155 matches
-
la putere a iliescienilor vadimiști. Care, liniștiți, nu mai caută, doct, peste fruntarii, departe, modele salvatoare, pentru manipularea unei populații tot mai dezorientate, tot mai sărăcite, dar și tot mai naive în fața populismului deșănțat, fiindu-le suficientă re-"implementarea" colectivismului etatist. Întîrziindu-ne, tragic, în revenirea la lumea civilizată. Întîrziindu-ne, nu și oprindu-ne. Ca nație erodată, slavă domnului, în istorie lungă (și scurtă), avem un remediu miraculos: mintea cea de pe urmă. Singurul, pare-se, în stare a găsi modelul salvator. Alegerile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acolo mai multe ore pe săptămână și au concedii mai scurte. Mai departe, se face o detaliată tipologie a variantelor modelului european, arătându-se că există capitalism anglo-saxon (în Marea Britanie și Irlanda), capitalism redistributiv (în țările scandinave), capitalism cu accente etatiste (în Franța) și capitalism popular (în Spania și Italia); se precizează că aceste variante ale capitalismului subzistă prin faptul că "UE are competențe limitate în politica socială" (pag.23). Menționându-se că din anul 2005 în Europa s-au declanșat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mediul extern și intern. Numai așa poate fi durabilă orice creștere economică. Statul risipește resurse, iar moneda în surplus va lua calea corupției și a "sifonărilor" în afară, în paradisuri fiscale. Nu poate fi gândită o expansiune monetară în economiile etatiste, care să ajungă în competitivitate și dezvoltare durabilă. Economiile liberale valorifică superior moneda, pentru că gospodărirea resurselor private se face la alte dimensiuni și randamente în raport cu gospodărirea resurselor publice. Rețeta: Expansiunea monetară → stat → economie → recesiune economică, este aproape sigură atunci când statul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
poată discuta despre valorificarea superioară a expansiunii monetare. Probleme de proprietate și management dau bătăi de cap indiferent de nivelul la care o economie se situează în raport de ceilalți factori. Dacă putem imagina, de mâine, o Americă socialistă sau etatistă, atunci de poimâine firma Boeing nu ar mai deține în mod sigur supremația la nivel de producție de avioane. Cineva, un birocrat, ar crede că este mai deștept decât un doctor în aeronave la Harvard sau MIT și ar schimba
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
țigările, blugii sau cafeaua. Vom numi inflație de penurie dezechilibrul structural monetaro- material, caracterizat nu prin creșterea prețurilor, ci prin dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie este tipică regimurilor socialiste, caracterizate prin folosința rigidă a prețurilor. Fie că este etatistă sau liberă, economia are aceleași legi, iar tendința lor de manifestare este implacabilă. Creșterea generalizată a prețurilor sau dispariția mărfurilor din piață sunt fațetele, modul de manifestare al aceluiași fenomen căruia noi îi spunem inflație. Din figura alăturată se vede
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie se transformă într-o inflație deschisă, recunoscută. Începea în România marea bătălie pentru impunerea economiei de piață. Îi spunem "bătălie" deoarece o mare parte din societatea românească nu era pregătită și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
au fost diferite, fără a avea întotdeauna o legătură logică cu analiză economică. În al doilea rând, Economia dezvoltării s-a întemeiat pe ideea “imperfecțiunilor pieței” și a necesității intervenționalismului guvernamental pentru a le corecta. Aceasta a făcut loc ideologiilor etatiste iar analiza economică a dobândit în cazul țărilor în dezvoltare un pronunțat relativist și arbitrar. În loc să explice factorii dezvoltării a formulat obiective cu grad ridicat de agregativitate și strategii de management public a activităților economice. Stadiul țărilor occidentale a fost
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
operării efective a pieței libere. Ordinea instituțională ideală ar permite individului să se comporte eficient, folosind la maxim spiritul său industrios. Recompensa pentru eforturile sale ar fi tocmai potrivită, nici nejustificat de mare (monopoluri), nici incorect de mică, nestimulativă (discreționism etatist). Venitul obținut nu ar fi independent de contribuția la interesul public. Acum se discută despre “rent seeking” (căutarea, extragerea de rente) ca o barieră pentru creșterea economică. Acest lucru era foarte clar pentru Smith. Critica sa la adresa mercantilismului viza tocmai
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Eugenie și modernizare În România interbelică Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugeniștii „benigni” Încurajează stabilirea medicilor la sate și participarea lor la cercetări sociale, mai ales la cele inițiate de Gusti. „Când comunismul a preluat puterea”, ne spune Maria Bucur, „imaginea Bisericii ca centru unic de autoritate era deja dislocată”. Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalțitc "Paternalismul etatist și jocul de‑a destinul celorlalți" Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
participarea lor la cercetări sociale, mai ales la cele inițiate de Gusti. „Când comunismul a preluat puterea”, ne spune Maria Bucur, „imaginea Bisericii ca centru unic de autoritate era deja dislocată”. Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalțitc "Paternalismul etatist și jocul de‑a destinul celorlalți" Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și În funcție de potențialul său eugenic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau interesați de dezvoltarea instituțiilor profesionale autonome, medicii doreau, În același timp, menținerea și creșterea fondurilor alocate de stat pentru sănătate publică și educație, din motive legate strict de interesele personale 12. Această dependență ne ajută să Înțelegem poziția din ce În ce mai etatistă a multor medici din perioada interbelică, În special În confruntarea cu instabilitatea economică Începută la sfârșitul anilor 1920. Înainte de 1910, instituțiile publice de Îngrijire a sănătății primeau un sprijin modest din partea statului. Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne se alocau unele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la o epocă preliberală, chiar dacă filosoful și-ar fi dorit-o, poate, În termeni de ierarhie socială și stabilitate. În formularea unui cercetător al operei lui Schmitt, „alternativa politică propusă de demersul său critic nu este o resuscitare a noțiunii etatiste neomedievale de reprezentare, ci afirmarea unui concept modern de guvernare legitimată prin plebiscit”66. Viziunea lui Moldovan despre stat se raporta În mod similar la forme trecute de organizare socială, Încercând, de fapt, să le reorganizeze Într-un mod adecvat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu este interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici în descentralizarea administrativă care i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Modelul sincronismului vieții contemporane Eugen Lovinescu (1881-1943), critic literar, istoric al culturii, scriitor și sociolog român, a construit un model al dezvoltării sociale ca modernizare cu unele accente diferite de viziunea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de funcționare al economiei, structura socială și sistemul de valori. În cazul sistemului politic, schimbările au vizat trecerea de la monopolul asupra puterii al partidului comunist la pluripartitism, alegeri libere și stat de drept. În plan economic, a fost abandonat modelul etatist de economie centralizată în favoarea modelului capitalist al economiei de piață. Schimbările din economie au antrenat și un alt pattern, mult mai complex: cel al stratificării sociale. În planul valorilor, a fost abandonată ideologia oficială de tip comunist în favoarea valorilor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
identificarea și evaluarea noilor structuri și instituții moderne cu prioritate în termeni de rezultate de succes ale proceselor de dezvoltare sau de patologii ale schimbărilor. După răspunsurile oferite, putem desprinde câteva tipuri de strategii ale dezvoltării sociale românești. Proiectul neoliberal etatist. Unul dintre cei mai prestigioși teoreticieni ai procesului formării și evoluției burgheziei românești a fost Ștefan Zeletin (1882-1934), care a elaborat o lucrare de referință pentru analiza teoretică a modernizării societății românești (1925/1991). Analiza sa ține seama de contextul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici de descentralizarea administrativă, ce i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de dezvoltare socială au în comun finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de faptă sau de caracter”. Normalitatea versus nelegitimitatea dezvoltării sociale Punctele de vedere prezentate mai sus ridică problema evaluării procesului de dezvoltare a societății românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces legic, corespunzător logicii capitalismului, legii sincronismului, „legii orbitării”. Celelalte proiecte analizează procesul de dezvoltare în termeni de inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Întovărășit, legitimat sau contestat procesul de tranziție a societății românești de la societatea tradițională la cea modernă. Analiza istorico-comparată a sociologiei românești de-a lungul unui secol de existență (1848-1948) dezvăluie patru tipuri ideale de modernitate: reprezentarea liberal-raționalistă, ,,modernitatea organizată” sau etatistă, reprezentarea modernității Întemeiate pe specificitatea identității culturale și reprezentarea materialist-istorică. Tipul modernității liberal-raționaliste a fost dezvoltat de fondatorii sociologiei românești - generația de la 1848 -, care va impune două idei fundamentale, și anume ideea liberală și ideea democratică (Ilie Bădescu). Se regăsește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
H. Spencer, darwiniștii sociali, economiștii clasici a libertății ca autonomie care susține o ,,ordine naturală”, rezultat al reglării automate, spontane a raporturilor dintre indivizi. Ca reacție la caracterul utopic al acestui model a apărut tipul ideal al ,,modernității organizate” sau etatiste, construit de teoreticienii neoliberali ca Șt. Zeletin, E. Lovinescu, D. Drăghicescu, D.P. Marțian, P.S. Aurelian, M. Manoilescu. În locul mecanismelor spontane, noua imagine a modernității este centrată pe ideea de ordine construită socialmente, Îndeosebi prin mecanismele statului care uzează de formalizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
determinat și în postura cea mai decisivă [...], purificată de ultima urmă de haotic, irațional, spontan, impredictibil”. În organizarea și funcționarea comuniste pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele au fost însă saturate de distorsiuni și excrescențe, de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituții care aplicau tehnologiile informației și comunicării pentru a oferi servicii universitare online la distanță. Modelul american a fost urmat de țările cu cultură și limbă anglo-saxonă (Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și, mai curând, Irlanda). Țările europene, cu modelul lor tradițional etatist, protector și suprareglementat de învățământ superior, abia de curând, în urmă cu circa zece ani, au început să prospecteze și în mod lent, dar sigur, să adopte noul model. Au început să crească autonomia universitară, să profesionalizeze conducerea universitară și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dus la transformarea universităților într-un gen distinct de corporații. Unele au început să funcționeze ca organizații pentru profit, altele se prezintă ca organizații non-profit, pe când altele au rămas publice, dar eliberate tot mai mult de gestiunea clasică de tip etatist. Finanțarea publică a devenit normativă (adică bazată pe formule de calcul în care costurile pe student echivalent sunt referința principală și uneori chiar exclusivă) și globală (adică neitemizată pe categorii predeterminate de cheltuieli). Universitarii sunt angajați de instituția de învățământ
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universitatea tranzitorie reduce dependența de resursele publice, le diversifică și accentuează importanța surselor private pentru cercetare și pentru instruire, inclusiv din taxele de studii. Chiar dacă opțiunea pentru modelul non-profit va prevala, universitatea tranzitorie tinde să se desprindă de sistemul public etatist și să se afirme ca o corporație a învățării și cercetării, ce acționează antreprenorial și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]