun, natura capitalului în epoca globalizării, religie și democrație, dispariția țăranului, sociologia religioasă în mediul rural, cultura memoriei și patrimoniul național, ecologie și resursele naturale, libertatea individuală și justiția socială, flagelul corupției și etatismul, violența pe stradă, puterea mass-media, sănătatea populației, bioetica privată și spitalul public, viitorul conceptului de națiune, legea și autoritatea statală, consumerismul și filozofia creditului bancar etc.1 De ce oare inteligența teologică autohtonă ratează sistematic aceste teme de reflecție specifice condiției
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
numeroase procese, uneori cu succes, alteori fără. Ceea ce este interesant de subliniat aici este faptul că Însuși Partidul a inițiat, prin legi ad-hoc date de Statul-Partid, autoaproprierea bunurilor „sale”. Această autoapropriere se Înscrie În evoluția obiectivă a regimului către abandonarea etatismului. Dislocarea finanțării tradiționale a Partidului și recompunerea ei Într-o economie mai liberă - iar modul de finanțare al Partidului Comunist Francez pare să fie modelul pentru aceasta, cel puțin atunci când cei responsabili devin conștienți că sfârșitul regimului este aproape - avea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prin atacuri directe la adresa principiilor democrației. Cea de-a doua, reprezentând versantul reformiștilor minimaliști, s-a distins printr-o politică a uitării față de fostul regim comunist, fără tendințe de reabilitare; prin ezitarea de a valoriza modelul democratic occidental și prin etatism economic - Înțeles ca reticență față de tranziția rapidă la economia de piață și față de diminuarea rolului statului În economie. O a treia categorie a format versantul reformiștilor maximaliști, care a sancționat (cel puțin În mod formal) politica regimului dictatorial anterior, a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să-i apărăm pe noii proprietari”, Întrucât foștii proprietari se obșnuiseră deja cu ideea pierderii definitive a bunurilor lor. Chiar și În 1999, Democrația socială asocia restituțiile unei măsuri neoliberale, considerându-le drept politici „aventuriste”, implementate pentru „restaurarea claselor exploatatoare”. Etatism economic și reticență față de economia de piață Prezentat drept o mișcare de masă care apăra solidaritatea socială, „interesele clasei muncitoare industriale, ale țăranilor și ale tututor celor ce voiau să munceasă În calm”, FSN a adoptat un program conservator față de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oamenilor necăjiți de la țară.” Împotrivindu-se decolectivizării, liderii FSN susțineau menținerea controlului statului asupra cooperativelor agricole, pentru a „nu favoriza categoriile sociale cu tendințe de speculă”. În 1992, numirea lui Nicolae Văcăroiu În funcția de prim-ministru a confirmat linia etatismului economic promovat de FSN, prin moștenitorul său FDSN. Fost director de departament la Consiliul de Stat al Planificării, Văcăroiu a insistat, din momentul numirii sale, asupra „consolidării rolului statului” În economie și În „gestionarea averii naționale”. „Poporul a muncit mult
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
această perspectivă, partidul s-a opus deconspirării fostei Securități și deschiderii arhivelor. Regrupând, de la constituirea sa, numeroase cadre ale poliției politice a regimului Ceaușescu, PRM a invitat În 2006 toți informatorii și ofițerii Securității să se alăture partidului. Capitalismul popular - etatism și naționalism economic Naționalismul economic, etatismul și protecția socială au reprezentat principalii piloni ai doctrinei economice a PRM, trecerea la capitalism fiind prezentată drept „un haos provocat conștient, pentru a supune România intereselor financiare internaționale”. La Începutul anilor ’90, partidul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
deconspirării fostei Securități și deschiderii arhivelor. Regrupând, de la constituirea sa, numeroase cadre ale poliției politice a regimului Ceaușescu, PRM a invitat În 2006 toți informatorii și ofițerii Securității să se alăture partidului. Capitalismul popular - etatism și naționalism economic Naționalismul economic, etatismul și protecția socială au reprezentat principalii piloni ai doctrinei economice a PRM, trecerea la capitalism fiind prezentată drept „un haos provocat conștient, pentru a supune România intereselor financiare internaționale”. La Începutul anilor ’90, partidul s-a axat pe mesajul anticapitalist
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a instigat populația să trateze „aviația NATO drept dușman În spațiul aerian al Țării”. 2.6. Partidul Unității Naționale din România: naționalism și capitalism minimal Partidul Unității Naționale din România a avut și el un discurs similar PRM-ului. Naționalismul, etatismul și antioccidentalismul au caracterizat doctrinele partidului, până În 1996, la ieșirea lui din arena parlamentară. Din punct de vedere economic, PUNR a optat pentru tranziția lentă la economia de piață, dublată de măsuri de protecție socială. Privatizarea era privită cu reticență
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
salvare. Pri matul esteticului. Pentru cei de azi, pragmatismul, relativismul, fripturismul sunt cadre eficace pentru amestecul contrariilor, brasajul ideologiilor, metisajul doctrinar. Iar acum, când, vorba lui Blaga, ni s-ar deschide zările, dăm de o realitate subistorică, sufocată de aliajul etatism infracționalitate și mafiotlâcul de stat, când orice energie dornică de legalitate eficientă devine automat primejdie generală, într-un sistem pentru care cea mai firavă pornire de onestitate și corectitudine reprezintă o pacoste deopotrivă pentru putere și opoziție! Recunosc spășit: și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]