62,874 matches
-
punct de vedere, I. Ludo, care în Răspîntia, "revista pereche a Orizontului lui Sașa Pană", s-a rostit în legătură cu "marile figuri ale culturii și literaturii române". Nu intră aci în chestiune justețea sau injustețea aserțiunilor în cauză, ci nota lor etnică, reliefată cu o înverșunare hitleristă: "Apărător, încă dinainte de război, al intereselor evreiești, I. Ludo se înfățișează acum ca misionar al comunității evreiești, hotărît să se răfuiască, o dată pentru totdeauna, cu naționalismul șovin și cu antisemitismul românesc. Cîtă subiectivitate intră într-
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
aplicată culturii, literaturii, artei, ideologiei românești, în ansamblu, fenomenului românesc, a fost produsă în laboratorele Kominternului, aplicarea ei s-a făcut sistematic după război în România de oficianții ideologiei culturale kominterniste". Accentul pus pe "oficianții ideologiei culturale kominterniste" sugerează originea etnică neromânească a acestora. În consecință, "tot ceea ce produsese gîndirea românească era aruncat la coș". Nici un moment Mihai Ungheanu nu-și pune chestiunea existenței unor cozi de topor din rîndul românilor, nici nu se întreabă de ce s-a procedat la fel
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Toma, Sergiu Fărcășan, Traian Șelmaru, Nicolae Moraru, Ofelia Manole, Iosif Chișinevski, Ana Pauker, Leonte Răutu etc. Toți români de viță veche, încît începi să te întrebi foiletînd această publicație pilot a comunismului din România, dacă țara își schimbase radical compoziția etnică, iar românii erau o specie pe cale de dispariție". Pornirea șovină este vădită. Insistînd pe presă, unde observă că secții întregi, mai ales de cultură și externe, erau colonizate de evrei, Mihai Ungheanu trage o concluzie fascizantă, mult mai în spiritul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Insistînd pe presă, unde observă că secții întregi, mai ales de cultură și externe, erau colonizate de evrei, Mihai Ungheanu trage o concluzie fascizantă, mult mai în spiritul său național-comunist decît în acela, presupus, al kominterniștilor, puțin atenți la diferențierea etnică: "Redacții întregi erau ocupate compact de foști "ilegaliști", de tovarăși de încredere, de figuri apărute peste noapte, care nu numai că erau comuniști, dar eru precumpănitor altceva decît români. Este un fapt istoric acesta, care spune ceva. Kominternismul nu-i
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
superioare, la cultură se făcea doar prin triere, compromis și subordonare". E întrutotul adevărată preocuparea etnicistă a comunismului (dovadă prestația d-lui Ungheanu în persoană!), dar ea este astfel antedatată într-un chip mistificator! Abia Ceaușescu introduce nemijlocit criteriul originii etnice ca unul de "triere" a indivizilor și desigur ca un instrument de mobilizare demagogică a maselor, dar ferindu-se a le transforma totuși într-o proclamație. Criticul protocronist merge însă mai departe, developînd "gîndirea" obscurantistă a dictatorului, dîndu-i în vileag
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Savuroasă e critica adresată însuși național-comunismului preconizat de Ceaușescu, de pe pozițiile actualului extremism vadimist-păunescian. Măsurile luate de "geniul Carpaților" i se par acum fostului său zelator prea puțin radicale, incomplete. D-sa vrea să fie mai catolic decît Papa. "Epurarea etnică" e, în ochii miloșevistului nostru de serviciu, M. Ungheanu (să menționăm că, totuși nu e singur: i s-a alăturat și bardul de la Bîrca despre care aflăm că, în postură de senator PSD, și-a exprimat dorința de-a depune
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
de "parizieni". Cronicarul face rectificarea cuvenită. Recensămîntul și Postul la români Început săptămâna trecută, recensământul populației României dezvăluie ciudățenii și temeri, unele de-a dreptul aiuritoare. Reprezentanții mai multor familii de rromi din Bistrița-Năsăud nu vor să-și declare apartenența etnică de frică să nu fie deportați în India. Știrea a fost preluată de mai multe cotidiane de la agenția Mediafax. NAȚIONAL a publicat-o în pagina întîi. * în același ziar am remarcat editorialul despre Postul Paștelui. Un amestec de bufonerie laică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
aflăm într-un spațiu în care nu se vorbește românește decît de nevoie și atunci prost. Țiganii le strigă germanilor cuvinte nu tocmai politicoase ("Săsălăi afurisiți! Cu Hitler al vostru cu tot! Cărați-vă la dracu în Germania!"), obsesia purității etnice e generală, ungurii sînt undeva mai jos în ierarhia socială, românii și mai jos. Educația atenuează totul, diferențele rămân însă clare în mintea personajelor. Cel care le transgresează o face de nevoie și e privit cu mare dispreț: "Cînd România
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
coapselor, cu ițari albi și s-a lăsat dus de cărăușul Ollmützer, îmbrăcat și acesta în haine românești, și mînînd caii în piciore, spre vest, pe urma frontului german." Niciodată nu se simte tendința de a îndulci toată această tensiune etnică reală, niciodată personajele nu fac paradă de toleranță, dar nici nu exagerează șovinismul. Tabloul e foarte credibil și nu impune vreun mesaj artificial împăciuitor. Există însă unele fragmente cu adevărat tulburătoare, mai ales pentru cei care n-au cunoscut vreodată
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
logică, un răuvoitor ar putea, din trei mișcări abile, utilizând poncifele corectitudinii politice, adică neroziile în numele cărora oameni întregi la cap se comportă ca niște apucați, să demonstreze că adversarii lui H.-R. Patapievici sunt xenofobi și antisemiți, în virtutea originii etnice complexe a autorului. Cum ar acționa Ion Bogdan Lefter în fața unei astfel de ipoteze, nu neapărat sci-fi? N-ar cădea în ridicol tot eșafodajul de supoziții și insinuări deloc inocente referitoare la persoana și ideile lui H.-R. Patapievici? Observ
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
fi exponenții unei ideologii retrograde, conservatoare, anti-europene... în rest, spre-a cruța colegilor de la Observator cultural efortul de a-mi căuta eventuale bube în cap, îi informez că sunt cel puțin, dacă nu și mai și, pro-american, pro-democrație, pro-feminism, pro-minorități etnice, pro-gay, pro-maghiar, pro-dialog, pro-drepturile omului ca și ei. Mă diferențiază doar entuziasmul stupefiant cu care s-au apucat, hodoronc-tronc, să militeze pro-prostie.
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
proporțional, din serviciile secrete, diplomație și poliție. Firește că prima minoritate vizată e cea maghiară, iar ideea, judecată la rece, e cît se poate de îndreptățită. Nu și prentru CURIERUL NAȚIONAL care titrează în pagina întîi: "SRI, organizat pe criterii etnice? Liberalii din UDMR vor să aibă reprezentanți în serviciile secrete" Mirat pare și jurnalul NAȚIONAL: "Eckstein vrea militari, diplomați și spioni maghiari" N-am remarcat, din păcate, nici un articol care să ia în serios această propunere și să îi examineze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
cu toate formele pe care le poate lua bizantinismul (referitor la religie) - în această carte se întîlnește în sfîrșit o încercare de explorare a acestei noțiuni, folosită curent în societatea românească actuală. Autorul belgian devine însă vulnerabil cînd compară situația etnică și confesională a României cu cea a fostei Iugoslavii, de pildă, sau în momentul în care prezintă punctele de vedere divergente ale istoricilor români și maghiari asupra Transilvaniei. însă, trebuie iarăși precizat, nu aceste aspecte formează aria lui de analiză
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
persoane aparținînd altor minorități printre cadrele Securității (în Ceaușescu și Securitatea..., Humanitas 1998), și ajunge la concluzia că la nivelul Direcției Securității Statului această prejudecată în general nu se confirmă, și-și motivează afirmațiile apelînd la statistici oficiale privind originea etnică a personalului direcției. Spre deosebire de Deletant, Câmpeanu dă doar o listă cu principalele posturi din aparatul ideologic ocupate de evrei, însă este mult mai categoric în afirmațiile pe care le face. E foarte greu să lucrezi cu o astfel de carte
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
meu fără să-i pot pătrunde înțelesul, cînd am văzut-o pe mama izbucnind în lacrimi în urma unui convins "Heil Hitler" al meu. Soldații germani erau eleganți și frumoși și îmi plăceau grozav". (p. 54) Nici măcar cazurile flagrante de persecutare etnică nu aveau pentru el altă semnificație decît încălcarea, inexplicabilă pentru el, a unor norme etice de comportament social. Ioan Holender își amintește faptul că în clasa I (1942) era bătut fără motiv de un băiat mai mare de la școala germană
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
cel care luptase împotriva lui Hitler, împotriva Reich-ului German și ne eliberase, singur, fără ajutorul nimănui." (p. 61) în mod cu totul surprinzător, Ioan Holender îi privește cu multă înțelegere pe cei care au susținut nazismul și comunismul deși, în calitate de etnic evreu și de descendent al unei familii înstărite a avut de suferit de pe urma ambelor totalitarisme ale secolului XX. Franchețea cu care vorbește despre aceste lucruri dovedește o corectitudine morală fără reproș: "Nici naționalizarea, nici pierderea fabricii nu au făcut din
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
a cunoscut, bunăoară, titoismul din clipa desprinderii de sovietici, a mareșalului, model, ulterior, pentru Albania, China și România ceaușistă: ketmanul naționalist, cum l-a numit el cu formula lui Gobineau despre fundamentalismul musulman, s-a dovedit capabil să realimenteze solidarități etnice pe care sovietizarea le compromisese și energii morale care păreau definitiv de domeniul istoriei. La sfîrșitul deceniului al șaselea și, apoi, cu mai multă forță, la începutul deceniului al optulea, naționalismul i-a cucerit pe comuniștii români și chiar și
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
de mirare că găsim, în schimb, motănime - datorat folosirii glumețe de către Eminescu (în Cugetările sărmanului Dionis). Prestigiul operei eminesciene nu a făcut totuși - din fericire - să fie înregistrat un compus satiric ad-hoc ca greco-bulgărime (din Scrisoarea III). De altfel, derivatele etnice sînt tratate de dicționare cu o anume, firească, prudență; cred că nu numai întîmplarea atestărilor a făcut ca doar cîteva (turcime, țigănime) să fie înregistrate. DEX preferă formulele-tip de definire, cu minime variații; de aceea la majoritatea derivatelor colective
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
și repudiind legile inventate de filologi. Bineînțeles că în Transilvania această perspectivă era considerată a fi insuficientă. Condițiile culturale - dar, acolo, și politice - solicitau o subliniere a "naționalității" latino-romanice, a "continuității", adică o rezistență împotriva tendințelor de nerespectare a majorității etnice românești, dacă nu de deznaționalizare. În Transilvania - ca și, mai tîrziu, în Basarabia - scrierea limbii române devenea o problemă politică, de afirmare națională: latinitatea era o emblemă a priorității istorice pe pămîntul țării. Atunci cînd Sextil Pușcariu, în 1931-1932, a
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
de destin prin care Sud-Estul Europei poate activa ca voce separată completînd paradigma vestică. Asemănările țin de particularitățile geopolitice ale zonei (spații de turnantă, cu granițe laxe de-a lungul istoriei, destine politice, inclusiv postbelice, similare, echilibru politic instabil, exacerbări etnice și conviețuiri), de stratificările culturale și modernizarea tîrzie (de aici coabitarea, în mentalitatea comună, a straturilor arhaice și medievale cu cele moderne și păstrarea legăturii dintre cultura scrisă și cultura orală), de referință la ortodoxie și la caracteristicile specifice ale
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
de război. Merrill se întâlnește cu persoane importante, stă de vorbă ce Radovan Karadzic și îi face acestuia un portret sumar, dar suficient de șocant: fost psihiatru, specializat în paranoia, poet veleitar și mediocru, cel care avea să conducă epurările etnice era, ironic, descendentul unuia dintre cei mai importanți filologi romantici ai Serbiei. Familia Miloșevici e descrisă cu aceleași unelte comparatiste și cu privirea jurnalistului care știe bine și istorie contemporană. Cele mai tari relatări sunt însă cele în care Merrill
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
la un punct îndeajuns de avansat, în virtutea modelelor culturale și comportamentale în care au fost educați, își pot păstra identitatea colectivă și personală. America e, din fericire, un mediu al unei largi toleranțe, rod, în bună măsură, chiar al aluviunilor etnice grație cărora s-a compus (toleranța fiind o probă a "inteligenței" pragmatismului): "Nici o lege, nici o instituție americană, subliniază autorul, nu mă poate convinge că, dincolo de a-mi îndeplini datoriile față de societate, nu am dreptul să nu-mi exercit religia, sau
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
le pot interzice să se comporte așa cum aș dori eu, în cultura lor faptul ca atare fiind probabil normal". Ceea ce înseamnă că se pot găsi puncte de conciliere între cele două așa-zise extreme: adaptarea ostentativă ce implică o autonegare etnică, și inadaptarea dureroasă, cu consecințe eliminatoare. America lasă fiecăruia spațiul trebuitor opțiunii nestînjenite și derulării destinului personal. Din păcate însă, diaspora românească din Statele Unite înfățișează și dificultăți interioare, deloc neglijabile. Securitatea s-a străduit să-i dezbine pentru a-i
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
Welle și Institutul Goethe. Printre cărțile acestei primăveri, figurează și romanul lui Franz Hodjak, intitulat O valiză plină cu nisip, apărut chiar în aceste zile la Editura Suhrkamp. Este istoria unei călătorii plecarea definitivă din România a unei familii de etnici germani, confruntați cu realitățile occidentale. Tematic, romanul lui Hodjak se înrudește cu Scurtul drum spre casă al lui Cătălin Dorian Florescu, originar din România și stabilit în Elveția. Acest al doilea roman al autorului român, convertit la limba germană, are
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul actual, aproape o jumătate de milion de cetățeni americani se declară de origine română, comunitatea în cauză plasîndu-se pe al 20-lea loc ca mărime în rîndul celor 71 de grupuri etnice de origine europeană, recunoscute oficial. Atracția conaționalilor noștri către mirifica Americă e suficient de veche. La începutul veacului XX și, în speță, în anii '30, numeroși tineri din Regat ca și din Transilvania și-au încercat norocul traversînd Oceanul Atlantic pentru
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]