33 matches
-
mijloc de formare a deprinderilor motrice și un izvor de virtuți cetățenești. Spiritul "educației noi" a apărut la G. Kerschensteiner în urma unor sedimentări progresive (20, p. 212), pe un fond de pedagogie socială, în care educația avea un caracter preponderent eteronom. Din cele relatate cu privire la Natorp, Durkheim și Kerschensteiner rezultă că, deși toți acordau factorului social prioritate în domeniul educației, numai unul dintre ei teoreticianul francez și-a întemeiat ideile pedagogice pe o minuțioasă analiză sociologică. Astfel încît dacă toți sînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
informa. Antonescu este deci un adept al culturii formative, al acelei orientări pedagogice care se opunea tendinței de a se acorda prioritate acumulării de cunoștințe (cultură materială). Pe de altă parte, principiul școlii formativ-organiciste vrea să depășească opoziția dintre educația eteronomă și educația autonomă; ființa umană se dezvoltă și se formează prin interacțiunea dintre condițiile interne și cele externe. Se pun astfel bazele unui sistem pedagogic echilibrat, care îndeamnă la echilibru. Principiul fundamental formulat de G. G. Antonescu este expresia unei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
opinia lor, decît o înstrăinare. Ce ar trebui să se facă? Profesorul, deși are convingeri morale, nu le va impune elevilor săi, nu le va oferi nici norme, nici criterii de apreciere (ar însemna să se dea educației un caracter eteronom), le va oferi "doar" exemplul său, le va deschide perspective, lăsîndu-le deplină libertate de selecție și decizie morală. În nici un caz nu se vor utiliza "metode de grup", pentru că "adevărata funcție a dinamicii grupului, din perspectiva existențială, este de a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de altă parte, "îndreptarul" personalității, doctrina morală întemeiată pe principii raționale, pe conceptul libertății și pe exercițiul volițional al acesteia, ce presupune legea morală. Fiindcă este legat de mobiluri ele însele condiționate din afara persoanei, în lumea sensibilă omul este existență eteronomă; dându-și sieși legea, având astfel putința acțiunii din datorie, în lumea inteligibilă, omul este ființă autonomă. "Kant distinge spune Ion Petrovici pe lângă eul nostru transcendental, cu puritate morală neprihănită și un eu empiric, o puternică cetățuie egoistă a sufletului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acordul naturii cu întregul ei scop, precum și cu principiul esențial de determinare al voinței ei"67. Fericirea nu poate fi scop absolut, nici scop ultim al subiectului inteligibil (ceea ce este același lucru cu a fi scop absolut), ci un scop eteronom, prin urmare, precedat și condiționat de un alt scop, care nu poate fi decât din "lumea principiilor moralității", expresie ea însăși a autonomiei voinței (rațiunii practice) unei ființei raționale. Această distribuire duală a fericirii și subordonarea sa față de moralitate își
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine Însuși amintindu-și”. Iată de ce, considerăm că definirea unei generații nu se poate face printr-un eveniment singular: deși conștiința unei generații este vizibilă și distinctă, În raport cu referentul temporal, generația nu are o existență socială autonomă, ci e fundamental eteronomă. Pentru a Înțelege geneza și dezvoltarea conștiinței de generație, trebuie recunoscută axioma heideggeriană potrivit căreia istoricitatea este inerentă condiției umane: această istoricitate corespunde facultății indivizilor de a se situa Într-o societate ce are o istorie, un trecut și un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile de conduită și de evaluare morală sunt impuse de celălalt și îi sunt date fără o evaluare morală rațională - pot conține interesele egocentrice ale adultului) la o morală autonomă a cărei constituire necesită integrarea reciprocității relațiilor între indivizii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se supune unor legi, condiții, influențe din afara din afara lor (eteronomia). Atât autonomia cât și eteronomia trebuie privite în interdependență, fiind relative și în același timp corelative, orice fenomen care este condiționat și dinăuntru și din afara lui este simultan autonom și eteronom. Singura entitate care se bucură de autonomie absolută este materia (realitatea obiectivă) care nu cunoaște determinare externă ei. Absolutizarea autonomiei duce la autonomism, reprezentare unilaterală și idealistă a relației dintre conștiință și existență în sensul izolării conștiinței pe temeiul său
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]