16,447 matches
-
aibă ca rezultat moral refuzarea Sfintelor Daruri. Este evident că nu aceasta a dorit Sfântul Apostol Pavel să spună. Într-adevăr găsim în Epistolele sale, în îndemnurile sale, prima formulare a unui aparent paradox, dar care în realitate constituie baza "eticii" creștine și izvorul spiritualității creștine. "Sau nu știți", scrie Sfântul Apostol Pavel către Corinteni, "că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt, care este în voi, pe care-L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri? Căci
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
nou fundament și anume cel spiritual prin păstrarea identității spirituale creștin-ortodoxe și culturale a poporului roman, și prin dezvoltarea comuniunii cu celelalte popoare, europene. Drept urmare, pentru toate acestea, din partea Bisericii este necesară “o reflexie teologică profundă privind legătura dintre stat, etică și politică, dintre spiritual și social, dintre național și universal, dintre local și global, dintre urban și rural, de-a lungul timpurilor. O atenție deosebită trebuie acordată reflexiei comune privind natura și finalitatea libertății, precum și asupra relației dintre libertate și
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
dificilă, formatarea lor limbajuală este un adevărat complicată. În ultimă instanță, unei tematici profunde, esențiale, A. Buzura îi asociază o stilistică pe măsură. În raport cu temele sale, romancierul are o atitudine gravă (căreia E. Simion îi spune „privire gravă”), o poziționare etică fermă (pe care Nicolae Manolescu o vede prevalentă, considerându-l pe Buzura „un moralist grav și lipsit de umor”) și o angajare meditativ transformatoare (pe care N. Manolescu o vede ca „rechizitoriu”). Retorica buzuriană edifică epicul prin frecventa mobilizare a
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
noastre ca-ntr-un mormânt,/ ca să strălucim iarăși în zori,/ zodie opusă umbrelor,/ acolo unde viii îi îngroapă pe morți,/ morții îi îngroapă pe vii, / și morții pe morți. Ori, ca să extindem registrul, se poate constata respirația unei anumite rigori etice, urmărită de o culpabilitate imanentă - fond obsesional prezent în opera multor scriitori moderni - ceea ce implică întemeierea substratului pe valoarea imediată a concretului, pe forța lui de a reconstitui ambianța materială a vieții, o valență poetică manifestată și în creațiile lui
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
a omenirii de la începuturile sale, în speță era prechristică. Impactând prin versul calin, dulce, complet echilibrat, cu întindere moderată, clasic și păstrând rezonanțele vocabularului patristic, Ioan Ciorca transformă Vechiul Testament dintr-o operă strict eclesiastică, într-o operă cu valențe literare, etice și estetice deopotrivă, valoroasă prin conținutul său, racordat chintesențelor biblice. Atenția și grija pentru detalii, păstrarea întocmai a adevărului testamentar și prezentarea acestuia într-o lumină mai tangibilă, mai aproape de sufletul celui care citește și, cu certitudine, mai aproape de nivelul
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
aur - cântărind aproximativ 4 kilograme - se statutează un nou record, indiferent dacă facem vorbire despre cartea religioasă sau lucrarea literară. Am îndrăzni să opinăm că este o lucrare demnă de CARTEA RECORDURILOR. Însă, apariția unei astfel de lucrări, cu valențe etice, morale, biblice, literare, istorice, presupune eforturi pe măsura curajului implicat și dimensiunilor sale fabuloase. Fără susținerea acordată necondiționat, altruism și sinceritate, de către oameni cu un ales caracter, ce au apreciat atât actul creator, cât și gradul de noutate al proiectului
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
ar putea echivala cu umilitatea) apostolatului, din Păltinișul - Olimp, discipolii lui Constantin Noica încearcă să concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în scenariul devenirii spirituale, în destinul individual. O etică mobilă, a devenirii, a intervalului, a trăirii în succesiunea momentelor de criză ne propune Minima moralia, eseu care, ajuns - iată - la a patra ediție, își păstrează valențele de
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
patra ediție, își păstrează valențele de luare de poziție demna, de atenție pe fundalul discuțiilor actuale privind condiția omului și a culturii în lumea (post)modernă. Cu optimism speculativ, Andrei Pleșu pornește - în încercarea sa de a circumscrie teoretic dilemele etice proprii vieții de fiecare zi a omului contemporan - pe un drum (nu neapărat de mijloc) ce leagă, prin sinuozități, întortocheri și rafinate dozări de nuanțe, absolutul totalitarist al lui Andrei Pleșu și relativismul deconstructivist al lui Derrida. Noțiunile „tari“ ale
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
le înțeleagă, preluând legea în litera nu în spiritul ei; și, în fine, este incompatibilă cu existența omului ireproșabil, pentru că acesta, ca și sfinții, se situează „dincolo de bine și de rău“, în zona unde s-a încheiat de mult deliberarea etică. Adevărata competență morală, specifică „fiului risipitor“ pocăit, se manifestă ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
ireproșabil, pentru că acesta, ca și sfinții, se situează „dincolo de bine și de rău“, în zona unde s-a încheiat de mult deliberarea etică. Adevărata competență morală, specifică „fiului risipitor“ pocăit, se manifestă ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept corelativ nevoia de ordine, înțelegerea și acceptarea necesității. Legea morală se instituie ca un pact (opus celui faustic
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
morale echivalează cu a da gust rețetei cosmice, eliberând-o de entropia unui legalism dietetic“ (p. 29). Printr-o intuiție extraordinară, creștinismul anulează porunca, simbol al implacabilului veterotestamentar ce suprimă individualitatea, înlocuind-o cu pilda, cu modelul personal, iar discursul etic devine un discurs articulat și motivat prin trei teme ce țin de ontologia fundamentală: tema ordinii, cea a timpului și aceea a libertății. Un postulat al ordinii totale a realului neaga supoziția conform căreia universul este arbitrar, întâmplător, haotic. Existența
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
este o formă de blocaj în accidental, o fixare în episodic, o incapacitate cronică de a depăși ipostaza imediatului, pentru a gândi procesual ascultând macrorespirația dihaniei cosmice“ (p. 44). Într-un asemenea context, ordinea totală implică totala toleranță față de erorile etice ale individului, în aceeași măsura în care îi pretinde acestuia - aparent paradoxal din perspectiva determiniștilor - totala responsabilitate față de întreg universul („Sunt vinovat pentru tot“, crede starețul Zosima). Astfel se instituie, mai mult decât o etică a raporturilor cu celalalt, o
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
nimeni nu și-o contestă, cu toate că în unele domenii în care ar trebui să aibă cunoștințe, se recunoaște cu nonșalanță incompetența, ceea ce nu este tocmai măgulitor. Judecata și sfatul reprezintă falsa autoritate morală. Ele sunt practicate ca substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
incompetența, ceea ce nu este tocmai măgulitor. Judecata și sfatul reprezintă falsa autoritate morală. Ele sunt practicate ca substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
filosofică a ceea ce se numește spațiu moral. Chiar și termenul “ethos” din care provine denumirea eticii, înseamnă, printre altele, și locuintă. Acesta implică componența spațială și arhitecturală a termenului. Autorul manevrează cu uimitoare și aparentă lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul moral și definirea acesteia în diferite circumstanțe. Este analizată - legea morală (apariție, acțiune, efecte), conduita morală, în strânsă legătură cu spațiul de locuit. Individualul ca obiect al legii morale reprezintă o concluzie ce a
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
hipostaziere a episodului, obsesia și limitele libertății, judecata morală și problema timpului. Discursul este abil purtat, încât problematica greoaie pentru neavizați capătă sens și ițele se descâlcesc. Prin cele trei teme fundamentale: a ordinii, a timpului și a libertății, discursul etic evită pericolul marginalizării, deoarece intersectează decisiv sfera ontologiei fundamentale. În “excursul” din finalul capitolului, Falstaff și timpul sublunar, îi prilejuiește autorului o analiză psihologică a personajului, în care accentul este pus pe trăsăturile morale. Falstaff nu este un personaj solar
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
sunt singurul reper cert. Prelucrate cum trebuie, devin armonie; prost practicate, sunt dezacord, și din ele derivă virtuțile sau, după caz, viciile. În capitolul cinci, numit Inteligență și talent moral Dezbaterea morală este purtată pe un teritoriu în care aspirația etică este discutată circumstanțial, de aceea se militează pentru o etică circumstanțială. Pentru ca virtutea să devină o realitate pozitivă, este nevoie de adevăr trăit care să-ți aducă o mai bună înțelegere a lumii, dar nu orice adevăr, ci “un adevăr
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
zeitățile. În capitolul opt, intitulat Etica lui Robinson (1) Singurătatea, ca tărâm constitutiv al eticii, este chiar principiul ei. Exemplul lui Robinson Crusoe izolat pe o insulă, îi prilejuiește autorului reflecții diverse. La întrebarile de la început, dacă singurătatea suspendă tema eticului, sau dacă există o etică a sihăstriei, se răspunde în continuarea cuprinsului cu formularea unor răspunsuri desprinse din experiența de viață trăită de Robinson. Așa întâlnim conștiința și ursita, care par să-i regleze existența, analizate separat sau în interdependență
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
își motivează titlul eseului Minima moralia dintr-o respectuoasă antipatie față de Aristotel, cu Magna Moralia, zice el, și apoi dintr-o reținere, care-i dovedește modestia. Consideră că cele scrise fac parte, mai degrabă, dintr-o pre-etică ce stimulează preocupările etice. Pune în discuție problema mediocrității morale și oferă spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
moare, dar de care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și regretă relele, își confecționează o poză adecvată pentru fiecare ocazie. La fel se întâmplă cu spontaneitatea morală. Ni se vorbește apoi despre actul etic și reacția etică, despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate, despre naivitate. Alt argument pentru Minima din titlul lucrării, precizează Andrei Pleșu, este acela ca “nu este morala unui edificat”. Și încheie: “Minima moralia este o suspinare, o chemare și o
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și regretă relele, își confecționează o poză adecvată pentru fiecare ocazie. La fel se întâmplă cu spontaneitatea morală. Ni se vorbește apoi despre actul etic și reacția etică, despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate, despre naivitate. Alt argument pentru Minima din titlul lucrării, precizează Andrei Pleșu, este acela ca “nu este morala unui edificat”. Și încheie: “Minima moralia este o suspinare, o chemare și o negare pentru sănătatea
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
sensibilă a lumii, prin ludic și divertisment facil. Urcând pe scara aceasta, omul interior și lăuntric este aservit, răstignit pentru entertainmentul lumii din afară. Este și motivul pentru care jocurile, potențate de tehnologii digitale, trebuie să intre în sarcina reflecțiilor etice și spirituale. Pentru că, la capătul acestei experiențe, viața ar culmina cu un exil, care expulzează pe om din lume, pentru a-l închide definitiv în spectacolul virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
putea fi decât de scurtă durată, iar, pentru a putea fi păstrată, creația trebuia memorată, prin urmare, erau de preferat versurile, acestea având calități mnemotehnice evidente, comparativ cu proza. Înainte de a avea valoare estetică, poezia închisorilor comuniste are o valoare etică (după expresia Monicăi Lovinescu, în astfel de situații se poate discuta despre o estetică), căci, prin însăși existența ei, neagă tirania, violența, oroarea și afirmă eterna nevoie a omului de frumos și deci de poezie. O evaluare a ei strict
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]