52 matches
-
și fericirii; Fráter György ș„Fratele George”ț - despre Giorgio Martinuzzi -, În 1892-1893; A Damokosok ș„Familia Damokos”ț, 1883; nuvela „A Fejedelem és Fra Diavolo” ș„Principele și Fra Diavolo”ț, 1883, În care apare din nou problematica mișcării eteriste și a lui Tudor Vladimirescu (Wladimiresko Tivadar). De asemenea, Jókai a cules și a publicat anecdote referitoare la români, importante pentru Înțelegerea stereotipurilor etnice și a mentalităților colective, sau a scris o serie de poezii În care Își exprimă sentimentele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Rusia a dezaprobat public mișcarea eteristă și tulburările pricinuite de aceasta în Principate; Tudor Vladimirescu încearcă o apropiere de Turcia prin incriminarea exclusiv a regimului fanariot. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
numeroasele trupe rusești, comandate de Wittgenstein în acea provincie ? Cum s-ar fi tolerat transportul de arme, de muniții și de provizii ? Apoi mai avem la mână, pentru a dovedi complicitatea mai presus de îndoială a guvernului rusesc în mișcarea eteristă, textul original și netăgăduit al unei scrisori autografe a împărătesei Rusiei, Elisabeta, din care reiese că ea avea deplină cunoștință de expediția lui Ipsilanti. Iată acea scrisoare: „...Vă sunt foarte îndatorată, domnișoară, fiindcă m-ați prevenit de plecarea principelui Ipsilanti
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
scrisoarea mea către contele Wittgenstein contesei acestuia, sunt acuma vreo opt zile. Vă voi trimite cât mai curând ultimele numere ale ziarului...” Mi se pare că în fața acestui text dispare orice urmă de îndoială: Rusia a cunoscut și înlesnit aventura eteristă, iar dezaprobarea împăratului Alexandru îi trebuie atribuită aceeași valoare ca multor altor dezaprobări post factum ale împăraților drept-credincioși. Mai iată prețioasa mărturie în această chestiune, ce o găsim în unul din neprețuitele memorii ale lui Bois-le-Comte asupra stării Țărilor Române
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
devotat, privindu-i ca liberatorii Orientului”. ... „În 1821, elementele de răscoală, depuse în țară de ruși și de Eterie, atinseseră punctul lor de maturitate, un singur simțământ: dorința de a desființa un jug urât însuflețea populațiile creștine supuse sultanului. Agenții eteriști lucrau aproape în palatul lui; totul era atunci cu putință, chiar de a arde flota turcească în Constantinopol. Ipsilanti dădu semnalul, Vladimirescu se puse în capul mișcării din Țara Românească; deputați bulgari se duseră la căpetenia grecilor; totul era să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
puterii turcești. Ele fură jefuite succesiv și de eteriști și de turci: prădăciunile, incendiile, omorurile, siluirile și caznele fură timp de mai multe luni întâmplări de toată ziua, dacă nu de tot ceasul. Apoi, după zdrobirea desăvârșită a ultimelor cete eteriste, țările noastre primiră garnizoane turcești, pe care trebuiră să le întrețină ani de zile cu grea cheltuială, ale căror comandanți știau să smulgă la tot prilejul bani grei de la fantomele de domni rânduiți în Iași și în București, mai poruncind
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la 1821, conform rapoartelor acestuia, Tudor Vladimirescu, Bimbașa Sava și Dumitru Macedonski în Țara Românească, Alexandru Ipsilanti și Gheorghe Cantacuzino în Moldova, erau, cu toții, comandanți locali ai Eteriei, cu funcții clar delimitate. Bargrave Wyborn, deși mai puțin convins de originile eteriste ale revoluției lui Tudor, credea că “o mână străină este implicată [ ... ] de vreme ce își plătește oamenii cu regularitate și nu comite nici un jaf”. Coch arăta în rapoartele sale că Tudor Vladimirescu a ridicat armele pentru satisfacerea unor revendicări sociale și agrare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
numai sângeroasă, „absurdă”, dar și dificil de „catalogat”, În șirul marilor evenimente naționale, noi, cei care avem reflexul sadovenian al istoriei sau pe cel al lui Octavian Goga; sau, poate, al lui Tudor din Vladimiri, care, cu amicii săi, Grecii Eteriști, voia să ne salveze de Turci; trădat de ei, dar și „Îmbolnăvindu-se de ei” și de ticurile lor orientalo-balcanice! Romantismul paseist, edulcorat și liric, nu rareori fals, ne-„realist”, al lui conu’ Mișu Sadoveanu - până azi, se pare, cel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
barba, perciunii și poalele caftanului.” „Fericită Rusie !”, exclamă Eminescu, dar nu cu ironie, ci cu sinceră invidie (În Curierul de Iași, 18 iulie 1876 ; <endnote id="cf. 285, p. 181"/>). Se cunosc acțiunile antievreiești Înfăptuite În Țările Române de „volintirii” eteriști În timpul Zaverei din 1821. Martori oculari relatau faptul că, după ce i-au jefuit și torturat pe evreii ploieșteni, zavergiii greci au fugit din oraș de frica turcilor. Unii dintre ei au luat ca ostatec un evreu Înstărit, Leibu Bicherul. Ulterior
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă, Alexandru Pelimon a publicat romanul Catastrofa Întâmplată boiarilor În muntele Găvanul, 1821 (București, 1864), În care evocă și el Eteria. Boierii români și eteriștii greci sunt măcelăriți de turci, chemați de personajul Șamur, un evreu cu „aer diabolic” (130, p. 274). În fine, vornicul Alecu Beldiman scria că În 1821, după victoria turcilor asupra eteriștilor greci, evreii din Iași s-au răzbunat pe aceștia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care evocă și el Eteria. Boierii români și eteriștii greci sunt măcelăriți de turci, chemați de personajul Șamur, un evreu cu „aer diabolic” (130, p. 274). În fine, vornicul Alecu Beldiman scria că În 1821, după victoria turcilor asupra eteriștilor greci, evreii din Iași s-au răzbunat pe aceștia din urmă : „Jidovii se răzvrătise, și toți răii ridicați,/ Părând că-s volintiri [greci] vre unii, Îi tăiau nejudecați” (Jalnica tragodie, 1821). 469. Iată două proverbe germane privind calitatea hranei evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1947). „Concepția materialistă a istoriei ca metodă de cercetare și expunere”, `nsemnări ieșene, III (1938), nr. 7, pp. 105-117; „Ce e istoria?”, Ethos, Iași, 1946, nr. 1-2, pp. 7-11; Renașterea și Reforma, București, 1941, 359 p.; „Tudor Vladimirescu și mișcarea eteristă `n țările române. 1821-1822”, Balcania, IV, 1945, pp. 3-408 (și separat `n volum). Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947, 257 p. (cuprinde o serie de studii publicate anterior `n diverse publicații). Mihai Sorin Rădulescu, „Despre aristocrația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cetățeni de alte etnii și anume: evrei, nemți, polonezi, ucraineni și ruși. Unii dintre ei căpătau un statut privilegiat (nemți, evrei), beneficiind de ajutoare substanțiale la instalare, scutiri de impozite, iar majoritatea erau împroprietăriți. După înfrângerea de către turci a mișcării eteriste din 1821, în întreaga Basarabie și-au găsit adăpost mulți refugiați din Grecia, Bulgaria, Serbia dar și mulți boieri din Muntenia și Moldova care au sprijinit mișcarea elenă și au fugit de persecuția turcilor. Cei de etnie grecească au ocupat
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Sf. Gheorghe este prădată. În zilele noastre două cartiere și un parc din municipiu poartă numele hatmanului Mazepa. Începuturile secolului XIX găsește Galați total implicat în evenimentele deosebit de importante ale vremii. Astfel, numele orașului este strâns legat de începuturile mișcării eteriste în Țările Române. Acțiunea de la Galați, așa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un șir de evenimente petrecute în portul dunărean, de la înființarea primei Eforii din Principate în acest oraș, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supușilor otomani din Galați. Acțiunea
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
1821. Masacrul de la Galați, repetat curând în alte orașe ale Moldovei, avea să deschidă, în fapt, un lung deceniu de confruntări greco-otomane. Continuarea acțiunii va demonstra din plin temeinicia motivelor care impuseseră alegerea portului dunărean printre centrele principale ale insurecției eteriste. În 1837, Galațiul dobândește statutul de port liber, (porto-franco), iar după războiul Crimeei din 1854 - 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, orașul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza, născut la
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii Slatina satul Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare, Suha Mică și Săscuța formează o singură comună. În perioada interbelică, Mălinii au fost reședința unei plăși a județului Baia. În august 1944
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
fost pustiită. Abia pe la începutul secolului al XIX-lea se iau măsuri de repopulare a Mănăstirii Slatina și se încep lucrări de restaurare care vor dura până către mijlocul secolului. Dar în 1821 se va refugia acolo grupul de luptători eteriști condus de Iordache Olimpiotul, care era urmărit de turci. Călugării au fugit atunci în păduri, luând cu ei cărțile și odoarele pe care le-au putut duce. Cu acest prilej, mănăstirea va suferi un asediu dur și va fi arsă
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
slugerul Ion Negrea și vornicul Gheorghe Tăutu primesc însărcinarea să stabilească hotarele moșiei cuprinzând satele de răzeși: Dorna Arini, Șaru Dornei și Păltinișul, pe care domnitorul C. Ipsilanti le dăruiește fiului său Alexandru Ipsilanti - conducătorul de mai tarziu al mișcării eteriste, printr-un hrisov din 6 august 1800. Hotărnicirea s-a făcut la 15 noiembrie 1800 și la 6 ianuarie 1801, fiind aprobată de către Divanul Moldovei. Pentru amatorii de legendă, Șaru Dornei își află denumirea în legendă Dornei care spune că
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
acesta din urmă nu a ajuns niciodată pe tronul țării). Tudor trebuia să țină cont și de nemulțumirea neascunsă a autorităților țariste față de caracterul de masă al mișcării inițiate în Oltenia. Declanșarea pe 22 februarie/6 martie 1821 a mișcării eteriste, ale căror forțe au traversat granițele Moldovei cu aprobarea autotităților țariste, corlată cu ridicarea la luptă a grecilor din Peloponez, coraborată cu declarația riscantă a lui Alexandru Ipsilanti (24 februarie/8 martie), care afirma că se bucură de sprijinul țarului
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
comportare neînțeleaptă și înfierbântată în dezavantajul poporului ro”. Față de Eteria, ale cărei planuri le cunoștea în parte mai demult, Tudor a luat o atitudine prudentă, colaborând cu revoluționarii greci în sensul sprijinirii acțiunii antiotomane, fără a se subordona vreo clipă Eteriștilor. Pentru a asigura controlu asupra țării, pandurii au executat marșul spre București. La 28 februarie/12 martie, două coloane ale armatei revoluționare roești au plecat spre capitală. Ele s-au unit la Slatina o săptăă mai târziu. Ostașii stăpânirii din
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
înstăpâniseră aici, compurtându-se ca o armată de ocupație, dedându-se la jafuri și abuzuri, provocând neîncetat forțele otomane de la frontieră, puneau țara în fața primejdiei unui atac al forțelor Porții. În asemenea condiții, Tudor Vladimirescu a inițiat discuții cu conducerea mișcării eteriste, iar concomitent, prin intermediul boierilor Divanului, a inițiat tratative cu reprezentanții otomanilor - pașalele din Silistra, Vidin și Brăila - dar și cu principalele puteri interesate în zonă. După ce Alexandru Ipsilanti a evitat mai multă vreme să accepte o întâlnire cu Vladimirescu, la
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
vedeau un beneficiu evident al continuării luptei. Patru dintre căpitanii de panduri au refuzat să-și exprime în scris adeziunea la mișcare, iar cei rămași, supărați de faptul că Tudor comandase execuția unuia din ei pentru nesupunere, au transmis liderilor eteriști corespondența lui Tudor cu otomanii. Etichetat ca trădător de Eterie, Tudor a fost arestat și ridicat de Iordache Olimpiotul din mijlocul taberei sale, fără ca vreunul dintre panduri să se împotrivească. Tudor Vladimirescu a fost capturat de oamenii lui Ipsilanti pe
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Sava și pe Ghenci-Aga drept reprezentanți ai revoluționarilor bulgari. Sava era născut la Sliven și se crede că a urmat școala greacă din Patmos, celebră în acel timp. Se pare că bulgarii din Sliven și Târnovo aveau legături cu comitetul eterist din Odessa și cu eteriștii din Țara Românească și Moldova. Este cunoscut faptul că în perioada 1817-1820, în cele două orașe bulgare activaseră agenți ereriști, între care și învățatul Gheorghe Parașenkov. Pentru a nu da de bănuit autorităților otomane, agenții
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
din Odessa și cu eteriștii din Țara Românească și Moldova. Este cunoscut faptul că în perioada 1817-1820, în cele două orașe bulgare activaseră agenți ereriști, între care și învățatul Gheorghe Parașenkov. Pentru a nu da de bănuit autorităților otomane, agenții eteriști se angajau învățători în orașele și satele bulgărești. Revoluționarii bulgari erau mai apropiați concepției de emancipare socială a lui Tudor Vladimirescu, care i-a determinat pe țărani să se răscoale împotriva abuzurilor boierilor, decât de panelenismul ( doctrină politică preconizând unirea
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
capitalei. A fost primit cu entuziasm de către bucureșteni. La 21 martie 1821, Tudor a intrat pe Calea Rahovei, călare pe armăsar. Dar totodată, în capitală, sosise Alexandru Ipsilanti, aflat în fruntea unei armate de greci, muntenegreni, bulgari și sârbi. Nedisciplinați, forțele eteriste au provocat nemulțumiri în rândul bucureștenilor, iar Tudor le-a cerut să părăsească Țara Românească. Aliatul de odinioară nu a ținut cont de înțelegerile semnate și a continuat complotul. La 21 martie, Tudor a fost arestat la conacul de la Golești
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]