84 matches
-
autentice atât din Moldova cât și din Țara Românească, au căzut prin boieri, cari, îndată ce le-a dat mâna, au înlăturat prin mijlocirea puterii turcești și pe Cîrjalîii lui Pasvantoglu și risipiturile de haiduci ale lui Cara George și pe eteriști și au reînființat domnia națională. Dar să-i lăsăm pe boieri în pace. Nici sânt față să ne răspunză, nici partidul conservator de astăzi nu are a face nimic cu ei, precum nici d-nii Giani, Fleva, Carada n-au a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
relațiile dintre noi și sovietici. Tudor Vladimirescu nu este ales întâmplător drept cap de serie. El s- a ridicat împotriva conducerii fanariote a Țării Românești, a mobilizat masele populare și, înainte de a fi ucis mișelește de o adunătură de străini (eteriștii lui Alexandru Ipsilanti), a fost abandonat și degradat de țarul Rusiei, care până la un moment dat îl sprijinise. Scena în care lui Tudor îi este retras ordinul rus „Sf. Vladimir” și gradul de porucic (locotenent) este explicită ; cu câțiva ani
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de poziții cosmice.” (G. Călinescu, U.P., 236) c. propozițional (completiva de excepție): „Am crezut chiar că reușisem, la un moment dat nu se mai auzea nimic afară de ceea ce era firesc într-o pădure.” (O. Paler, Galilei, 87) d. multiplu: „Eteriștii nu făcură altă vitejie decât să prindă pe Tudor și să-l omoare la miezul nopții...” (Galaction, I, 114) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență din care rezultă funcția de complement de excepție se exprimă, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor și incapacitatea lui Ipsilanti înăbușiră o întreprindere ce se poate privi ca lucrarea lor...” Și groaznice au fost suferințele țărilor noastre în urma acestei noi încercări a Rusiei de a zgudui temeliile puterii turcești. Ele fură jefuite succesiv și de eteriști și de turci: prădăciunile, incendiile, omorurile, siluirile și caznele fură timp de mai multe luni întâmplări de toată ziua, dacă nu de tot ceasul. Apoi, după zdrobirea desăvârșită a ultimelor cete eteriste, țările noastre primiră garnizoane turcești, pe care trebuiră
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
străină este implicată [ ... ] de vreme ce își plătește oamenii cu regularitate și nu comite nici un jaf”. Coch arăta în rapoartele sale că Tudor Vladimirescu a ridicat armele pentru satisfacerea unor revendicări sociale și agrare, dar cu siguranță “nu pentru a colabora cu eteriștii pentru eliberarea Greciei”. Asemenea surse de informații erau însă, în mod inevitabil, incomplete și contradictorii. în aceste condiții, în contextul “baletului diplomatic” al Marilor Puteri, îndeosebi al Angliei și Rusiei pe tărâmul chestiunii grecești, al avansului implacabil al Rusiei spre
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Cantacuzino, prietenă cu consulul rus Kotzebue, dar nu menționează nimic despre tinerii revoluționari care au alcătuit petiția. (Credem că Samuel Gardner a făcut o confuzie între unii Cantacuzini, adevărați revoluționari, și nepoții lui Matei Cantacuzino, ori fiii lui Gh. Cantacuzino, eteristul, numiți și cnezii Cantacuzino). Cât despre documentul programatic al revoluției, acesta este definit ca având un „caracter ofensiv”. într-un alt raport, Gardner descria „agitația și dezordinea” care domneau în capitala Moldovei, pomenind și de o întrevedere pe care a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Mare (datorită vechimii, cel mai important edificiu de cult din Iași) și Podu Roș. Vechile cimitire evreiești se aflau în cartierele Ciurchi și mai târziu în Păcurari (după dezafectarea primului). Un moment dificil pentru evreimea ieșeană l-a constituit trecerea eteriștilor prin Moldova. Venind din spațiul rusesc, eteriștii au săvârșit “jafuri și omoruri”; doar intervenția lui Mihail Suțu a limitat aceste vexațiuni. Regulamentele Organice, constituțiile octroiate de inspirație rusească aplicate cu generozitate și în cazul Principatelor, stipulau și ele prevederi restrictive
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de cult din Iași) și Podu Roș. Vechile cimitire evreiești se aflau în cartierele Ciurchi și mai târziu în Păcurari (după dezafectarea primului). Un moment dificil pentru evreimea ieșeană l-a constituit trecerea eteriștilor prin Moldova. Venind din spațiul rusesc, eteriștii au săvârșit “jafuri și omoruri”; doar intervenția lui Mihail Suțu a limitat aceste vexațiuni. Regulamentele Organice, constituțiile octroiate de inspirație rusească aplicate cu generozitate și în cazul Principatelor, stipulau și ele prevederi restrictive la adresa evreilor. Li se interzicea achiziționarea bunurilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi jăluitorul a . În aprilie 1821 boierii divanului cer isprăvniciei Vasluiului stoparea risipirii satelor din ținut, datorată tulburărilor provocate de intrarea eteriștilor În Moldova, precum și adoptarea de măsuri pentru efectuarea lucrărilor agricole specifice anotimpului . În timpul domnului Scarlat Callimachi (12 august 1806-octombrie 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810; 27 august 1812-20 iunie 1819) s-a răpit dreptul lui Iordache Râșcanu și a Mariei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o perit jupânu Ițichi Zarafu, care era tare voinicos și, chind se mânia..., de frichi fugea pi deal ca pi vale ; și jupânu Solomonichi harabagiul, care purta totdeauna la drum un harțagan mare pentru volintiroi [= eteriști], și chind se Întâlnea cu dânșii... le da degrabă harțaganu, ca să nu se facă primejdie” <endnote id="(427, V, p. 54)"/>. De la expresia „voinicos, da’ fricos” și până la localizarea acțiunii În Codrul Herții și la spaima de tâlhari a boccegiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au ocupat Mănăstirea Argeș, scrie Paul de Alep la jumătatea secolului al XVII-lea <endnote id="(76, p. 168)"/>. Radu Rosetti povestește cum au profanat oștenii otomani icoanele și bisericile din Moldova, În 1821, când au Înecat În sânge răscoala eteriștilor : „Și-au făcut [turcii] râs de biserici Într-un chip sălbatec, punând În ele cai și Împușcând În icoane sau ciopărțindu-le cu lovituri de săbii ; În multe biserici de la țară se mai văd și astăzi urmele acestor devastări” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moldovenesc, la Muzeul Marinei din Con stanța (arhivă personală) După 1833, Poarta a recunoscut Principatelor dreptul de navigație sub pavilion național. În 1834 a fost lansată la apă prima corabie integral românească, goeleta Marița, construită la Giurgiu, din comanda boierului eterist Alexandru Vilara, căreia Cezar Bolliac îi dedică oda Cea dintâi corabie românească. Exclusiv cu vele, ea va purta steagul tricolor într-un prim voiaj până la Constantinopol, cu un transport de grâu și un căpitan român. Destinul ei ulterior va rămâne
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
din temelii. Calamitățile s-au repetat de mai multe ori în decursul anilor, culminând cu marele cutremur din 1940 care a distrus jumătate din clădirile orașului. În anul 1822 Bârladul a fost ars și jefuit de turci după înăbușirea răscoalei eteriștilor (luptători pentru independența Greciei), cu care moldovenii au simpatizat, iar în anul 1826 o parte a târgului este mistuită de un puternic indendiu. Cu toate aceste vicisitudini, în a doua jumătate a secolului XVIII și începutul sec. XIX orașul se
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgășani: ""sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii și un târg"". În zona Drăgășanilor, câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, conduși de Preda Drugănescu alături de eteriști, au opus rezistență trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgășani, s-a ridicat, în anul 1884, în parcul din centrul orașului, un monument comemorativ. Revoluția din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgășaniului, aflându
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
perioadă , Târgu Ocna a fost cel mai mare oraș nereședință de ținut din Moldova. Între anii 1864-1918 orașul cunoaște o dezvoltare mai lentă, putându-se vorbi chiar de un regres. Astfel în timpul evenimentelor de la 1821, un detașament de 800 de eteriști sosesc la Târgu Ocna sub conducerea lui , care va ordona ocuparea mănăstirii Răducanu, ce avea o bună poziție strategică. În timpul Revoluției de la 1848, generalul Bem a adresat o proclamație către locuitorii Moldovei, făcându-le cunoscut că toți cei ce voiau
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
de popas). În trecut, a făcut parte din fostul județ Săcuieni. La începutul secolului al XIX-lea, așezarea era atestată ca reședință a vătafului de plai, iar la 1821, la fortificația Cetățeaua, s-a dus o luptă între turci și eteriști. La sfârșitul aceluiași secol, era reședința unei comune formată din cătunele Buruenești, Crângul, Crivineni, Fundăturile, Murătoarea, Orjani, Pătârlagele, Stroești și Valea-Viei, totalizând 2020 de locuitori, dintre care 140 erau elevi ai celor două școli, de la Valea-Viei și de la Pătârlagele. Satul
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
ar putea fi considerat diviziunea satului în funcție de Leica și anume Maluri Munteni, care aparținea județului Râmnic și Maluri Moldova, care aparținea județului Putna .O altă dovadă a vechimii satului o reprezintă existența în cimitirul de la Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
țară cât și pentru dânsul. Eteria grecească de la 1821 produce o teribilă anarhie și răspândește peste tot jaful și focul. Guvernul legal al țării se desființează și conducerea statului rămâne în mâna mitropolitului, care apără drepturile Moldovei, se împotrivește exceselor eteriștilor și ascunde în clădirea Mitropoliei pe cei mai prigoniți. În cele din urmă este și el nevoit să plece la Chișinău. Întorcându-se după restabilirea liniștii, și-a reluat cu mai multă ardoare nobilele sale acțiuni, dar amestecul guvernului în
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
în Țara Românească: 1 septembrie 1802 - august 1806. A mai fost administrator al Țării Românești sub ocupația rusească: 27 decembrie 1806 - 31 mai 1807 și 8-28 august 1807. A fost fiul lui Alexandru Vodă Ipsilanti și tatăl lui Alexandru Ipsilanti Eteristul. Și-a început cariera ca toți fanarioții, devenind dragoman al Porții, pe vremea celei de-a doua domnii a tatălui său în Țara Românească (1769 -1797). Făcând în această calitate numeroase servicii Rusiei și Angliei, adversarele Franței, ajunge prin concursul
Constantin Ipsilanti () [Corola-website/Science/299760_a_301089]
-
Reparații generale s-au efectuat în 1790. La începutul secolului al XIX-lea, ea a fost avariată de cutremurul din 12 martie 1814, mitropolitul Veniamin Costachi însărcinându-l pe arhimandritul Inochentie Burghele cu reparația bisericii. Focul din 1821, din vremea eteriștilor, a produs stricăciuni bisericii și celor două altare, atunci arzând acoperișul. Biserica și cele două altare au fost reparate, lucrările fiind finalizate la 29 martie 1826. Edificiul a fost afectat și de incendiul din 19 iulie 1827 , precum și de cel
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Aristia s-au numărat Costache Caragiale și Eufrosina Popescu. Împreuna cu Ion Heliade-Rădulescu și alții a fost cofondator al "Teatrul Național" în București (1852). Planificarea a început deja în anul 1836. Aristia a participat la răscoala lui Tudor Vladimirescu ca eterist, luptând alături de Alexandru Ipsilanti la Drăgășani (1821). Mai târziu, participă la Revoluția de la 1848 din Țara Românească. Este ales comandant al Gărzii Naționale. Exilat după înfrângerea Revoluției, trăiește în Austria, Franța, Turcia și Grecia. În 1851 i se permite să
Costache Aristia () [Corola-website/Science/308668_a_309997]
-
II-lea Ghica între anii 1748-1752 însă de proastă calitate căci boltnițele palatului se surpă în 1785. Un nou incendiu și cutremur în anul 1803 duc ansamblul arhitectonic la o definitivă ruinare. În 1821, în timpul revoltei Eteriei, Alexandru Ipsilanti, conducătorul eteriștilor, destupă șanțurile de apărare și încearcă a reface vechile fortificații. Tentativa acestuia de a readuce vremurile de glorie ale cetății medievale se spulberă penibil la auzul veștii că armatele otomane se îndreaptă spre Târgoviște când, "[...]au început cu toții a se
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
Cu acest prilej, mănăstirea va suferi un asediu dur și va fi arsă și jefuită. Scriitorul Alecu Beldiman (1760-1826) descrie, în poemul ""Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821"", starea Mănăstirii Slatina după trecerea eteriștilor: <poem>"Păcat de a sa pardoseală, că în Moldova alta nu-i, " Toată de marmură roșie, te sfiai picior să pui. "Catapeteasma și strana bucățică n-au rămas " Toate cele dinlăuntru s-au topit, focul le-a ars.</poem> Începând
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
se află cupola centrală cu o turlă înălțată pe sistemul obișnuit al arcelor moldovenești. Pictura originală a bisericii a fost realizată în secolul al XVI-lea de zugravi necunoscuți din Moldova. Ea a fost distrusă în timpul luptelor din 1821 dintre eteriștii refugiați în mănăstire și turci, când biserica a fost incendiată. Pictura a fost refăcută după cea originală de pictori anonimi, fiind realizată în frescă, în stil neo-bizantin. O inscripție pe peretele de la intrarea în pronaos precizează că repictarea lăcașului de
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
naționalismului grec în Balcani, în aceeași perioadă cu războiul grec de independență au dus la preluarea controlului asupra celor două state de către Filiki Eteria, o societate secretă greacă care a solicitat, și obținut în faza inițială, sprijinul rusesc. Spre deosebire de Moldova, eteriștii au găsit o situație mai complexă în Țara Românească, unde o regență boierească au solicitat acestora să obțină alungarea instituțiilor fanariote. S-a obținut un compromis prin sprijinul acordat de aceștia unui pandur, Tudor Vladimirescu, care instigase deja din 1821
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]