155 matches
-
care să-i permită comunității să își asume propria conducere. A treia provocare este pusă de mulțimea de contradicții chiar în interiorul comunității. Inspirate de succesul dezvoltării modelului comunitar la nivelul societății civile și remarcile critice la adresa efectelor indezirabile ale modelului etatist în limitarea libertății pedagogice a profesorilor, un mare număr de analiști și instituții au înaintat ideea, în anii `80 și `90, de întărire a autonomiei școlare ca modalitate de rezolvare a problemelor educaționale. 3.2. Schimbarea de paradigmă în politicile
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o etapă calitativ superioară, în măsura în care definirea iudaității pe care o propunea nu mai era una strict confesională, ci aspira la crearea unui stat-națiune evreiesc, după modelul statului-națiune de tip occidental. Așadar, sionismul a opus tradiției diasporice și confesionale, o concepție etatistă, teritorializată și bine definită spațial. Astfel, dacă în 1880 trăiau în regiunea palestiniană cca. 25.000 evrei, valurile succesive venite în special din Rusia și din Europa centrală și de est, au ridicat populația evreiască din zonă până la sfârșitul celui
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
câștigate de Frontul Islamic al Salvării. Pierderea statutului de stat pivotal de către Algeria accentuează/definitivează translarea centrului de greutate geopolitică în Maghreb dinspre Algeria spre Maroc, proces început încă din anii ’80 odată cu apariția primelor semne de slăbiciune a economiei etatiste algeriene construită după model sovietic. Se consolidează astfel rolul geopolitic al regatului marocan la gurile Gibraltarului, ceea ce îi mărește rate ingul importanței atât ca parte a viitoarei construcții regionale euro-mediteraneene, cât și în calitate de cap de pod al intereselor americane în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mari cărturari și poeți sau oameni de stat. Manetti i-a încurajat pe pistoiezi să-și apere drepturile și privilegiile el le-a găsit chiar și un avocat care să-i reprezinte în capitală. Dar Manetti înota împotriva aceluiași curent etatist care îi cuprinsese deja pe prietenii săi din Pistoia. Inamicii lui din Florența au ridicat evaluarea impozitării bunurilor sale la un nivel greu de suportat și s-a mutat la Napoli 25. Sub Alfonso V, Napoli a devenit un important
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mediul extern și intern. Numai așa poate fi durabilă orice creștere economică. Statul risipește resurse, iar moneda în surplus va lua calea corupției și a "sifonărilor" în afară, în paradisuri fiscale. Nu poate fi gândită o expansiune monetară în economiile etatiste, care să ajungă în competitivitate și dezvoltare durabilă. Economiile liberale valorifică superior moneda, pentru că gospodărirea resurselor private se face la alte dimensiuni și randamente în raport cu gospodărirea resurselor publice. Rețeta: Expansiunea monetară → stat → economie → recesiune economică, este aproape sigură atunci când statul
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poată discuta despre valorificarea superioară a expansiunii monetare. Probleme de proprietate și management dau bătăi de cap indiferent de nivelul la care o economie se situează în raport de ceilalți factori. Dacă putem imagina, de mâine, o Americă socialistă sau etatistă, atunci de poimâine firma Boeing nu ar mai deține în mod sigur supremația la nivel de producție de avioane. Cineva, un birocrat, ar crede că este mai deștept decât un doctor în aeronave la Harvard sau MIT și ar schimba
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
țigările, blugii sau cafeaua. Vom numi inflație de penurie dezechilibrul structural monetaro- material, caracterizat nu prin creșterea prețurilor, ci prin dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie este tipică regimurilor socialiste, caracterizate prin folosința rigidă a prețurilor. Fie că este etatistă sau liberă, economia are aceleași legi, iar tendința lor de manifestare este implacabilă. Creșterea generalizată a prețurilor sau dispariția mărfurilor din piață sunt fațetele, modul de manifestare al aceluiași fenomen căruia noi îi spunem inflație. Din figura alăturată se vede
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie se transformă într-o inflație deschisă, recunoscută. Începea în România marea bătălie pentru impunerea economiei de piață. Îi spunem "bătălie" deoarece o mare parte din societatea românească nu era pregătită și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
doilea al strategiei prezintă o ridicată comunalitate. Strategia reformei economieitc "Strategia reformei economiei" În strategia schimbărilor globale, reforma economiei a reprezentat punctul central. Modelul economiilor centralizate și planificate s-a dovedit a fi nefuncțional. Pe lângă slaba lor eficiență internă, economiile etatiste au fost incapabile de a se cupla la economia mondializată. Promovarea unei economii de piață, cu mecanismele și instituțiile sale, bazată pe proprietatea privată, a reprezentat elementul-cheie al strategiei. În această direcție, au fost promovate următoarele opțiuni strategice: a) retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
legal condițiile pentru funcționarea industriei, centrelor de cercetare și universităților, alocă fonduri publice pentru cercetare-dezvoltare și pentru educație. Se pot identifica mai multe tipuri de relații între elementele care populează cele trei sfere instituționale. La o extremă se situează modelul etatist (identificabil în fostele țări socialiste și parțial în unele țări latinoamericane), în care statul este proprietarul și transmite sarcini industriei și comunității științifice. La cealaltă extremă se află modelul american, în care elementele celor trei sfere sunt complet independente unele
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
spirală (nu liniar), care descrie relațiile reciproce multiple care se stabilesc între componentele celor trei sfere instituționale la diferite momente de timp pe parcursul acumulării și folosirii de elemente de cunoaștere.” Spre deosebire de cele două modele de interacțiune extreme amintite mai sus (etatist și american), în modelul 3H, cele trei sfere se suprapun parțial și entitățile (oameni și/sau organizații) care le populează cooperează îndeaproape. Procesele de inovare ce rezultă din activitățile elicei triple constau în colaborarea și angajarea resurselor specifice ale celor
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
căzut pe raționalitatea minimală încorporată în sistem și pe ineficiența acțiunilor reeducative. Secolul XX nu a fost dominat, precum secolul al XIX-lea, de modelul occidental, de raționalismul și liberalismul lui. În mod evident, el a fost dominat de modelele etatiste de civilizație carcerală. Acțiunea statului a variat însă de la contracivilizație la anticivilizație. Modelul sovietic, dominant în România anilor 1947-1965, moștenitor și el al filosofiei iluministe și al progresului tehnologic (deoarece propovăduia înlăturarea tradițiilor și a credințelor, cu domnia rațiunii), s-
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
monopolurilor și altor centre de forță instituționalizate. El a pus bazele modelului teoretic de economie de piață. Karl Marx și alți teoreticieni de aceeași factură filozofică au conturat, în replică, sistemul economiei de comandă sau sistemul economic cu planificare centralizată, etatistă. Așezarea pe primul plan a interesului individual constituie teza de bază cu care operează teoria economică începând cu Adam Smith - el consideră că randamentul omului este cu atât mai mare cu cât rezultatul activității sale îi determină mai evident soarta
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
politico-administrative, iar majoritatea activităților economice au fost preluate de orașul vecin Matrah. În opoziție cu fenomenul investițiilor occidentale din petromonarhiile Golfului, într o serie de alte state arabe (Algeria, Egipt, Libia, Siria, Irak) s-a încercat inițial aplicarea unor modele etatiste de dezvoltare, care nu au permis extinderea modelelor industrial-spațiale libere decât abia în ultimele două-trei decenii, când au fost acceptate în cele din urmă soluții de liberalizare a economiei. Totodată, spațiile arabofone mixte saheliene cu o slabă dezvoltare industrială (Sudan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Djibouti, Mauritania) se află încă în faza preindustrială agricol-rurală. Așadar, în interiorul spațiului arabofon pot fi identificate trei areale cu viteze industriale diferite, respectiv monarhiile bogate din peninsula arabă, statele semiindustriale (preindustriale) ce au îmbrățișat într-o anumită etapă veleitățile centralismului etatist și statele saheliene paupere. Acest model spațial de segregare teritorială accentuează discrepanțele de dezvoltare din lumea arabă, măresc marja incompatibilităților reciproce și diminuează posibilitățile de interconectare economică. c.Dezvoltarea și difuzia spațială a fenomenului industrial a avut printre consecințele imediate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
al eurasianiștilor. Din acest motiv, în momentul închegării acestei mișcări într-un partid (partidul Eurasia creat în 2002),32 președintelui i s-a acordat sprijin necondiționat. Chiar Alexandr Dughin, liderul noii formațiuni descrie președintele ca fiind un "susținător al politicii etatiste, un patriot, liderul care poate salva țara de separatism."33 În opinia lui Dughin, " Puțin a început prin a fi un liberal pro-occidental, dar treptat el s-a apropiat tot mai mult de ideile eurasianiste."34 Mai nou, prin prisma
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
devină vizibilă cu ochiul liber... Lumea modernă este produsul spiritului protestant și al celui iudaic, la care a încercat să se adapteze și catolicismul, în vreme ce ortodoxia a rămas, în bună măsură, încremenită în proiect, pendulînd între anarhism social și formalism etatist, după ce și visul pravoslavnic al celei de-a treia Rome pare să fi apus. În context, istoria islamului ar fi povestea unei iubiri ratate cu modernitatea occidentală, după un contact plin de schimburi reciproc îmbogățitoare în secolele XII-XIII, rateu care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
forțele imperialismului, de a lupta pe de o parte, împotriva socialismului, a mișcărilor de eliberare națională ale popoarelor colonizate și a țărilor aflate sub tutelă și, pe de alta, de a întări pozițiile capitalismului recurgînd la uniuni internaționale de tip etatist și monopolist 21. Orice posibilitate de integrare este negată. Ei denunță pătrunderea masivă a capitalurilor americane în țările europene și concepția însăși a instituțiilor comunitare, care nu pot decît să întărească capitalismul. Nu există deputați comuniști în Adunarea parlamentară europeană
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și social (CES). Cinci ani mai tîrziu, același Institut al economiei mondiale de la Moscova publică noi teze, în număr de treizeci și două, despre Piața Comună. Dacă opoziția este în continuare evidentă, el recunoaște totuși realitatea CEE: Piața comună uniunea etatistă și monopolistă a oligarhiei financiare din șase țări ale Europei occidentale a devenit o realitate politică și economică 22. În sînul partidelor comuniste, o evoluție este, de asemenea, perceptibilă. Unii participanți la conferința economiilor marxiste, din 27 august pînă pe
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
acolo mai multe ore pe săptămână și au concedii mai scurte. Mai departe, se face o detaliată tipologie a variantelor modelului european, arătându-se că există capitalism anglo-saxon (în Marea Britanie și Irlanda), capitalism redistributiv (în țările scandinave), capitalism cu accente etatiste (în Franța) și capitalism popular (în Spania și Italia); se precizează că aceste variante ale capitalismului subzistă prin faptul că "UE are competențe limitate în politica socială" (pag.23). Menționându-se că din anul 2005 în Europa s-au declanșat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
costuri? Este oare legitimă instrumentalizarea statului, atât prin pârghiile juridice, cât și prin măsuri politice, pentru decompensarea complexului „grijei față de străin”? În ce măsură cultura suspiciunii este cu adevărat eliberatoare, iar nu mai degrabă entropică și omogenizantă? Atunci când reparația morală este centralizată etatist, mai rămâne loc pentru virtutea personală (ca orice altă virtute) a compasiunii? Nu reprezintă această evoluție a moralității seculare o degenerare apocrifă a eticii ecleziale? Suspectând în orice pretenție de adevăr rivalitățile unor constelații de putere, postmodernul nu dovedește că
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să mascheze violența judiciară exercitată în spatele noțiunii de „drept natural” asupra marginalilor (i.e. „umanitatea adevărată”, reverberată pesemne de aura mizeriei). Aluzia atinge tradiția anglo-saxonă, pentru care proprietatea reprezintă - alături de viață și libertate - un drept constituțional inalienabil 1. Pentru Benjamin, antiliberalismul etatist se justifică prin faptul că doar statul, odată colonizat ideologic, are capacitatea de a elimina contradicțiile inerente dintr-o societate marcată de omniprezența „inegalității”. Deloc surprinzător, într-o scrisoare către G. Scholem din luna aprilie a anului 1931, Benjamin își
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
devenit un partid marginal, fiind Înghițit de către social-democrați. 2.5. Partidul România Mare: trecutul recent ca sursă a ultranaționalismului De-a lungul Întregii sale activități, Partidul România Mare s-a caracterizat prin naționalism extremist, xenofobie și democratofobie, adoptând o viziune etatistă și antiliberală În domeniul economic. Fără să revendice moștenirea comunistă, PRM a promovat Însă un discurs de reabilitare a regimului Ceaușescu, În paralel cu denunțarea unui comunism exogen al anilor ’50. Naționalism extremist și democratofobie Fără să opereze disctincții Între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]