KorAP: Find »[drukola/base=etnocentrism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...9 >

215 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259

riscând altfel să fie considerați devianți sau marginali, și nu au de ales decât să se identifice cu grupul lor de apartenență și să participe la valorizarea sa. Într-un fel, nu pot să considere altfel decât legitim sentimentul de etnocentrism, dacă nu chiar de șovinism, mai mult sau mai puțin exacerbat, pe care Îl resimt față de orice alt grup de cultură sau de limbă diferită. Totuși, cele mai bune mărturii ale acestui tip de abordare rămân lucrările și publicațiile realizate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
and Cultural Anthropology, Londra, Routledge, pp. 143-145. WALLACE Anthony (1970), Culture and Personality, New York, Random House. WYLIE Laurence (1968), Un village du Vaucluse, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Arie culturală, Atitudine, Cultură, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), PARTICULARISME/ UNIVERSALISM Culturătc "Cultură" În lucrarea sa Inițiere În antropologie, Clyde Kluckhohn Își punea Întrebări legate de variabilitatea normelor și practicilor: „De unde vine dezgustul chinezilor față de lapte și derivatele sale? De ce luptătorii japonezi se aruncă În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
asemenea influență Încât să o facă În stare să modeleze proprietățile psihofiziologice ale oamenilor. În plus, au susținut ideea că fiecare ansamblu cultural este o totalitate care poate fi analizată doar prin raportare la ea Însăși. Sub pretextul denunțării păcatelor etnocentrismului occidental, s-a ajuns, paradoxal, la valorizarea etnocentrismului „oprimaților”. Favorizând o abordare sincronică, mulți specialiști În științele despre om, instruiți la școala lui Lévi-Strauss din Rasă și istorie, au extins la sistemele de valori concluziile relative la culturi. Prin urmare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
să modeleze proprietățile psihofiziologice ale oamenilor. În plus, au susținut ideea că fiecare ansamblu cultural este o totalitate care poate fi analizată doar prin raportare la ea Însăși. Sub pretextul denunțării păcatelor etnocentrismului occidental, s-a ajuns, paradoxal, la valorizarea etnocentrismului „oprimaților”. Favorizând o abordare sincronică, mulți specialiști În științele despre om, instruiți la școala lui Lévi-Strauss din Rasă și istorie, au extins la sistemele de valori concluziile relative la culturi. Prin urmare, nu putea exista un etalon absolut care să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
absolut care să permită judecarea culturilor și valorilor. Din această perspectivă, deveneau legitime Întrebările cu privire la necesitatea relațiilor interculturale care ar putea fi de natură să aducă atingere integrității unei culturi, dreptului său de a fi diferită sau chiar perpetuării sale. Etnocentrismul celor dominați a fost perceput astfel drept „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale și ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Această absolutizare a diferenței culturale a fost, Într-adevăr, instrumentalizată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
l’identité: défense contre l’anéantissement”, Revue française de psychanalyse, vol. 31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
spune mai des, dialogică), afirmând existența nu a unui univers, ci a mai multor pluriversuri (Esteva și Prakash, 1998). În spatele acestei schimbări de prefix uni/pluri stau de fapt o schimbare de optică și o tentativă de a scăpa de etnocentrism, această tendință a oricărei culturi de a aduce interpretarea cunoștințelor cu privire la „ceilalți” (fie ei străini sau doar diferiți) la numitorul comun al propriilor categorii. În societatea modernă, această tendință a luat forma unei ideologii cu atât mai periculoase cu cât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
émergence du droit: pluralisme, surdétermination et effectivité, Montréal, Thémis, și Bruxelles, Bruylant, pp. 33-34. — (1999), Le Jeu des lois, une anthropologie „dynamique” du Droit, Paris, LGDJ. TIMSIT Gérard (1997), Archipel de la norme, Paris, PUF. Φ Dialog (principiul Î), DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Melting pot, Normă, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Reglementare socială, Stratificare Dreptate socială (teoriile Î)tc "Dreptate socială (teoriile ~)" Chestiunea dreptății sociale ocupă, fără Îndoială, În filosofia politică un loc comparabil cu cel al adevărului În domeniul filosofiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
poate genera comportamente discriminatorii care au drept contrapartidă dacă nu lupta armată, cel puțin revendicări vizând obținerea unor garanții juridice pentru egalitatea În drepturi. Faptul de a califica drept „etnic” un astfel de conflict nu indică de multe ori decât etnocentrismul locutorului occidental. Este la fel de fals să considerăm că toate etniile sunt vestigii ale unei epoci ancestrale (multe etnii africane apar totuși pe hărți care datează Încă din secolul al XVI-lea) pe cât este de eronat să le identificăm cu triburi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
usage du concept d’ethnie”, Cahiers internationaux de sociologie, nr. 54, primul semestru, pp. 95-126. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, Paris, PUF. RAULIN Anne (2000), L’Ethnique est quotidien, Paris, L’Harmattan. Φ Comunitate, ETNICITATE, Etnocentrism, Etnocid, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, POPOR Etnocentrismtc "Etnocentrism" Acest neologism, creat În 1906 de William Sumner În Folkways, desemnează poziția celor care consideră că felul lor de a fi, de a acționa sau de a gândi trebuie să fie preferat tuturor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
de sociologie, nr. 54, primul semestru, pp. 95-126. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, Paris, PUF. RAULIN Anne (2000), L’Ethnique est quotidien, Paris, L’Harmattan. Φ Comunitate, ETNICITATE, Etnocentrism, Etnocid, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, POPOR Etnocentrismtc "Etnocentrism" Acest neologism, creat În 1906 de William Sumner În Folkways, desemnează poziția celor care consideră că felul lor de a fi, de a acționa sau de a gândi trebuie să fie preferat tuturor celorlalte. ν Bazându-se pe o puternică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
fi, de a acționa sau de a gândi trebuie să fie preferat tuturor celorlalte. ν Bazându-se pe o puternică identificare a individului cu grupul său și pe certitudinea superiorității unui anumit număr de valori, de credințe sau de reprezentări, etnocentrismul este o atitudine sau o dispoziție mentală care constă În a te raporta la regulile și la normele tale obișnuite pentru a-l judeca pe celălalt și În a opera În felul acesta o demarcare Între „barbari” și „civilizați”, foarte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
ideologie și modul propriu de viață. Etnocidul poate să se transforme În genocid, așa cum s-a Întâmplat În Amazonia, În perioada acaparării pământurilor care aparținuseră inițial indienilor. În Tasmania, ultimul băștinaș a fost ucis la sfârșitul secolului al XIX-lea. Etnocentrismul celor aflați În poziție dominantă duce uneori la eliminarea unor țapi ispășitori din rândul dominaților, care pot răspunde prin violențe ce justifică mai apoi acțiunile de tip etnocid Împotriva lor (cazul kurzilor În Orientul Mijlociu). C. R. & CLASTRES Pierre (1974), La Société

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
kurzilor În Orientul Mijlociu). C. R. & CLASTRES Pierre (1974), La Société contre l’Etat, Paris, Minuit. CONDOMINAS Georges (1965), L’Exotique est quotidien, Paris, Plon. JAULIN Robert (1970), La Paix blanche: introduction à l’ethnicité, Paris, Seuil. Φ ALTERITATE, Discriminare, DOMINAȚIE, Etnie, Etnocentrism, GENOCID, VIOLENȚĂ Excepție culturalătc "Excepție culturală" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Excluderetc "Excludere" De mai bine de zece ani, concepțiile referitoare la excludere au evoluat cu repeziciune. În perioada de puternică creștere economică ce a urmat sfârșitului celui de-al doilea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
nudității), moral (nevoiașul din depărtări care trebuie ajutat, mitul bunului sălbatic) sau estetic (primăvara eternă a insulelor binecuvântate, puritatea sculpturii africane, vraja jazz-ului New Orleans). În calitate de cult al pitorescului care reține curiozitățile și bizareriile celorlalți, exotismul poate devia Înspre etnocentrism, atunci când este Însoțit de o atitudine devalorizantă, sau Înspre rasism, atunci când produce respingere și ostilitate. C. R. & AFFERGAN Francis (1987), Exotisme et altérité, Paris, PUF. BASTIDE Roger (1970), Le Proche et le lointain, Paris, Cujas. BOURDE André (1991), „Histoire de l

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Plon. SEGALEN Victor (1978), Essai sur l’exotisme. Une esthétique du divers, urmată de Textes sur Gauguin et l’Océanie, Montpellier, Fata Morgana (În 1955, prima publicare parțială a mai multor texte scrise Între 1904 și 1918). Φ ALTERITATE, CĂLĂTORIE, Etnocentrism, Metisaj, STRĂIN Ftc "F" Fraternitatetc "Fraternitate" Fraternitatea pare incontestabilă, universală, iar prestigiul său se datorează tocmai acestei demnități. Întotdeauna mai mult sau mai puțin conciliabile ori discutate, libertatea și egalitatea, care completează deviza republicană franceză, nu se bucură de același

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
practice ale fiecăreia impun niște distincții fundamentale, trebuie totuși să nu pierdem din vedere faptul că există o profundă continuitate Între ele. Această continuitate explică existența mai multor tipuri de revizionism și presupune Întotdeauna o interpretare etnocentristă a diversității umane. Etnocentrismul servește drept bază atât pentru aprecierea caracterelor specifice alterității, cât și a trăsăturilor propriei comunități. Întrucât etnocentrismul se caracterizează printr-o hipervalorizare arhaică a acestor trăsături, percepute ca unice, prețioase, incomparabile, dar În același timp pure și fragile, ajungem rapid

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
o profundă continuitate Între ele. Această continuitate explică existența mai multor tipuri de revizionism și presupune Întotdeauna o interpretare etnocentristă a diversității umane. Etnocentrismul servește drept bază atât pentru aprecierea caracterelor specifice alterității, cât și a trăsăturilor propriei comunități. Întrucât etnocentrismul se caracterizează printr-o hipervalorizare arhaică a acestor trăsături, percepute ca unice, prețioase, incomparabile, dar În același timp pure și fragile, ajungem rapid la concluzia că cei care suferă de această patologie, indivizi sau comunități, se consideră reprezentanții prin excelență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Etat criminel. Les génocides au XXe siècle, Paris, Seuil. VEENHOVEN Willem și EWING Winifred Crum (coordonatori) (1975-1976), Cases Studies on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
p. 60). Evoluțiile identitare induse de aceste contacte sunt departe de a fi toate pozitive (Thual, 1995; Vinsonneau, 1999). Un rezultat observat adesea este aculturația, care, În cadrul unei relații inegale Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis „primitive” (de exemplu, În cursul colonizărilor), apoi În timpul primelor valuri de imigrație. O regăsim În științele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
alii (1987), Rediscovering the Social Group. A Self-Categorisation Theory, Oxford, Blackwell. VINSONNEAU Geneviève (1999), Inégalités sociales et procédés identitaires, Paris, Armand Colin. — (2002), L’Identité culturelle, Paris, Armand Colin. Φ Aculturație, ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Atitudine, Cultură, DIVERSITATE, Etnie, Etnocentrism, MULTICULTURALISM, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ideologietc "Ideologie" Anumite credințe, valabile În cadrul unui mediu dat, pot fi considerate adevărate chiar dacă, cel mai adesea, nu sunt demonstrabile. Atunci când capătă un caracter normativ, ele dau naștere unor valori. Dacă au și o dimensiune sacră

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Întâmplă atunci când căutăm să regăsim, În fiecare dintre ele, elemente cunoscute, dar sub alte forme (moscheea este o biserică sau invers) ori În stadii de dezvoltare diferite. Acest mod de a vedea lucrurile ne poate face să cădem În capcanele etnocentrismului, sursă de rasism. Acesta se traduce atât prin atitudini, cât și prin discursuri justificatoare sau moralizatoare (Jucquois, 1987). Astfel de mecanisme de analiză pot fi repuse În discuție În cadrul unui curs de limbă străină, unde se pot propune alte modalități

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
aplice această perspectivă și În didactica limbilor vii (În special În cazul francezei ca limbă străină). În Une introduction à l’ethnographie de la communication, autoarea elaborează un proces de descoperire interculturală ce cuprinde trei etape: 1) să scoatem la iveală etnocentrismul latent În fiecare dintre noi; 2) să Învățăm să facem distincție Între ceea ce identificăm În mod conștient ca normativ și formal și „ceea ce practicăm În mod informal sau fără să conștientizăm”; 3) să Învățăm să ne descoperim „evidențele invizibile”, să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
introduction à l’ethnographie de la communication, Paris, Didier. VERBUNT Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
să afirme dreptul la recunoaștere necondiționată al culturii minoritare, ceea ce, În numele formulei «orice cultură este o putere», care justifică critica la adresa canonului liberal umanist, este echivalent cu a revendica pentru cultura ta o putere care nu se negociază: În numele criticii etnocentrismului, se afirmă o poziție etnocentristă” (Leca, 1996, p. 250). În plus, și acest punct ni se pare crucial, nu Îi atribuim oare culturii o eficiență cauzală care este departe de a fi demonstrată? Această Întrebare se află la originea Îndoielii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]