6,274 matches
-
al neamestecului. În situația în care cel chestionat uită nu numai ce a răspuns, dar și ce a fost întrebat, iar dacă reține n-are capacitatea de a se exprima, miezul interesului pentru baroni al extratereștrilor ne va rămâne în eternitate secret. Cert este că, la scurtă vreme de la răpire, cei luați pe sus sunt eliberați, lăsați pe marginea șoselei, dacă nu în propriile vehicule, trase pe dreapta, nu și amendate. Dispariția baronilor este, așadar, temporară, pasageră. Nu vom fi nevoiți
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
ostentativ amorală) și estetică, promotoare, cu sistem, a ceea ce se numește estetica urîtului. Poetul declară cu nereținută umoare luciferică: "viața își cere drepturile ei nemernice" (Nedumerire). Ca și: "intrăm cu voluptate în moartea absolută a lumii" (ibidem). Ca și: "cinismul eternității ne distruge orgoliul" (ibidem). După care își transcrie fără complexe viziunea decăzută tematizînd disoluția universală, într-o cheie cunoscută însă cu o spontaneitate asociativă aptă a da impresia prospețimii (expresive) în oboseală: "hălci galbene de pămînt/ despuiate de vîntul isteric
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
câți au rămas/ și nu aud îmbietorul glas/ ce pune vinul vorbelor pe masă. Se-oprește fuga timpului în ceas,/ femeie tristă, umbră luminoasă!/ Printre grădini întorsu-m-am acasă/ lângă cei vii, atâți câți au rămas." Versuri, epistole în eternitate: "Îți scriu smerit./ Culege vorbe-n spic,/ citește-le până se face zi,/ Ascultă-le apoi când eu voi fi/ de mult pierdut în marele Nimic." Starea poetului este una de reculegere - sub împunsăturile regretului față de miracolele vieții mai departe
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
în schimb cu nume diferite. Nu știu cum se face că, la început de drum, adolescenții scriu toți la fel, pun pe tapet același univers ideal, zbaterea lor dureroasă între extreme, iubirea fiind marea lor necunoscută, și la fel și universul înstelat, eternitatea, care îi absoarbe într-un alt mare necunoscut. Gravi, chinuiți, fără experiență, își dau obolul sufletesc de lacrimi în idealuri de neatins, în texte artistic sărace, vina lor și substanța lor, diafane amândouă, aflând sau negăsind în cititorul hârșit aproape
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
îmi va șopti că nu am trăit în zadar". Această luciditate, ce este a acelui spirit critic al Moldovei, despre care vorbea Garabet Ibrăileanu, l-a făcut pe Ion Irimescu să nu se cruțe niciodată, să nu ostenească trudind la eternitatea operei sale, pe care, în cea mai mare parte a dăruit-o orașului începuturilor sale, Fălticenilor, alcătuindu-se aici cu adevărat un muzeu de ținută și respirație universală. În această plămadă a spiritului ne putem cel mai bine regăsi pe
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
directitate de cuprindere este mai mult decât explicită. Scriind în "Anotimpuri" despre "Caete de Dor", Titus Bărbulescu observă relația de fond a literaturii exilului: "O poezie adevărată a exilului naște din singurătate, se nutrește din dor și se adresează unei eternități românești." Trăsătură care se imprimă în meditațiile literare, publicate de Constantin Amăriuței în "Caete de Dor", scrutare a stării de suferință și a dorului de țară, lirism, patetismul concentrat al scrutării condiției umane a emigrantului, meditație existențială pusă mereu sub
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
fixând părul negru de pe picioarele mireselor. Mi-am dorit să scriu o scurtă lucrare despre măsurile anticoncepționale într-o engleză foarte simplă, o broșură care să fie vândută în foaiere, ilustrată cu desene în două culori reprezentând stele căzătoare și eternitatea. Mi-am dorit să interzic pentru o vreme dansul. Mi-am dorit să fiu un preot toxicoman care înregistrează un disc la casa Folkways. Mi-am dorit să fiu transferat pe motive politice. Tocmai am descoperit că o revistă pentru
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
fi trebuit s-o întocmesc. Am greșit față de burta ta, Edith. Am încercat să mă folosesc de ea. Am încercat să mă folosesc de burta ta împotriva Ciumei. Am încercat să fiu un om dintr-o celulă capitonată, ce spune eternității o frumoasă poveste obscenă. Am încercat să fiu un maestru de ceremonii în smoching, care excită o cabană întreagă de perechi aflate în luna de miere, patul fiindu-i plin de neveste neglijate. Am uitat că sunt disperat. Am uitat
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
rufăit prin această lume, purtînd ca obligatorie mască facială nenumăratele dioptrii care-l racordează la realitatea nemijlocită. Mîntuit de nevoi, de dorințe și de preaomeneștile preocupări cotidiene, el este metafora deplină a pariului pe care esența umană îl face cu eternitatea însăși. În compensație, imaginea omului de afaceri este plasată exact la polul opus. Robust pînă la revărsare, trădînd la fiecare mișcare o grijă duioasă pentru propriu-i metabolism, el își poartă capul cu acea semeție care invoca mai mult funcții
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
istoriei. Nici literatura, nici teatrul și nici artele plastice, oricît de marcate ar fi ele de comenzi rigide ori de manipulări subtile, nu poartă în sine, așa cum o face tot arhitectura, sentimentul supunerii și misterul umilinței, ostentația burgheză și aspirația eternității, căutarea tihnei și dezmățurile megalomaniei. Și, într-un anumit fel, lucrurile sînt explicabile: arhitectura este o exprimare directă, explicită și incapabilă să se autoprotejeze prin ambiguități și prin penumbre. Iar cine și-ar propune să inventarieze comportamentul speciei, de la omul
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
o acțiune exorcizatoare. Trecutul utopic și viitorul utopic se conjugă, astfel, în paginile revistei, dar și în substratul unei psihologii vexate, cu acea putere pe care numai atitudinile polare o pot dezvolta. Utopiei totalitare, încrîncenării de a ipostazia voința de eternitate a unei deviații comportamentale, parțial colective, parțial personalizate, i se răspunde cu proiecția utopică a reconstrucției, a remodelării, a reconectării la dinamica firească a istoriei. Și chiar dacă, în sine, proiectele prezentate și premiate în cadrul concursului București 2000 sînt perfect raționale
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
și muzeificarea, ei refuză implicit piața și impurele ei mecanisme de tip bielă-manivelă, cum ar fi, de pildă, nu mai puțin sordida relație vînzare - cumpărare. Pentru că ei nu vînd, ei oferă. Și din ofertă dispare cu totul miza și iluzia eternității pentru a se instala, umilă, coabitarea spontană ( și vag adulterină) cu clipa celorlalți. Adică a acelora care au nevoie de S.O.S-uri credibile pe care nu și le pot oferi ei înșiși. Evident, aceste proiecte sînt susținute material
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
va părea". Deci "de la vlădică până la opincă" tot ce-și dorea românul era "veselirea" - cuvântul apare des în cronică - în "loc cu verdeață", fără griji și spaime. Evident, este un vis "paradisiac", o scoatere din timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte departe de ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia "paradisului pierdut" apare cu pregnanță în cronicile moldovene; muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
iute, mă iubește eu o iubesc vine și toamna, cu legarea de inimi/ de mâini cu nuntirea pentru povestași/ dar timpul se dilată prăpăstios fără ea, dar zilele se topesc halucinant în vene/ cu mâna pe inimă și urechea pe eternitate/ ea e prima pagină web a dragostei/ www. Dalila.ro." Citez pentru dumneavoastră alt poem frumos din Virusul romantic, intitulat cântec pentru dalila : "un butic de margarete - un botic/ pistil al interiorului/ imaginar exploziv/ de tine-ți sunt avid/ îți
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
Grete Tartler Ca și Coelho, Makine e "marea descoperire" a ultimului deceniu, venit și el dintr-un spațiu extra-european (mai bine zis extra-temporal, de lunară Siberie, cu Dostoievski și Bunin, cu marile probleme ale omenirii - prezent/eternitate, război/pace, crimă/pedeapsă - și ele, asemenea marilor opere, atemporale). Născut în 1957, doctor în filologie la Moscova și Sorbona, emigrat la 1987 în Franța, deținător al Premiului Goncourt, rusul Makine s-a împământenit în literatura franceză: la prima vedere
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
intelectuală” trebuie înțeleasă, am impresia, în jonglarea demențială cu cele două unități de măsură: pupatul vicios al dosului și călcarea în picioare a ceea ce tocmai adorase mistic. Când e Vadim sincer? Atunci când se prosternează oriental și promite să rămână în eternitate sclavul „marelui bărbat”, sau atunci când scrie, speriat probabil de propria sa contribuție la declanșarea nebuniei lui Ceaușescu: „Am avut noi tot felul de tirani, mai mici și mai mari, dar nici unul nu s-a visat Isus Christos și nu s-
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
subînțelege un anumit mister, măcar și numai pe acela născut din jocul contrastelor, iar urma vie a gestului, tușa ezitantă și privirea inocentă trimit direct către o lume necoruptă, aflată în zorii conștiinței de sine și în plină miză a eternității. Există în spiritul acestor obiecte o severitate monastică și o vizibilă aspirație purificatoare, iar în materialitatea lor o tentație a păcatului și o voluptate ascunsă și periculoasă a jocului profan. Cea de-a doua categorie de lucrări folosește ca suport
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
că dnii C. Stănescu și Cristian Tudor Popescu, redactorii răspunzători de ALA, găzduiesc cu atît neascunsă bucurie pamfletele (net inferioare poeziilor lui Ianuș) junelui furios. Speră că Ianuș îi va excepta de la regula vîrstei critice? Sau se cred tineri în eternitate? Lasă, c-o să vadă ei! l Sub titlul Renașterea Daciei?, istoricul Mircea Babeș publică în Observatorul cultural din 9-15 septembrie un lung comentariu pe o temă care ne-a interesat și pe noi: aceea a pseudoștiinței agresive care transformă problema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
Nici aici nu scăpăm de voi, mă?” Se consideră că Alina Mungiu-Pippidi a fluierat în biserică tocmai când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre lăcașurile sfinte pentru a înfățișa nerod..., pardon, norodului atașamentul și credința în mărirea, puterea și eternitatea pesedeului și ale președintelui său, acum și pururea. Prim-solistă a ansamblului de muzică nouă, CURS, doamna Mungiu a prezentat în premieră absolută după anul 2000, Oratoriul „Scăderea-n sondaj” în mi minor, opus 57*) pentru fluier, creație dedicată da
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
eroi (II) În cei treisprezece ani care s-au scurs de la prăbușirea structurilor și a instituțiilor comuniste din România, nimic nu a cunoscut o manifestare mai dezlănțuită (nici măcar lăcomia și raptul economic) decît năzuința reprezentării simbolice și iluzia proiecției în eternitate. De la victimele celor cincizeci de ani de teroare comunistă la supraviețuitori, și de la victimele recente, din decembrie ’89, la răniți și la urmași, ca să nu mai punem la socoteală și scadențele timpurilor istorice, s-au întrecut cu toții, direct sau prin
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
rînd spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
o nouă împroprietărire post-decembristă. Dinspre micul ecran se revărsau spre noi ritmurile unei muzici hodorogite care completau peisajul acustic în mod ideal. Și, deodată, un Jolly-Joker cu niște flenduri în loc de pantaloni, zice cu voce de Alla Pugaciova proiectându-și spre eternitate celebrul Arlekino: - Și-acum, regina muzicii ușoare! Dacă aveți întrebări, trimiteți-le prin SMS... Aghiuță, care este un insomniac, mă împinsese să deschid televizorul! Îl văd pe prietenul Haralampy că sare în picioare, roșu ca un crevete de pe Animal Planet
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
descarcă și absorb energiile reprimate peste an în geometria severă a atelierului. Spațiul se dilată, orizontul se lărgește și el ca în filmele rusești, ochiul adulmecă o altă scară a lucrurilor și obiectele înseși aspiră la o nouă formă de eternitate. Sala de expoziții și muzeul rămîn, undeva, în urmă, iar locul lor îl ia lumea elementară; pămîntul, vegetația, vibrațiile atmosferei și capriciile meteorologice. Această navetă stereotipă și, în felul ei, confortabilă, între spațiul intim al artistului și natura frustă părea
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
mai generoase, mai nuanțate, mai în spiritul adevărului, decât partenerul ei. Mamă devotată unui fiu pe cale de a se desprinde de ea, eroină a unei povești de dragoste ce se va ofili la un ceas, spre a primi apoi sigiliul eternității prin moartea iubitului, autoarea de jurnale, epistoliera, femeia de societate respectând conveniențele ce nu acceptă rupturi de cei ce te dezamăgesc prin ipocrizia lor, prin micime omenească, se salvează prin apetitul de cunoaștere, prin băile de artă, printr-o fire
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
limbii vorbite „în formele lor obișnuite”, Bollack consideră că el este legat de un anume moment și o anumită situație gravate în istorie. „Viața trăită este preluată, fixată și transferată; ea este citită prin reflex idiomatic și imprimată astfel în eternitate”. Există un nunc al poemelor, un moment unic, trăit și „tradus” în limbajul propriu al poetului. După Bollack, Szondi a procedat corect și în spiritul lui Celan, - care a combătut ideea de atemporalitate a poemului, deși i-a recunoscut năzuința
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]