203 matches
-
etnogenezei românilor. Influențele eline au format condițiile necesare pentru distanțarea traco-geto-dacilor de lumea barbara și apropierea lor de valorile civilizației antice. În fine, includerea traco-geto-dacilor în sistema civilizației române a creat cele mai favorabile condiții pentru desfășurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor și de constituire a unei noi etnii. Etapele etnogenezei ilustrează fazele de constituire a noului etnos. Procesul etnogenezei românilor cuprinde două etape de bază: - etapă primară (sec.II-I a.Chr. - sec.V p. Chr.) când se formează
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
slavilor și vor păstra doar unele insule izolate în diferite regiuni ale peninsulei Balcanice. Finalizarea etnogenezei românilor. În sec. VII-VIII, În condițiile presiunii tot mai puternice din partea diferitelor popoare migratoare, la nord de Dunăre are loc un proces de generalizare etnoculturala și etnolingvistica a populației romanice. În acest context se finalizează procesul etnogenezei și profilării poporului român, popor nou cu trăsături distincte și originale. Apariția limbii române. Odată cu încheierea etnogenezei s-a finalizat și procesul formării limbii române, care a parcurs
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Ombudspersons for National Minorities, Centrul de Studii Internaționale, Centrul pentru Conștiința Critică (afiliat la Center for Inquiry) și Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință. A fost membru al board-ului unor organizații precum Hungarian Europe Society, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Parteneriat pentru Egalitate, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, membru al unor echipe de experți (Fundația pentru o Societate Deschisă), membru al unor consilii științifice (Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc). Gabriel Andreescu a participat la programe internaționale și activități de
Gabriel Andreescu () [Corola-website/Science/312253_a_313582]
-
Uniunii Scriitorilor din România. , poet al generației optzeciste, eseist, editor român american, s-a născut la 9 septembrie 1951, la București. Este licențiat al Facultății de Filosofie, Universitatea București, promoția 1977. Doctor în Filosofie din anul 2002, cu teza: "Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului românesc". A fost membru al cenaclului Universitas condus de Mircea Martin. În 1990, începe publicarea revistei "Noul Criterion" care va apare în câteva numere. În 1991, se stabilește în Atlanta, S.
Gabriel Stănescu () [Corola-website/Science/314224_a_315553]
-
naturale, care au valoare deosebită pentru turism: Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci și Cheile Caprei. Pe teritoriul orașului Zlatna se află un tezaur uriaș de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, cât și un inestimabil patrimoniu etnocultural, care atestă evoluția și continuitatea de muncă și de viață pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și artei populare. Orașul Zlatna este un vechi centru de exploatare a aurului, de pe vremea daco-romanilor, Ampellum fiind numele dat localității în acea perioadă antică
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
În 1998 a obtinut, prin concurs de proiecte, o bursă de cercetare din partea Fundației Sörös „Pentru O Societate Deschisă”, coordonată, la acea vreme, de Eduard Hedvig, viitor director al Serviciului Român de Informații. A participat cu material cules din aria etnoculturală Maramureș, Satu-Mare "și Sălaj" la proiectul de mare impact în lumea științifică lansat de celebra Brown University (2004-2006): "Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz ," dar și la un proiect al Institututului
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
etnicilor polonezi spre consolidarea relațiilor economice și culturale între Republica Moldova și Polonia. La începutul secolului XXI comunitatea poloneză din Bălți număra aproximativ 3 mii de oameni. La 20 august 1994 a fost înregistrată „Casa poloneză” (Polski Dom) în Bălți - centrul etnocultural a polonezilor din oraș cât și a celor din nordul țării. Una din direcțiile principale ale activității etnoculturale este menținerea și dezvoltarea limbii poloneze. „Casa poloneză” a devenit un centru, considerat nucleu al culturii poloneze în Republica Moldova. Aici lucrează profesori
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
din Bălți număra aproximativ 3 mii de oameni. La 20 august 1994 a fost înregistrată „Casa poloneză” (Polski Dom) în Bălți - centrul etnocultural a polonezilor din oraș cât și a celor din nordul țării. Una din direcțiile principale ale activității etnoculturale este menținerea și dezvoltarea limbii poloneze. „Casa poloneză” a devenit un centru, considerat nucleu al culturii poloneze în Republica Moldova. Aici lucrează profesori veniți din Polonia, sunt create diverse scenarii pentru activități instructiv-educative. Lecțiile se țin pentru doritorii de toate vârstele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
diverse structuri și organizații de oficiale și neguvernamentale precum Asociația Medicală Poloneză „Caritas”, Ambasada Republicii Polone în Chișinău, Fundația „Wspolnota Polska”, „Ajutor pentru Polonezii din Est” și alte organizații poloneze din România și Ucraina. La Bălți sunt înregistrate două societăți etnoculturale rome: „Baht Romala” și „Șatro”. La societatea „Șatro” s-a organizat și Ansamblul de dans „Luludi” - în traducere din romani - "floare". Comunitatea germană din Bălți „Renaștere” („Wiedergeburt”) a fost fondată în 1999. Cu ajutorul Ambasadei Republicii Federative Germane din Chișinău a
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
-lea, când este menționată sub numele de "Vai de Ei". Comunitatea a luat naștere în urmă venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimării religioase (catolicizare forțată). Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferență între zona etnografica a Olteniei de sub Munte și zona etnografica Mărginimea Sibiului care și-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului și tradiției pastorale. Populația comunei numără 4.360 de locuitori (2002), sătul incluzându
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Hrisovul lui Radu cel Mare -1504, Judecată la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
duminică a lunii iunie Simpozion pe teme agroturistice Anual, în luna mai sau iunie Târg săptămânal în fiecare vineri din săptămână • Forme de turism practicate în zona TIP DE TURISM Obiectiv turistic Organizator (date de contact) Facilități turistice existente Turism etnocultural. Țesături executate manual (costumul popular) cusături cojocarit, prelucrarea artistică a lemnului, transhumanta Primăria comunei Vaideeni Fundația “Vaideeni” Turism cultural-religios Bisericile din localitate Speoturism - Turism rural și agroturism. Obiceiuri și tradiții păstrate și practicate de locuitorii comunei Vaideeni Turism științific Simpozionul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Florin Teodor Olariu, Identitatea limbii și literaturii române în perspectiva globalizării, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 113 118. 33. Aspecte ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, în vol. Ofelia Ichim/ Florin Teodor Olariu, Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora, Editura Trinitas, Iași, 2003, p. 182 213. 34. Dinamică istorică a cultivării instituționalizate a limbii române, în “Revista română”, Iași, anul IV, nr. 4 (34), decembrie 2003, p. 6 (I), nr. 1 (35), martie 2004, p.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
filologica și interpretarea confesionala, raport prezentat în deschiderea Simpozionului “Traducerea Bibliei în actualitate”, Institutul Teologic “Emanuel”, Oradea, 11 aprilie 2003. 33. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată în cadrul Simpozion Internaționl ”Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora”, Iași, 23 24 mai 2003. 34. Saussure, astăzi. Concluziile unui recent colocviu internațional de lingvistică funcțională, comunicare prezentată în cadrul Zilelor Universității, octombrie, 2004. 35. În cadrul cursurilor de vară de limbă română, Iași, iulie 2002, conferința cu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc colecția de istorie. Regiunea etnografică a Tășnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitațile proprii, și elemente etnoculturale specifice Sătmarului și Sălajului. Expozitia de etnografie pune în evidență principalele aspecte ale culturii materiale și spirituale specifice Tășnadului. În circuitul expozițional este inclusă și o sală de expoziții temporare, care reprezintă un cadru optim de prezentare a celor mai
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
De aici am ajuns la a inventaria prezența străinilor și contribuția lor nemijlocită la transformarea structurală socială a principatelor. Am constatat, printre altele, că toate aglomerările urbane, viitoare orașe moderne, din Moldova epocii regulamentare (1830-1840), însemnau o colecție de comunități etnoculturale, cu viață distinctă, dar care reușeau, organic, să funcționeze urban, împreună, fără să vorbească aceeași limbă și folosind româna de multe ori doar ca limbă vernaculară administrativă. Mi-am dat seama atunci că sunt separat de o memorie istorică cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
mă recăsătoresc - pentru că asta cere - cu un creștin și să duc o viață creștinească. Cătălin Avramescu: Prin urmare, căsătoriile între diferite straturi sociale, naționale, sunt o rețetă pentru marginalitate? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu neapărat, dar sunt căsătoriile care încalecă granițele unităților etnoculturale. Sunt mai slabe, au un grad redus de coeziune și nici nu cred că ar trebui să judecăm altfel pentru telespectatorul obișnuit. Se întâmplă ceea ce se întâmplă în fiecare familie astăzi, în modernitatea noastră europeană. Capacitatea de adaptare culturală contează
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
culturală mai bine zis. Cătălin Avramescu: Există. Mihai-Răzvan Ungureanu: Există, iar mediile urbane în general, cele care în secolul al XVIII-lea, prima jumătate a secolul al XIX-lea erau cele mai cosmopolite - Iașul avea atunci 16 sau 17 comunități etnoculturale, distinse după proveniența membrilor -, sunt și cele care evocă cel mai mare număr de divorțuri, consumate sau nu, pentru că există și despărțiri, există și fugi, există și forme agravate de neînțelegere casnică. Cătălin Avramescu: Ce curios că noi vedem familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
minoritate subreprezentată (proporțional, față de populația totală) În funcțiile publice, pe piața muncii sau În universități. Guvernele și organismele implicate trebuie să stabilească În acest caz criterii clare pentru identificarea potențialilor beneficiari. În Canada, se pot distinge astfel două mari categorii etnoculturale În virtutea legii din 1996 privind echitatea pe piața muncii: (a) „persoană autohtonă” („provenind din grupul indienilor din America de Nord sau din cel al Primelor Națiuni, din grupul metișilor sau al inuiților”); (b) „membru al unei minorități vizibile” („orice persoană, cu excepția autohtonilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a termenului subliniază riscurile de fragmentare inerente societăților post-industriale. Astfel, aproape orice grup poate să afirme că este o minoritate, adică un ansamblu de indivizi defavorizați de societate din cauza unei „diferențe” semnificative, care nu este În mod necesar de tip etnocultural: handicapații, homosexualii, pensionarii, cerșetorii, fermierii etc. Cei care se prezintă astfel caută de obicei să obțină din partea statului sau a opiniei publice o recunoaștere a suferinței lor actuale sau trecute, precum și o „Îndreptare” a nedreptăților suferite. Această abundență de identități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
au fost astfel socializate și instrumenta lizate pentru justificarea și raționalizarea sclaviei „negrilor” din Africa, apoi a discriminărilor și segregărilor cărora le-au căzut victime urmașii acestora, În special În Statele Unite. Același lucru este valabil și pentru categoriile etnice sau etnoculturale construite de etnologii și antropologii sociali, care au trecut În sfera politicului În a doua jumătate a secolului XX, pentru a justifica, de exemplu, constituirea unor state-națiune, pentru a legitima războaie identitare În care se recurgea la „curățire” ori la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
să nu prețuim și să nu promovăm folclorul autentic. Mulți slujitori ai săi arată că folclorul este invadat de creații cu valori îndoielnice, de kitsch-uri lansate prin intermediul noilor mijloace tehnice. Sunt formații ai căror membri sunt dezinteresați în pregătirea etnoculturală și religioasă nedoctrinară. Nu exagerăm dacă spunem că peste tot în lume folclorul ne invită spre spațiile unei metafizici "trăite", "intuite" deopotrivă de creatorii și receptorii săi. Până la urmă, fiecare popor își exprimă prin folclor crezurile despre sine și despre
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Theodor Codreanu, în perioada ceaușistă masca postmodernistă a fost folosită ca pretext al libertăților de tot felul pe care regimul le acorda intelighenției, iar după 1989, cum am arătat, pentru a se îmbogăți post-elita aceluiași regim, nestingherită de restricții politice, etnoculturale, morale, religioase sau de responsabilități politice. Puși (dar la sugestia cui, întreabă autorul Transmodernismului), practic de toate regimurile postdecembriste, în cabinetele de consiliere ale palatelor Victoria și Cotroceniului, dar și în funcții ministeriale sau în cele care formează opinia publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
interior”, prin „asumarea codului legităților, particularităților faptului literar folcloric izvorâte din modul său propriu de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o „carte incitantă, care invită la reflecție”, care „face posibilă discutarea și regândirea textului folcloric ca realitate etnoculturală prin mijlocirea unei viziuni împrospătate a câștigurilor științelor contemporane, avansând unghiuri de vedere insolite, eliberate de sub rutina unor opinii, poate prea degrabă clasicizate” (Ion Șeuleanu). D. Caracostea, în propunerea de tipologizare a folclorului românesc, acordase mare atenție raporturilor de rudenie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
49,49 Harghita 84,61 53,74 Mureș 39,30 31,75 Satu Mare 35,19 35,03 Sălaj 23,04 20,25 Surse: Institutul Național de Statistică (Recensămâmntul populației și al locuințelor, 18-27 martie 2002), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca, Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central din București. FDGR FDGR este singura formațiune politică de extracție germanofonă care a participat la alegerile locale de după '89. Chiar dacă numărul total al voturilor obținute de acest partid nu este impresionant
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]