52 matches
-
la care personajele nu contenesc să-și raporteze existențele -, autorul mizează pe posibilitatea unui „totuși”: al mișcării libere cu gândul, al închipuirii și al visului. Tache de catifea, de pildă, e un roman ancorat solid de unele evenimente memorabile (mișcarea eteristă, răscoala lui Tudor, revoluția de la 1848 în Principate etc.). Cu toate acestea, cartea e foarte greu, dacă nu imposibil de povestit. Trama ei epică poate fi rezumată în câteva vorbe. Tache Vlădescu (zis de Catifea), Boier Lăpai și Piticul deambulează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
cultul lui Ceaușescu, el fiind proclamat ca personalitate supremă, cu cele mai alese însușiri (vezi Ceaușescu Nicolae, România comunistă). Eteria - societate secretă a grecilor din exil, care urmărea declanșarea unei mișcări de eliberare a grecilor aflați sub stăpânire otomană. Mișcarea eteristă s-a declanșat odată cu revoluția din 1821 și ei l-au ucis pe Tudor Vladimirescu (vezi Tudor Vladimirescu), care ceruse înlăturarea regimului fanariot. euro - moneda unică a Uniunii Europene, introdusă în 1999, care circulă în toate țările membre. Eutropius - istoric
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
roman, care a lansat legenda vampirului Dracula, fără nici o legătură cu istoria reală. Vladimirescu Tudor (178-1821) - conducător al revoluției din 1821. S-a distins în războiul ruso-turc din 1806-1812, pentru curajul său fiind decorat de țar. A murit asasinat de eteriștii greci. A fost una dintre cele mai luminoase personalități istorice românești, exemplu al adevăratului patriotism care merge până la jertfa supremă. Poporul l-a numit Domnul Tudor, deși nu a fost niciodată înscăunat oficial. vlahi - valahi, nume dat în Evul Mediu
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
în Fabian, care e traducerea latinească pentru Bob. Cu o situație materială nesigură, primește în 1820 invitația lui Gh. Asachi și vine la Iași ca profesor al Seminarului de la Socola. Câteva luni după deschiderea cursurilor, școala se închide din cauza mișcării eteriste. F.-B. rămâne la Iași, predând în diferite case boierești, și, după un timp, este chemat la Chișinău de Gh. Asachi, care se refugiase acolo în timpul răzmeriței. Îl cunoaște, cu acest prilej, pe poetul C. Stamati. În 1828, când își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
aritmetică, o gramatică latino-română. În 1835 căpătase rangul de paharnic. F.-B. a scris versuri în limba latină: un Carmen Onomasticon și o Allusio, poezii ocazionale compuse după modele clasice. În limba română a compus două poeme inspirate de mișcarea eteristă, Moldova la anul 1821 și Moldova la anul 1829, iar cu puțin înaintea morții, o meditație intitulată Suplement la Geografie (toate apărute postum, în 1839, în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, fiind reproduse ulterior în Lepturariu rumânesc... al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
barba, perciunii și poalele caftanului.” „Fericită Rusie !”, exclamă Eminescu, dar nu cu ironie, ci cu sinceră invidie (În Curierul de Iași, 18 iulie 1876 ; <endnote id="cf. 285, p. 181"/>). Se cunosc acțiunile antievreiești Înfăptuite În Țările Române de „volintirii” eteriști În timpul Zaverei din 1821. Martori oculari relatau faptul că, după ce i-au jefuit și torturat pe evreii ploieșteni, zavergiii greci au fugit din oraș de frica turcilor. Unii dintre ei au luat ca ostatec un evreu Înstărit, Leibu Bicherul. Ulterior
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă, Alexandru Pelimon a publicat romanul Catastrofa Întâmplată boiarilor În muntele Găvanul, 1821 (București, 1864), În care evocă și el Eteria. Boierii români și eteriștii greci sunt măcelăriți de turci, chemați de personajul Șamur, un evreu cu „aer diabolic” (130, p. 274). În fine, vornicul Alecu Beldiman scria că În 1821, după victoria turcilor asupra eteriștilor greci, evreii din Iași s-au răzbunat pe aceștia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care evocă și el Eteria. Boierii români și eteriștii greci sunt măcelăriți de turci, chemați de personajul Șamur, un evreu cu „aer diabolic” (130, p. 274). În fine, vornicul Alecu Beldiman scria că În 1821, după victoria turcilor asupra eteriștilor greci, evreii din Iași s-au răzbunat pe aceștia din urmă : „Jidovii se răzvrătise, și toți răii ridicați,/ Părând că-s volintiri [greci] vre unii, Îi tăiau nejudecați” (Jalnica tragodie, 1821). 469. Iată două proverbe germane privind calitatea hranei evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numeroasele trupe rusești, comandate de Wittgenstein în acea provincie ? Cum s-ar fi tolerat transportul de arme, de muniții și de provizii ? Apoi mai avem la mână, pentru a dovedi complicitatea mai presus de îndoială a guvernului rusesc în mișcarea eteristă, textul original și netăgăduit al unei scrisori autografe a împărătesei Rusiei, Elisabeta, din care reiese că ea avea deplină cunoștință de expediția lui Ipsilanti. Iată acea scrisoare: „...Vă sunt foarte îndatorată, domnișoară, fiindcă m-ați prevenit de plecarea principelui Ipsilanti
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
scrisoarea mea către contele Wittgenstein contesei acestuia, sunt acuma vreo opt zile. Vă voi trimite cât mai curând ultimele numere ale ziarului...” Mi se pare că în fața acestui text dispare orice urmă de îndoială: Rusia a cunoscut și înlesnit aventura eteristă, iar dezaprobarea împăratului Alexandru îi trebuie atribuită aceeași valoare ca multor altor dezaprobări post factum ale împăraților drept-credincioși. Mai iată prețioasa mărturie în această chestiune, ce o găsim în unul din neprețuitele memorii ale lui Bois-le-Comte asupra stării Țărilor Române
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
devotat, privindu-i ca liberatorii Orientului”. ... „În 1821, elementele de răscoală, depuse în țară de ruși și de Eterie, atinseseră punctul lor de maturitate, un singur simțământ: dorința de a desființa un jug urât însuflețea populațiile creștine supuse sultanului. Agenții eteriști lucrau aproape în palatul lui; totul era atunci cu putință, chiar de a arde flota turcească în Constantinopol. Ipsilanti dădu semnalul, Vladimirescu se puse în capul mișcării din Țara Românească; deputați bulgari se duseră la căpetenia grecilor; totul era să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
puterii turcești. Ele fură jefuite succesiv și de eteriști și de turci: prădăciunile, incendiile, omorurile, siluirile și caznele fură timp de mai multe luni întâmplări de toată ziua, dacă nu de tot ceasul. Apoi, după zdrobirea desăvârșită a ultimelor cete eteriste, țările noastre primiră garnizoane turcești, pe care trebuiră să le întrețină ani de zile cu grea cheltuială, ale căror comandanți știau să smulgă la tot prilejul bani grei de la fantomele de domni rânduiți în Iași și în București, mai poruncind
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
locul de desfășurare al acțiunii este românesc. Narațiunea urmărește un episod al conflictului dintre Petru cel Mare și turci, desfășurat la „Falcsi” (probabil Fălciu), fără Îndoială un ecou al campaniei din 1711. Celelalte două nuvele aduc În atenția cititorilor mișcarea eteristă și moartea tragică a lui Iordache Olimpiotul, la mănăstirea Secul. Jókai menționează În aceste scrieri, pe lângă izvoarele amintite anterior, colecția gazetei germane Augsburger Allgemeine Zeitung, a cărei rubrică de actualități pe anii 1820-1822 i-a putut servi, Într-adevăr, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și fericirii; Fráter György ș„Fratele George”ț - despre Giorgio Martinuzzi -, În 1892-1893; A Damokosok ș„Familia Damokos”ț, 1883; nuvela „A Fejedelem és Fra Diavolo” ș„Principele și Fra Diavolo”ț, 1883, În care apare din nou problematica mișcării eteriste și a lui Tudor Vladimirescu (Wladimiresko Tivadar). De asemenea, Jókai a cules și a publicat anecdote referitoare la români, importante pentru Înțelegerea stereotipurilor etnice și a mentalităților colective, sau a scris o serie de poezii În care Își exprimă sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la 1821, conform rapoartelor acestuia, Tudor Vladimirescu, Bimbașa Sava și Dumitru Macedonski în Țara Românească, Alexandru Ipsilanti și Gheorghe Cantacuzino în Moldova, erau, cu toții, comandanți locali ai Eteriei, cu funcții clar delimitate. Bargrave Wyborn, deși mai puțin convins de originile eteriste ale revoluției lui Tudor, credea că “o mână străină este implicată [ ... ] de vreme ce își plătește oamenii cu regularitate și nu comite nici un jaf”. Coch arăta în rapoartele sale că Tudor Vladimirescu a ridicat armele pentru satisfacerea unor revendicări sociale și agrare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
numai sângeroasă, „absurdă”, dar și dificil de „catalogat”, În șirul marilor evenimente naționale, noi, cei care avem reflexul sadovenian al istoriei sau pe cel al lui Octavian Goga; sau, poate, al lui Tudor din Vladimiri, care, cu amicii săi, Grecii Eteriști, voia să ne salveze de Turci; trădat de ei, dar și „Îmbolnăvindu-se de ei” și de ticurile lor orientalo-balcanice! Romantismul paseist, edulcorat și liric, nu rareori fals, ne-„realist”, al lui conu’ Mișu Sadoveanu - până azi, se pare, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cetățeni de alte etnii și anume: evrei, nemți, polonezi, ucraineni și ruși. Unii dintre ei căpătau un statut privilegiat (nemți, evrei), beneficiind de ajutoare substanțiale la instalare, scutiri de impozite, iar majoritatea erau împroprietăriți. După înfrângerea de către turci a mișcării eteriste din 1821, în întreaga Basarabie și-au găsit adăpost mulți refugiați din Grecia, Bulgaria, Serbia dar și mulți boieri din Muntenia și Moldova care au sprijinit mișcarea elenă și au fugit de persecuția turcilor. Cei de etnie grecească au ocupat
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
generație, al marelui vistier Iordache Cantacuzino (cumnat al domnitorului Vasile Lupu), nepot al lui Matei Cantacuzino (și el mare vistier al Moldovei, emigrat în 1791 în Rusia), C. era fiul lui Alexandru Cantacuzino (șambelan al țarului și participant la mișcarea eteristă) și al Elisabetei (n. Daragan). Întors în Moldova, se însoară în 1839 cu Maria Cantacuzino, fiică a marelui logofăt al Moldovei Nicolae Cantacuzino-Deleanu-Măgureanu, dar căsnicia nu durează; Maria Cantacuzino pleacă în 1850 la Paris, căsătorindu-se, mult mai târziu, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
1947). „Concepția materialistă a istoriei ca metodă de cercetare și expunere”, `nsemnări ieșene, III (1938), nr. 7, pp. 105-117; „Ce e istoria?”, Ethos, Iași, 1946, nr. 1-2, pp. 7-11; Renașterea și Reforma, București, 1941, 359 p.; „Tudor Vladimirescu și mișcarea eteristă `n țările române. 1821-1822”, Balcania, IV, 1945, pp. 3-408 (și separat `n volum). Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947, 257 p. (cuprinde o serie de studii publicate anterior `n diverse publicații). Mihai Sorin Rădulescu, „Despre aristocrația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prozator. Este al doilea dintre cei cinci copii ai Smarandei (n. Donici) și ai lui Petrache Negre (sau Negrea), vel agă. Învață acasă, cu un dascăl grec, iar după 1823, la Curtea domnitorului Ioan Sandu Sturdza. În 1821, în timpul mișcării eteriste, familia se refugiază la Chișinău și N. își continuă acolo învățătura, la școala Mitropoliei. După moartea tatălui (1823), se înapoiază la Iași și urmează o vreme la pensionul lui Mouton. În 1828, la Odessa, înscris tot la un pension ținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
pe pământul strămoșilor săi. Ipsilanti lasă să se Înțeleagă, că acțiunea sa Îi va fi sprijinită de Rusia. Auzind de acțiunea lui Ipsilanti, și de declanșarea revoluției române, Țarul Alexandru I, condamnă ambele mișcări. Între revoluția lui Tudor și mișcarea eteristă, se pare că au existat anterior unele Înțelegeri de coordonare a acțiunilor. De Îndată ce simte că Rusia nu va interveni, Poarta, trimite trupe de represiune În Principate. Tudor voia să se retragă din București În Oltenia, unde Începuse pregătirile pentru a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
, Costache [Constantin] (1800, București - 18.IV.1880, București), scriitor și traducător. Fiu al unui grec căzut în luptele de la Missolonghi, A. e încă un adolescent în momentul apropierii sale de mișcarea eteristă (1818). Studiile și le face la Academia grecească din București. Remarcat de domnița Ralu Caragea cu prilejul reprezentațiilor teatrale organizate cu elevii școlii, este trimis la Paris, pentru a studia acolo jocul celebrului actor Fr.-J. Talma. Întors în țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
Tudor Vladimirescu. Chestiunea prezenta, în epocă, de fapt, un interes mai mult conjunctural. Andrei Oțetea, acum academician, director al Institutului de Istorie și redactor șef al revistei Studii publicase, în 1945, lucrarea de peste 400 de pagini, Tudor Vladimirescu și mișcarea eteristă în țările române în 1821-1822. Or, în această carte, Andrei Oțetea susținea că, în fapt, Tudor n-a urmărit decît scopuri personale, cu deosebire de a ajunge domn în Țara Românească. Acest punct de vedere, nelipsit de adevăr, devenise, acum
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
derută: cui aparțineau ele? Nu e astfel de mirare că se muncea de mântuială, că praful nu era șters cu lunile, că în 1823, la doi ani după înăbușirea mișcării, fură prinși într-o odaie de la primul cat doi ofițeri eteriști jucând whist, ceea ce dovedea că în odaia aceea nu mai intrase nimeni din 1821. Ultimul proprietar cunoscut, energicul boier Callimachi, din ramura Frânculeștilor, vine aici în 1848 cu gânduri mari, dar pleacă scârbit în aceeași zi când descoperă în biblioteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
congresele „Sfintei Alianțe” și formând obiectul unui protocol ruso-prusian și a unei înțelegeri ruso-austriece. Ce-i drept, țarul încercase să confiște negocierile ruso-otomane, dar amestecul marilor puteri s-a vădit inevitabil. Împărtășim opinia că „Principatele au devenit odată cu izbucnirea mișcării eteriste și a răscoalei lui Tudor Vladimirescu o problemă internațională” și că „anul 1826 marchează sfârșitul internaționalizării problemei Principatelor”, când ele redevin o „afacere ruso-turcă”. Am sublinia însă că, în ciuda progreselor pe care le făcea ideea națională română, marile Puteri, conduse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]