203 matches
-
îl interesează acest slăbănog, cu barbă, nemâncat și fără Mercedes. Silviu -Silvian Fusu se trezește, brusc, pus în fața nu a NEUITĂRII, ci a uitării, de tot, a eforturilor depuse, a întâietății sale, a personalității sale, care a întemeiat primul Teatru Etnofolcloric în spațiul românesc , care nu are echivalent valoric. Îl doare tot ce ține de viața lui spirituală, cum mă dor și pe mine toate nedreptățile împotriva vieții mele personale, spirituale și materiale. Îl doare, pentru că a găsit, că trebuie să
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470645523.html [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
și materiale. Îl doare, pentru că a găsit, că trebuie să existe ceva mai presus în viața lui și a noastră, drept constatare a entitații noastre, direcționată înspre și pentru alții, înspre alte popoare, și de aceea l-a numit - TEATRUL ETNOFOLCLORIC” ION CREANGĂ”. Cine îl apără, cine oprește nesimțirea și hapsânia celor, care vor să șteargă, cu orice preț, numele celor, care au stat la baza renașterii naționale? Cine are atât de multă incultură, de dă cu bâta și în chipul
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470645523.html [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
înaltă. “ Poate de aceea această Doamnă a Culturii Române promovează prin acțiunile sale operele scriitorilor de expresie română. Prezenta Antologie, intitulată atât de plastic, IARNA SCRIITORILOR, cuprinde lucrări de poezie și proză, în care scriitorii oglindesc tradițiile, obiceiurile religioase, și etnofolclorice ale poporului nostru, în perioada când neaua se așterne peste edenica Românie. Poeziile semnate de : Adrian Trifan, din Ploiești, Alexandra-Florica Brumariu din Gătaia, Angelina Nădejde, Iași, Constantin Mironescu, din București, Constantin Predescu Neacșu, din Lungulețu, Ana-Cristina Popescu, Caransebeș, Elena Angheluță
STARPRESS 2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1423574976.html [Corola-blog/BlogPost/382208_a_383537]
-
parte integrată a folclorului românesc ci de la ea începe acest folclor...! Să spună cine, ce vrea, dar dacă se dă drumul la muzică, se găsesc dovezi! O lămurire pașnică și voioasă o dă interpreta Geta Postolache. Ea reprezintă o zonă etnofolclorică ce face îmbinarea motivică a Bacăului și Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
a lui Cornel Borza, aparține zonei colinare a Bihorului, ca reprezentant al folclorului din satul Borșa, comuna Săcădat - zona de folclor Crișul Repede. În extindere, acest repertoriu depășește frontierele de strict specific, înmănunchiind piese culese din toate zonele și subzonele etnofolclorice ale Bihorului - Valea Crișul Negru, Valea Barcăului, zona de câmpie a Bihorului -, precum și din partea zonală a Ungariei, locuite de români, de la care artistul a preluat cântece vechi. E un repertoriu larg și consistent acesta, încorporând doine, balade, cântece de joc
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
copărtaș prin îndemnul de a include în creionările mele pe artist, ca nu cumva să se întâmple, dintr-o neatenție, să comit grava omisiune de a nu da importanță „unuia din cei mai însemnați reprezentanți ai cântecului din această zonă etnofolclorică” (Benone Sinulescu menționează, de asemenea) va rămâne peste veac, asemenea inscripției în piatră, pe trei volume personale, CD-urile, două la număr, „Interpreti îndrăgiți din Bihor” pe care cântă alături de Florica Zaha, Viorica Flintașu, Maria Haiduc, Dorina Miescu, un volum
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
valorilor creștine, artistice și culturale apărate de folclor înainte de toate; a fost, este și va fi locuită de ostenitori biruitori întru aceasta, din veacuri vechi, până azi! Mulți artiști au trudit în Dobrogea strămoșească, la înstelarea spiritului dobrogeanului acestei zone etnofolclorice. Au trudit chiar și unii dintre cei vremelnici, care pentru mai mult sau mai puțin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a țării. Dar nimeni nu a făcut-o mai mult, mai bine și mai călăuzitor spre
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
prin concurs, la Ansamblul ,,Brâulețul”, al Județului Constanța, iar după șase luni a efectuat cu acesta un turneu în capitala Africi Centrale, la Bangui, apoi un alt turneu, în Țările de Jos (Beneluxul) și Italia. Conștientizând că reprezintă o zonă etnofolclorică multiseculară, care este Dobrogea, interpreta Aneta Stan începe să se dăruie cu râvnă unei munci în care se împletește pasiunea cu talentul și sacrificiul, aceea de culegător de cântece cu rădăcină de folclor, cărora le păstrează și valorifică acuratețea și
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
în Căianu Mic, la poalele Tibleșului, județul Bistrița-Năsăud, este un reper rar al omului statornic al comunității din mijlocul căreia a pornit ca puiul vulturului în văzduh, spre vastitatea sublimă a scenei muzicii populare și folclorice cu precădere aparținătoare zonei etnofolclorice în care se află așezările sale natale. A fost și este până azi foarte implicat în viața social-politică, artistică și culturală a Bistriței- Năsăud, nemijlocit și eficient prin integrarea personală în planul politic, fiind, în anul 2000 ales consilier municipal
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1481174778.html [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din alte izvoare, inventivul autor găsește motive suficient de credibile pentru ca întâmplările narate să pară autentice și, de ce nu, să se împământenească în memoria locului, îmbogățind un tezaur etnofolcloric prețios, însă puțin explorat până acum. Fie că i-o șoptește într-o seară „un pui de cerb care venise să se-adape în apele Trotușului“, fie că el însuși este cel „dăruit să audă firul de apă strigând“ numele
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1462291668.html [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea“, cu toate că, pe de altă parte el simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care ne referim a fost, este și credem, va fi un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > MENUȚ MAXIMINIAN ȘI „CRONICA DE GARDĂ” Autor: Melania Cuc Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si pricepuți din zona aceasta transilvană. Nu sunt subiectivă când îi aduc laude, ceea ce face el în ultimii ani este o ctitorire socio-culturală de necontestat. Cu o activitate efervescentă pe toate aceste fronturi, Menuț Maximinian
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Melania_cuc_1403270866.html [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
lampă Rontgen. M.M. scrie despre fiecare în parte cu discernământ și cu bucurie. Este un scriitor harnic, pasionat și priceput, și-a format mâna în ziaristica (culturală) dar scrie cu același aplomb și literatură de calitate, și lucrări de cercetare etnofolclorică. Ce se poate spune, în context, despre volumul nou apărut pe piață, despre cartea în care autorul a înmănuncheat idei, sentimente și foarte multă generozitate? Doar că este o carte mare, mare prin dimensiune ( 430 pagini), mare prin abordarea din
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Melania_cuc_1403270866.html [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
cu sufletul locuitorilor dintotdeauna ai pitorescului meleag buzoian. Reveria transcendentă a creației artistice locale nu poate fi, din această cauză, actul abstragerii dintr-un singur izvor ci dintr-un estuar în care toate izvoarele muzicale curse din mai multe zone etnofolclorice adună într-un nimb lumină. Aceasta nu tulbură folclorul prin variația stilurilor, ci îl îmbogățește frumos prin permanențe spirituale, captate și concentrate. În toată istoria sa, Siriul nu a avut încă pe nimeni care să-i cânte sufletul, să-i
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421405930.html [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artiști ce-acoperă toate zonele etnofolclorice românești. Încântător, spontan, binedispus, stăpân pe arta conversației, densă și extrem de agreabilă, prezentatorul și artistul Georgel Nucă interpretează totodată piese muzicale folclorice, atât de plăcut, de cald și voios încât fiecare inimă din public se preschimbă în conac primitor căreia
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Zamfira nu va fi scris niciodată în martirologiile pe care le râvnesc impostorii, dar va rămâne scris în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
deșiră de pe mosorul amintirilor un fragment important din ... XIV. MENUȚ MAXIMINIAN ȘI „CRONICA DE GARDĂ”, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014. Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si pricepuți din zona aceasta transilvană. Nu sunt subiectivă când îi aduc laude, ceea ce face el în ultimii ani este o ctitorire socio-culturală de necontestat. Cu o activitate efervescentă pe toate aceste fronturi, Menuț Maximinian
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/melania_cuc/canal [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
scrie zi de zi la cotidianul Răsunetul, acest ziar făcând parte intrinsecă din viața sa. Cultura județului BN ar fi mult mai săracă fără ... Citește mai mult Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si pricepuți din zona aceasta transilvană. Nu sunt subiectivă când îi aduc laude, ceea ce face el în ultimii ani este o ctitorire socio-culturală de necontestat. Cu o activitate efervescentă pe toate aceste fronturi, Menuț Maximinian
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/melania_cuc/canal [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
ca Ștefania Rareș? Ștefania Rareș, însăși! Este una dintre puținele interprete de muzică folclorică românească potrivnică influențelor și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
materială. Acuarelele Constanței Rodica Dan și desenele lui Dan Hatmanu precum și fotografia artistică și inspirată slujesc cu mare forță sugestivă intenția și sentimentul autorului ce se înfioară și se mângâie de atâta frumusețe, completându-se cu aspecte culturale, ontologice și etnofolclorice. Ancorat în prezent și scăldat în truda Părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei, ce ne povățuiește că aspiranții la raiul ceresc trebuie să se îngrijească de raiul pământesc și de fărâma de dumnezeire din propriul suflet, cărțile tezaur răspund problematicii trăitorului mileniului
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
lui de peisaj,dar mai puțin oamenii acestei zone.Așa cum spuneam, matricea de inspirație a acestor artiști este o zonă plină de lumină și culoare, de aceea expoziția se află sub genericul Lumina de la porțile ceruluii, având o specificitate unică etnofolclorică, care vrând ne vrând, artiștii au surprinso în arhitectura caselor, a căpițelor de fân, a portului și obiceiurilor oamenilor . Este o zonă ce mustește de istorie, dar mai ales de frumusețea peisajului care, cum spunea Amiel este o stare de
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Lumina_muntelui_in_procesiunea_armoniei_culorilor.html [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
moartea! Dacă viața concede trăitorului ei aceste treceri, la rândul său interpretul Grigore Leșe le translează în cântec cu desăvărșită originalitate și profundă valoare muzicală. O rară apreciere a cântecelor acestui mare și unic artist, pe lângă valoarea intrinsecă istorică și etnofolclorică o conferă stilul de interpretare aparte a horei lungi cu noduri, care este cântată mai ales de bătrânii din Țara Lăpușului, de pe Valea Marei, Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
de la fântânițele cu izvoare, câmpul cu rădăcini, munții cu frunte, râurile cu unde și marea cu adânc, până la văzduhul cu înalt: TVH. Această televiziune e un cuib cu păsări care cântă, o boltă cu pandantivi ornați, ai celor patru zări etnofolclorice românești, un amvon laic și sacru, ceremonios și solemn, al galei folclorului românesc, un nimb alinător ce străluminează, odihnește și bucură iubitorii frumosului și armoniei. Această televiziune așterne în fața pașilor banchize de flori de câmp, văpăi albastre de râuri, larga
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401980173.html [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
doinei românești, scurtează timpul până în veacurile fără frontiera de acum, iar doinele lor sunt un protest împotriva uitării. Numai cinci kilometri sunt între satul Iablanca și România, dar pentru locuitorii dintr-o parte și din cealaltă văzduhul reprezentintă extensiv spațiul etnofolcloric românesc bănățean, nu marginile lui care încep din ce în ce mai conturate de dincolo de satele dimprejurul Vârșețului, oraș sârbesc aflat la zece kilometri de Iablanca. Spiritul românesc în locurile natale ale lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]