2,011 matches
-
Acasă > Orizont > Meditație > SOARE SFÂNT Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului În Dicționar etimologic,2004 și reluat în Eseu despre originea limbilor,2010,p.227 scriam legat de etimologia lui sfânt următoarele: Există părerea comună că acest cuvânt vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți) care a evoluat la sfand, ce probabil a fost împrumutat de daci care l-au
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1457606753.html [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
traducere românească);Radu Gyr:"că soarele sfânt de pe Cer";căutați muzică cu soare sfânt,pe internet. Acum 5 ani când am gasit poezia cu soarele sfânt de pe Cer mi-am dat seama că sfânt vine de la soare ,dar am abandonat etimologia din cauza ....autorului.Am reluat-o acum un an și am ajuns la concluzia că sintagma soare sfânt e mai răspândită și mai veche.Așadar rădăcinile indo-europene au la bază ceva concret și anume soarele care luminează, încălzește, da viață ființelor
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1457606753.html [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
numele poporului get și de het, la fel cum în greaca veche getikos are semnificația „care conduce, conducător“ (Kynigetikos „care conduce câinii“, MDE, 218 ne face să ne gândim la celebra lucrare a lui Alex. Odobescu). Așadar noi insistăm asupra etimologiilor: dac „muntean“ și get „câmpinean, râurean, locuitor de la șes“ fiind denumiri diferite pentru același popor, vorbind o singură limbă, cum au afirmat contemporanii lor greci ori romani. Aceasta a fost situația la un moment dat în perioada istorică, anume atunci când
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
vioiciune. Conținutul este adaptat nivelului mediu de înțelegere, dar intelectualii prezenți la slujbă nu au motive să se plictisească: pe alocuri, Părintele autor „strecoară” câte o învățătură care le poate oferi satisfacția pe care eventual o așteaptă (de exemplu: „Interesantă etimologia cuvântului fericire. În latina clasică, felix, - cis are și înțelesul de rodnic, fecund, fertil (v. de ex. Dict. latin français, Félix Gaffiot, 1934); ilustrări: felix arbor = arbre fruitier; felix regio = region fertile). Deducția logică: omul este fericit, doar dacă aduce
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
Iisus Hristos Lumina lumii și îndumnezeitorul omului și e o suită de avântate meditații și imne în cinstea Luminii-Iubire și a Iubirii-Lumină concentrate pe fața transfigurată a lui Iisus Hristos. Discuția acestor ultime interpretări cere însă o tratare aparte... Despre etimologia numelui sau a denumirii „Rugul Aprins” și despre mișcarea cu același nume de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică Plecând de la evenimentul și momentul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos și de la episodul vederii și cunoașterii luminii
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
la pian de prof. Maria Calleya. Domnul profesor Ștefan Lucian Mureșan a citit un eseu scris special cu ocazia zilei de Dragobete la români, începând cu rădăcinile și tradițiile acestei zile de sărbătoare a dragostei, terminând cu o discuție despre etimologia unor cuvinte în limba română ce a stârnit discuții pe marginea acestui subiect. Au citit din creațiile lor, poeții: Elisabeta Iosif, Constantin Stroe, Viorel Gongu, Maria Niculescu, Ana Maria Bălaș, Elis Rapeanu, Vasilica Ilie. Poeta Elisabeta Iosif a citit o
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_la_romani_si_martisorul_vasilica_ilie_1330258260.html [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
februarie 2013 Toate Articolele Autorului SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Dragobete blând și darnic, / Se-nfășoară ca năvalnic, / Patimi vechi le reaprinde, / Dragostea în plasă prinde. (Viorica Pop) Cuvinte cheie: sărbătoare, iubire, Dragobete, obicei, etimologie 1. Încercare de etimologizare a cuvântului Dragobete Sărbători ale iubirii au existat și încă dăinuie ca date de celebrare în calendarele lumii, ca simbol al fertilității a ceea ce în fapt oamenii au avut cel mai la îndemână gest de manifestare
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
ceea ce în fapt oamenii au avut cel mai la îndemână gest de manifestare a dragostei, iubirea, de atunci, de când lumina a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în toate! Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele revarsă o căldură mângâietoare, iar vântul suflă din plămânii săi aer mai cald
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
nu trebuie să sperie lumea cu știința să, admitea că mai poate fi și un alt punct de vedere,nu era exclusivist. Îmi amintesc la o sesiune de comunicări, prin 1980 un conf. univ. din Baia Mare a venit cu alta etimologie pentru sunt diferită de cea susținută de acad.Al.Graur, dar savantul a ascultat și nu a comentat. În pauza l-am intrebat de ce nu a ripostat și mi-a răspuns :-Tov.Carstoiu,trebuie să mă mai documentez, poate are
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
lumea întreagă. A doua zi dimineață ,m-am prezentat la editură. Acad.Al.Graur era într-un costum elegant alb-gălbui de în și avea un aparat mic de radio la care ascultă știri din timp în timp. Noi discutăm despre etimologie!. La un moment dat primește un telefon și tov. academician îmi spune; Trăim vremuri grele! Și se scuză că trebuie să plece la Academie să dea un comunicat despre poziția instituției în legătură cu invazia trupelor străine în Cehoslovacia, rămânând să ne
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > BETLEEMUL DIN NOI Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Așa cum arheologia poate aduce dovezi că pe locul unui oraș au existat alte așezări sau există și astăzi, etimologia poate demonstra că un cuvânt are mai multe sensuri și în spatele lui se află un popor, iar teologia poate argumenta că Dumnezeu există în Cuvânt. În cercetarea limbii române există cel puțin trei teorii în ce privește semnificația cuvântului Crăciun. În primul
BETLEEMUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Betleemul_din_noi_stefan_popa_1387722725.html [Corola-blog/BlogPost/363527_a_364856]
-
dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru! S-a spus pe bună dreptate că, printre cuvintele românești cu etimologia necunoscută, unele trebuie să fie strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii elemen¬tului prelatin din Dacia ori a reducerii nejustificate a importanței factorului romanic sunt neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii elemen¬tului prelatin din Dacia ori a reducerii nejustificate a importanței factorului romanic sunt neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are două sensuri: „a strigă“ (cu etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu termeni baltici și ,,a arunca“ (tot cu etimologia necunoscută), care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili¬tudine în limbi din Europa: o întâlnim numai în sanscrita
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Dacia ori a reducerii nejustificate a importanței factorului romanic sunt neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are două sensuri: „a strigă“ (cu etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu termeni baltici și ,,a arunca“ (tot cu etimologia necunoscută), care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili¬tudine în limbi din Europa: o întâlnim numai în sanscrita unde tip însemna „a arunca, a azvârli“, aceasta fiind o dovadă în plus
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Iisus Hristos Lumina lumii și îndumnezeitorul omului și e o suită de avântate meditații și imne în cinstea Luminii-Iubire și a Iubirii-Lumină concentrate pe fața transfigurată a lui Iisus Hristos. Discuția acestor ultime interpretări cere însă o tratare aparte... Despre etimologia numelui sau a denumirii „Rugul Aprins” și despre mișcarea cu același nume de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică Plecând de la evenimentul și momentul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos și de la episodul vederii și cunoașterii luminii
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
Articolele Autorului Se admite că piatră vine din lat. petra, la rândul lui împrumutat din greacă, anume din petra „stâncă“, la început din limbajul marinăresc. Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cit., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moștenire de la mediteraneenii și caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacică pentru petra. Se știe că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
nu intuitiv-raționali, pentru că intuiția îi sperie iar rațiunea îi îndeamnă să se ascundă de ei înșiși, pentru că, auzi proverb nenorocit la acest popor: “Ferește-mă, doamne, de prieteni, că de dușmani mă păzesc singur!” Nu mai știu eu care este etimologia cuvîntului prieten?! Exclus! Poți să spui că aproape că te-ai împrietenit cu cineva, asta da, limba rabdă aceste definiții, dar despre un prieten poți să spui că este, dar nu cred că acest cuvînt suferă grade de comparație. Prietenia
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
de la Palk, în mitologia coreeană zeul soarelui, cu p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial amintește de sial „soare“ în limba sete
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
Acasă > Impact > Analize > GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Duminică este un cunoscut ONG-ist rrom care de fapt NU STIE LIMBA ROMÂNI. Domnul Gelu Duminică da etimologii UNGUREȘTI la
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
aspirata PH. Deci, PURADEL nu este UNGURESC! Vă asigur eu, domnule Duminică, eu un ROM VORBITOR NATIV. Chavo, substantivul pe care-l propune domnul Gelu Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL, este probabil Tudor Pamfile, căci așa scrie pe site-ul https://blogulblog.wordpress.com, care a preluat articolul de la http://www.historia.ro/articol.html?artid=4074. Sursă prima a etimologiei pare că a fost Tudor Pamfil
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL, este probabil Tudor Pamfile, căci așa scrie pe site-ul https://blogulblog.wordpress.com, care a preluat articolul de la http://www.historia.ro/articol.html?artid=4074. Sursă prima a etimologiei pare că a fost Tudor Pamfil. Gelu Duminică dixit: „Pirandi” nu însemnă altceva decât „curva” și te asigur că niciunul dintre organizatorii concursului nu își alegea nevesta de acolo! Pentru femeia romă, si mai ales cea căsătorită, nu există decât
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
simplu ROMNI! Articolul domnului Gelu Duminică poate fi găsit la: http://adevarul.ro/news/societate/mic-dictionar-rasisti-1 57b326775ab6550cb8cfe857/index.html Cu speranța că mi-am adus raportul la khultura kashtaleilor, cu respecte un Rom hautenticî! Referință Bibliografica: GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471379646.html [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]