347 matches
-
volumele de mai târziu, Ținuturile joase atestă o primă etapă în scrisul Hertei Müller în care visceralităț ile privilegiază construcții metaforice fragile. Neconcludente, aici. Presată de urgența conceptelor de frică și însingurare, de febra începutului, scriitoarea mizează pe aliajul dintre etnicitate și lume suficientă. O apocalipsă subtilă. Dacă în celealte cărți mutația metaforică e desăvârșită, în Ținuturile joase asistăm la configurarea ei. Sentimentul e că privim un film mut, în trei culori (negru, roșu și alb), prin ochii unui regizor atent
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
ce să fac, să fur, să cerșesc?” „Spune-ne că nu lucrezi.” „Nu lucrez” ... Și asta a rămas gluma noastră leit-motiv timp de vreo 10 luni, până am primit viza spre Statele Unite cu ajutorul IRC-ului, un birou fără specializare pe etnicitate sau religie (polonezi, ruși, catolici, evrei, nemți) căci eu nu mă înscriam în nici una. Iarăși povestea de cum am aflat despre IRC, e prea lungă spre a fi spusă în detaliu aici. Pe scurt am mers cu o mobiletă (conducând o
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
Sunt depășite rând pe rând orientările naturaliste, pozitiviste și empiriste, ca și cele idealiste, axiologice și voluntariste, pentru a fi promovată o viziune transcedentală în definirea etnicului. Relevantă este perspectiva spiritualității ortodoxe, cea care are în vedere viziunea dualistă asupra etnicității: pe de o parte, degradarea naturii etnicului prin căderea în păcat, iar pe de altă parte, restaurarea vieții etnice, înnoirea ei prin lucrarea răscumpărătoare și transfiguratoare a Mântuitorului Iisus Hristos. „Spiritualitatea unui neam - subliniază autorul- se descoperă prin modul în
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
Sfântului Duh, fiecare dintre noi suntem chemați să răspundem imperativului propriului destin. Regăsim astfel revalorificate considerațiile Sfântului Maxim Mărturisitorul despre relația indisolubilă între Liturghia euharistică, „liturghia lăuntrică” (a sufletului)și „liturghia cosmică”. Într-o asemenea perspectivă trebuie înțelese reflecțiile despre„etnicitatea euharistică” sau „românitatea liturgică”, anume faptul că Duhul Sfânt sfințește prin Pogorârea Sa Cinstitele Daruri pentru ca Sângele lui Iisus Hristos să treacă în „sângele nostru”, făcându-ne rude de sânge ale Domnului -popor ales și sfânt, deopotrivă o comunitate eclesială
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
menționate în textul de la 1 In 5, 8: „Trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul și apa și sângele”. De reținut că toate aceste trei sunt elemente ce țin de Sfânta Euharistie și tot pe baza lor se constituie și „etnicitatea euharistică”. Printr-o analiză istorică, arheologică, agriculturală, folclorică și teologică, Părintele Profesor Ilie Moldovan extrage elementele definitorii ale unei „liturghii cosmice” în spațiul (stră)român carpatic. Ultima parte a cărții este dedicată, într-o alternanță de elemente optimiste și pesimiste
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
are în spate câteva generații de români autentici), pe când bun român poate să fie orice alogen care se achită cu conștiinciozitate de toate obligațiile ce-i revin în calitate de cetățean. Ortodoxia, susținea sus și tare gânditorul român, este subtilul factor al etnicității, care separă oile de capre, pe români de buni români! Sigur că argumentul naeionescian nu-i doar discutabil, ci de-a binelea șubred, fapt demonstrat de P.P.Negulescu în tratatul Geneza formelor culturii: Ortodoxismul nu este specific românesc (tot ortodocși
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
teamă a metamorfozării sinelui în care ”conștiința morală coincide cu conștiința psihologică numai în punctul sau la nivelul cel mai înalt de organizare a Eului”, (Henri Ey, 1983:55). Totul se petrece și se moștenește ca un scop al demonstrării etnicității, însă puțin se ține seama de tot ceea ce înseamnă adevăr privitor la genom, ca totalitate a genelor prezente în cromozomii organismului uman sau în setul haploid de cromozomi. Genomul este cel care conține informația genetică necesară formării unui organism, și
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
adevăr privitor la genom, ca totalitate a genelor prezente în cromozomii organismului uman sau în setul haploid de cromozomi. Genomul este cel care conține informația genetică necesară formării unui organism, și este cel care definește rasa umană și legăturile de etnicitate, apreciind aici afirmația eseistului austriac Karl Markus Gauss (2009:12) că ”Europa a fost dintotdeauna spațiul unei migrații continue, care poartă oamenii dintr-un loc în altul, în căutarea libertății și bunăstării”, continuând cu observația că s-au dezvoltat și
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
nu despre „multiculturalism.” Conceptul de multiculturalism, ca și cel de etnie, este o țintă în mișcare, un flux continuu cultural și o construcție, un eșafod de natură instituțională, o țintă a criticilor sau a platformelor de reformă. Multiculturalismul, ca și etnicitatea este și un discurs care negociază limitele de grup. Astfel, atât conceptul de apartenență etnică, cât și multiculturalismul abordează teme fundamentale ale filosofiei politice și ale discursului limitelor de grup sau “discourse of group boundaries.” Multiculturalismul este în principal o
RECENZIE LA CARTEA NATIONAL SI UNIVERSAL IN CULTURA ROMANA DE ACAD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371042_a_372371]
-
mînă în mînă cu monarhia și vrea în fruntea statului o funcție politică în serviciul lui Hristos". În concluzie, încă din 1930, are loc marea orientare filosofică și religioasă spre o spiritualitate ortodoxă inspiratoare a unui stat organic, bazat pe etnicitatea antropologică și spirituală. În 1935, Crainic, evocîndu-1 pe Coșbuc, "poetul rasei noastre", explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stat organic, bazat pe etnicitatea antropologică și spirituală. În 1935, Crainic, evocîndu-1 pe Coșbuc, "poetul rasei noastre", explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur biologic, ci specific antropologic". El reia, în 1938, aceeași referință la fundamentul etnic și spiritual într-un articol intitulat " Spiritul autohton". Filosoful declară: "Statul este expresia politică a conștiinței autohtone". Dușmanii denunțați sînt Roma unii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pelerinajul este În primul rând o călătorie ancorată În imaginarul religios. El apare ca o mișcare fizică dintr-un loc În altul, dar, În același timp, implică o mișcare temporală și spirituală. Pelerinajele pot Împinge credincioșii dincolo de granițele de gen, etnicitate, clasă, limbă și spațialitate (familiare lor - n. M.C.). Dar, chiar dacă pelerini cred că au depășit granițele „comunității imaginare” specifice mediului lor imediat, pelerinajul creează, el Însuși, noi granițe și noi diferențe. (D.F. Eikelman, 1996, p. 423) Pelerinajul poate fi definit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acceptată de mulți gânditori, și anume că varietatea structurilor de tip comunitar impune ca o definiție a comunității să fie independentă de structuri particulare. Există, pe de o parte, dezbaterea cu privire la definițiile structurale ale comunității, cu raportări la localism și etnicitate, iar pe de altă parte, o modalitate care caută să le subordoneze pe acestea două față de forțe macrosociale cum ar fi clasele sociale, procesul de raționalizare sau abordarea de factură universalistă. Concentrarea pe dimensiunea esențialmente simbolică a comunităților transcende toate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
separării lor. Alți autori găsesc baza comunității nu neapărat în rudenie, ci în ocupație, religie, rasă, arătând că dacă este să vedem comunitatea ca politică socială viabilă, aceasta va fi posibilă datorită faptului că se bazează pe rudenie, religie sau etnicitate. Deși întrebările ce se pun atunci când este vorba despre o comunitate sunt legate de cât de prietenoase sunt zona și oamenii, studiile sugerează că variabilele relevante nu sunt reprezentate de natura oamenilor din zonă, ci de distribuția spațială a legăturilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primesc nu este neapărat o declarație de aprobare, ci un semn al imposibilității ignorării. Există numeroase comunități la baza cărora găsim aspecte ce pot fi identificate cel mai ușor cu ajutorul așa numitelor concepte "tribale", cum ar fi, de exemplu, naționalism, etnicitate, rasă. Acestea ar fi "comunitățile tribale", cum le numește Fowler, ele fiind prezente oriunde în lume, dar cu precădere în SUA. O altă formă specifică acestei categorii este grija pentru comunitate evidențiată în cadrul mișcării ecologiste astăzi. Desigur această comunitate nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se petrece socializarea duală, necesară într-o societate bifurcată. Datorită diferențelor structurale dintre familie, școală și instituțiile publice, familia nu îi poate învăța pe copii un comportament corespunzător vieții publice. Familiile sunt mici, omogene din punct de vedere al clasei, etnicității, religiei; relațiile se derulează pe termen lung, iar interacțiunea este de obicei spontană. Legătura principală este dragostea, iar exprimarea acesteia este așteptată a se petrece în toate contactele sociale. În familie este foarte greu să stabilești indici de performanță, în funcție de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a creșterii economice deziderat al tuturor țărilor, de la cele sărace până la cele bogate; revoluția continuă a democratizării, care este o forță a timpului nostru; revoluția solidarității și a identității ce presupune reafirmarea minorităților sau grupurilor naționale bazate pe religie, rasă, etnicitate, limbă, gen și stil de viață; și revoluția mediului ecologic cu cele două fațete ale sale: pe de o parte deteriorarea continuă a mediului însoțită de conștientizarea, mobilizarea și eforturile care se fac pentru stoparea acestei deteriorări. Acestea sunt schimbările
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitatea etnică. Conceptualizând identitatea în mod multinivelar, identitatea etnică este un alt nivel al identității, alături de cea individuală, socială, culturală, etc. Definirea identității etnice se face tot prin referința la grupul social 39, de data aceasta însă adăugându-se elementul etnicității. Identitatea etnică este așadar identitatea ce se formează prin raportare la grupul etnic, prin conștientizarea valorilor, culturii, tipurilor de acțiune, a mentalităților, a religiei grupului respectiv, prin conștientizarea și afirmarea a ceea ce îl face diferit de alte grupuri etnice. Trebuie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
culturii, tipurilor de acțiune, a mentalităților, a religiei grupului respectiv, prin conștientizarea și afirmarea a ceea ce îl face diferit de alte grupuri etnice. Trebuie spus că există și concepția conform căreia nu se face o diferențiere clară între identitate și etnicitate, cele două fiind considerate sinonime (de exemplu Ferreol, 2000). Mai ales cercetătorii preocupați de explicarea identității naționale, echivalează cei doi termeni. Concepția este însă criticată, atâta timp cât există mărci identitare separate, distincte care sunt utilizate de actorii sociali pentru afirmarea identității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce susține că identitatea etnică este înnăscută, stabilă de-a lungul timpului și care accentuează criterii cum ar fi limba, naționalitatea, caracteristicile fizice, religia pe care le consideră prescrise indivizilor; pe de altă parte modernismul sau constructivismul, ce susține că etnicitatea nu este atât un dat obiectiv, cât o construcție cu baze culturale și sociale (Smith, 1999a, Cohen, 1999, Gellner, 1999). Consider că ambele tipuri de explicații oferă argumente valide: identitatea etnică este neîndoielnic prescrisă prin elemente obiective, cum ar fi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că, în anumite contexte, adoptând strategii identitare specifice, actorii sociali își pot redefini identitatea, inclusiv pe cea etnică, în funcție de o anumită finalitate urmărită (Badrus, 2005: 227-234) Analiza identității etnice ar trebui desigur să pornească de la definirea grupului etnic, națiunii și etnicității. Grupul etnic este acea entitate socială ce are de obicei o anume localizare geografică și care este alcătuit din indivizi ce împărtășesc caracteristici de rasă, de religie, de comportament, de cultură comune. Toate aceste criterii nu sunt absolute, pentru că un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și el nu formează o comunitate (Smith, 1999b). Nu voi insista asupra conceptului de naționalism, deoarece acesta nu face obiectul studiului de față. Plasarea în perimetrul comunităților rurale românești, face ca mai degrabă termenii de identitate etnică, grup etnic și etnicitate să fie mai relevanți. În ce privește identitatea etnică și cea națională, în teorie cel puțin, există o diferență între ele, ce rezidă în punctul de referință al identității, grupul etnic în cazul primeia și respectiv națiunea. Și diferențierea se menține atâta timp cât
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trei dimensiuni: existența unei comunități politice, modul în care această comunitate politică se percepe pe ea însăși și capacitatea membrilor unei națiuni de a se identifica cu aceasta (Parekh, 1999) Alt concept esențial în discuția de față este cel de etnicitate, înțeleasă ca fiind condiția apartenenței la un grup etnic, este analizată în general prin invocarea unor instanțe legate de biologic (rasa), geografic (localizarea geografică), social (clasa socială) sau politic (națiunea) (Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnicitate, înțeleasă ca fiind condiția apartenenței la un grup etnic, este analizată în general prin invocarea unor instanțe legate de biologic (rasa), geografic (localizarea geografică), social (clasa socială) sau politic (națiunea) (Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și perpetuată prin interacțiune socială de către un grup de oameni ce împărtășesc același model cognitiv etnic (Coggeshall, 1986). O altă definiție din sfera antropologiei sociale, explică etnicitatea ca fiind acel aspect relațional caracteristic unor grupuri ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și perpetuată prin interacțiune socială de către un grup de oameni ce împărtășesc același model cognitiv etnic (Coggeshall, 1986). O altă definiție din sfera antropologiei sociale, explică etnicitatea ca fiind acel aspect relațional caracteristic unor grupuri ce consideră că le este specifică o anumită diferență din punct de vedere cultural, iar această diferență este recunoscută și de alte grupuri. (Eriksen, T, 2002) Diferențele culturale nu constituie însă întotdeauna
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]