65 matches
-
de intensitate mică , în urma administrării cronice de ambrisentan în doze mari , la expuneri de 20 de ori mai mari decât cele observate la pacienții umani . În cavitatea nazală a șobolanilor tratați cu ambrisentan s- a observat hiperplazia osoasă a cornetelor etmoidale , la valorii de expunere de 3 ori mai mari decât ASC clinică . Hiperplazia osului nazal nu a fost observată la administrarea ambrisentan la șoareci sau câini . La șobolan , hiperplazia osoasă a cornetelor etmoidale este recunoscută ca o consecință a inflamației
Ro_1168 () [Corola-website/Science/291926_a_293255]
-
s- a observat hiperplazia osoasă a cornetelor etmoidale , la valorii de expunere de 3 ori mai mari decât ASC clinică . Hiperplazia osului nazal nu a fost observată la administrarea ambrisentan la șoareci sau câini . La șobolan , hiperplazia osoasă a cornetelor etmoidale este recunoscută ca o consecință a inflamației nazale , pe baza experienței cu alte substanțe . Ambrisentan a avut efect clastogen atunci când a fost testat în concentrații mari pe celule de mamifere in vitro . Ambrisentan nu a prezentat efecte mutagene la bacterii
Ro_1168 () [Corola-website/Science/291926_a_293255]
-
orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
bazală reprezintă granița dintre etmoidul anterior și cel posterior. La nivelul cornetului mijlociu se poate constata o pneumatizare realizând aspectul de concha bulosa. După împingerea delicată a cornetului mijlociu spre linia mediană se poate examina procesul uncinat (lateral) și bula etmoidală (postero-medial). Hiatusul semilunar este localizat între marginea posterioară a procesului uncinat și suprafața anterioară a bulei etmoidale. Infundibulul etmoidal se deschide prin hiatusul semilunar în meatul nazal mijlociu. Are forma unui tunel tridimensional ce vine în raport antero-medial și antero-inferior
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
pneumatizare realizând aspectul de concha bulosa. După împingerea delicată a cornetului mijlociu spre linia mediană se poate examina procesul uncinat (lateral) și bula etmoidală (postero-medial). Hiatusul semilunar este localizat între marginea posterioară a procesului uncinat și suprafața anterioară a bulei etmoidale. Infundibulul etmoidal se deschide prin hiatusul semilunar în meatul nazal mijlociu. Are forma unui tunel tridimensional ce vine în raport antero-medial și antero-inferior cu procesul uncinat, posterior cu bula etmoidală, medial cu hiatusul semilunar, lateral cu lama papiracee, postero-superior cu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
aspectul de concha bulosa. După împingerea delicată a cornetului mijlociu spre linia mediană se poate examina procesul uncinat (lateral) și bula etmoidală (postero-medial). Hiatusul semilunar este localizat între marginea posterioară a procesului uncinat și suprafața anterioară a bulei etmoidale. Infundibulul etmoidal se deschide prin hiatusul semilunar în meatul nazal mijlociu. Are forma unui tunel tridimensional ce vine în raport antero-medial și antero-inferior cu procesul uncinat, posterior cu bula etmoidală, medial cu hiatusul semilunar, lateral cu lama papiracee, postero-superior cu orbita, iar
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
marginea posterioară a procesului uncinat și suprafața anterioară a bulei etmoidale. Infundibulul etmoidal se deschide prin hiatusul semilunar în meatul nazal mijlociu. Are forma unui tunel tridimensional ce vine în raport antero-medial și antero-inferior cu procesul uncinat, posterior cu bula etmoidală, medial cu hiatusul semilunar, lateral cu lama papiracee, postero-superior cu orbita, iar antero-superior se termină într-un reces orb. Ostiumul maxilar este situat la joncțiunea peretelui maxilar medial cu podeaua orbitei, la 3 cm de podeaua sinusului, în partea posterioară
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
într-un reces orb. Ostiumul maxilar este situat la joncțiunea peretelui maxilar medial cu podeaua orbitei, la 3 cm de podeaua sinusului, în partea posterioară a hiatusului semilunar. Este adus în câmpul endoscopului după unciformectomie. Limita sa posterioară este bula etmoidală. Celula agger nasi este cea mai anterioară celulă a etmoidului anterior și se dezvoltă prin pneumatizarea osului lacrimal. Este un reper important pentru etmoidectomie, fiind situată imediat anterior de cornetul mijlociu. Toate aceste elemente anatomice (meatul mijlociu, procesul uncinat, hiatusul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mai anterioară celulă a etmoidului anterior și se dezvoltă prin pneumatizarea osului lacrimal. Este un reper important pentru etmoidectomie, fiind situată imediat anterior de cornetul mijlociu. Toate aceste elemente anatomice (meatul mijlociu, procesul uncinat, hiatusul semilunar, infundibulul, ostiumul maxilar, bula etmoidală și celula agger nasi) ce pot realiza diferite aspecte endoscopice, alcătuiesc complexul ostio-meatal. Endoscopia nazală poate evidenția diferite tipuri de leziuni patologice: secretorii, de structură, inflamatorii, vasculare. De exemplu: * leziunile inflamatorii segmentare sau generalizate sugerează o rinită (banală, alergică etc.
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
ostio-meatal. Endoscopia nazală poate evidenția diferite tipuri de leziuni patologice: secretorii, de structură, inflamatorii, vasculare. De exemplu: * leziunile inflamatorii segmentare sau generalizate sugerează o rinită (banală, alergică etc.) (fig.4.6); * secrețiile purulente sau mucopurulente însoțesc o sinuzită (maxilară, sfenoidală, etmoidală); * secrețiile sanguinolente pot evoca prezența unui cancer. Endoscopia poate localiza sediul unui epistaxis sau prezența unor mici corpi străini ignorați, sinechii înalte septo-turbinale (fig. 4.7). Endoscopia sinuzală se practică cel mai frecvent la nivelul sinusului maxilar (fiind foarte accesibil
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de anestezic, pentru a se evita durerea și a alunga, din fața vârfului acului, plexul venos, evitând astfel lezarea lui. Când baza acului ajunge în contact cu marginea orbitei, vârful său este în vecinătatea nervului nazal, situat mai profund decât nervul etmoidal posterior și la câțiva mm de nervul optic, care trebuie evitat. Se injectează în acest moment 1,5 până la 2 cmc novocaină 4%. În acest mod, se obține anestezia tuturor ramurilor terminale ale nazalului (orbitare, nazale, sinuzine), exceptând pe acelea
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
volumul cavității), așa fel încât tegumentele de deasupra breșei să formeze o proeminență. Se închide apoi incizia cu 2-3 fire de sutură. Grefa osteoperiostică. Grefa osoasă are rolul de a favoriza consolidarea unei pseudoartroze, de a obtura spațiile moarte (celule etmoidale, sinusuri), perforațiile și comunicațiile libere cu sinusul maxilar (fractura sau înfundarea planșeului orbitar, a marginii inferioare a orbitei sau a malarului) sau fosa temporală externă, fisurile și a face astfel pereții mai netezi și mai puțin apți pentru formarea de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale). A.C.I. au aceleași raporturi, traiecte și ramificații, atât pe dreapta cât și pe stânga, asigurând vascularizația creierului și a globului ocular. Împreună cu ramurile A. bazilare, A.C.I. și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian”). - segmentul C3 (segmental laceral - la nivelul foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee anterioară, care irigă duramater a convexității frontale și 1/3-a anterioară a coasei creierului; 2. A. comunicantă anterioară (participă la formarea Poligonului lui WILLIS, având originea în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian”). - segmentul C3 (segmental laceral - la nivelul foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee anterioară, care irigă duramater a convexității frontale și 1/3-a anterioară a coasei creierului; 2. A. comunicantă anterioară (participă la formarea Poligonului lui WILLIS, având originea în C1 sau în C2); 3
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
intern față de apofiza clinoidiană anterioară), cel mai important ram colateral al A.C.I., trimite ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mai important ram colateral al A.C.I., trimite ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă a coasei creierului. 3. A. vertebrală care trimite și ea un ram meningeal
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
găurii occipitale, părții posterioare a coasei creierului și în vecinătatea teascului lui HEROPHIL. În concluzie, convexitatea craniului (duramater cerebrală) este irigată din A.M. M. (ram din A.C.E.) la care se adaugă, în porțiunea anterioara, A.M.A. (ram din A. etmoidală anterioară, ce provine din A. oftalmică) iar în porțiunea posterioară, A.O. (ram din A.C.E.) A. cortului (ram din A.C.I.) și A. M. P. (ram din A. vertebrală). Fig. 29 Fig. 30 Fig. 29 și 30: Schema vascularizației dureimater
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A. vertebrală). Fig. 29 Fig. 30 Fig. 29 și 30: Schema vascularizației dureimater a convexității: 1. Teritoriul A. M. M.; 2. Teritoriul A. M. A.; 3. Teritoriul A. M. P. Fig. 31 Fig. 31. Schema vascularizației dureimater la nivelul bazei craniului: 1. Teritoriul etmoidal; 2. Teritoriul A.M.M.; 3. Teritoriul ramurilor meningee provenind din sifonul carotidian; 4. Teritoriul A. faringiene ascendente; 5. Teritoriul A O.; 6. Teritoriul A.M.P. În cele ce urmează (fig. 32, 33, 34, 35, 36, 37) exemplificăm cele arătate mai
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și exclusiv, după cum vom vedea mai jos. A. La meningioamele parasagitale, pediculul arterial are originea, de obicei, în: A.I. A.M.M. (ram din A.Maxilară Internă, al doilea ram terminal din A.C.E.). A.II. A.M.A. (ram din A.Etmoidală Anterioară, ram din A.O.) Fig. 38a (față) Fig. 38b (profil dr.) Fig. 38 (a și b). Angiografie A.C.I. dr.: Ramuri din A.P. stg. cu calibrul crescut irigă un meningiom de convexitate parasagital. B. În cazul meningioamelor coasei creierului
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
În cazul meningioamelor coasei creierului, aportul arterial poate proveni: B.I. La-meningioamele-din-1/3-a-anterioara,-din: B.I.a. A.Pericaloasa (ram terminal al A.C.M., care are originea în segmentul A2 = subcalos sau bazal (după Lindgren) B.I.b. A. M. A. (ram din A. Etmoidală anterioară care este ram al A.O.). B.I.c. A.M.M. (ram din A. Maxilară internă, al doilea ram terminal din A.C.E.). B.II. La meningioamele din 1/3-a mijlocie a coasei creierului, exclusiv-din-A.M.M. B.III. La
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
disfuncție ventilatorie de tip obstructiv sau cel mai adesea mixt, iar în stadii avansate se înregistrează și modificări gazometrice, cu hipoxemie arterială și hipercapnie, definind tabloul unei insuficiențe respiratorii severe. examenele O.R.L., completate cu radiografii ale sinusurilor maxilar și etmoidal pot sugera condițiile asociate, menționate la etiopatogenie. Acestea sînt indicate mai ales în cazul bronșiectaziilor difuze, cînd mai trebuie efectuate de rutină și consulturi genetice (cu precizări asupra antecedentelor despre copii decedați la vîrste mici sau feți născuți morți, cazuri
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
clinice • Debutul este, de obicei, prin afectarea ORL sau pulmonară pseudo-infecțioasă, cu agravare progresivă, rezistentă la antibiotice și alterare progresivă a stării generale; • Afectarea ORL: obstrucție nazală, rinoree cronică, cu cruste și hemoragii; ulcerații nazale, faringiene și bucale; sinuzită frontală, etmoidală și sfenoidală (de la o formă banală la una extensivă, cu distrucție osoasă); perforația septului nazal; leziuni traheale, stenoză subglotică; hiperplazie gingivală; otalgii, otoree, otită mucoasă/seroasă; • Afectarea pulmonară: tuse, dispnee, hemoptizii; noduli și infiltrate pulmonare adesea excavate, multiple, bilaterale; epanșamente
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
calvariei afectează aproximativ 0,4% din populație având o frecvență de trei ori mai mare la femei și incidență maximă în decada a 6-a a vieții [2]. Aceste leziuni apar cel mai frecvent în periostul 191 sinusurilor frontal și etmoidal, mandibulă și rar sunt localizate în tăblia externă sau internă a craniului, la nivelul durei mater sau subdural intracranian fără relație cu țesutul osos [3,4]. Osteoamele sunt tipic neoplazii care cresc încet și din această cauză majoritatea sunt asimptomatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]