204 matches
-
valorilor creștine, artistice și culturale apărate de folclor înainte de toate; a fost, este și va fi locuită de ostenitori biruitori întru aceasta, din veacuri vechi, până azi! Mulți artiști au trudit în Dobrogea strămoșească, la înstelarea spiritului dobrogeanului acestei zone etnofolclorice. Au trudit chiar și unii dintre cei vremelnici, care pentru mai mult sau mai puțin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a țării. Dar nimeni nu a făcut-o mai mult, mai bine și mai călăuzitor spre
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
prin concurs, la Ansamblul ,,Brâulețul”, al Județului Constanța, iar după șase luni a efectuat cu acesta un turneu în capitala Africi Centrale, la Bangui, apoi un alt turneu, în Țările de Jos (Beneluxul) și Italia. Conștientizând că reprezintă o zonă etnofolclorică multiseculară, care este Dobrogea, interpreta Aneta Stan începe să se dăruie cu râvnă unei munci în care se împletește pasiunea cu talentul și sacrificiul, aceea de culegător de cântece cu rădăcină de folclor, cărora le păstrează și valorifică acuratețea și
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
de la fântânițele cu izvoare, câmpul cu rădăcini, munții cu frunte, râurile cu unde și marea cu adânc, până la văzduhul cu înalt: TVH. Această televiziune e un cuib cu păsări care cântă, o boltă cu pandantivi ornați, ai celor patru zări etnofolclorice românești, un amvon laic și sacru, ceremonios și solemn, al galei folclorului românesc, un nimb alinător ce străluminează, odihnește și bucură iubitorii frumosului și armoniei. Această televiziune așterne în fața pașilor banchize de flori de câmp, văpăi albastre de râuri, larga
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
Acasa > Cultural > Modele > ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Anamaria Botezatu, interpretă de muzică populară specifică zonei etnofolclorice sud moldovenească, tânără de doar douăzeci și șase de ani, seamănă întru totul, cu privire la biografia sa umană și artistică, snopului de in secerat odinioară, cu secerea, cu tot cu florile de câmp din lan, uimitor de gingașe și frumoase, întocmai de aceea
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
a lui Cornel Borza, aparține zonei colinare a Bihorului, ca reprezentant al folclorului din satul Borșa, comuna Săcădat - zona de folclor Crișul Repede. În extindere, acest repertoriu depășește frontierele de strict specific, înmănunchiind piese culese din toate zonele și subzonele etnofolclorice ale Bihorului - Valea Crișul Negru, Valea Barcăului, zona de câmpie a Bihorului -, precum și din partea zonală a Ungariei, locuite de români, de la care artistul a preluat cântece vechi. E un repertoriu larg și consistent acesta, încorporând doine, balade, cântece de joc
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
copărtaș prin îndemnul de a include în creionările mele pe artist, ca nu cumva să se întâmple, dintr-o neatenție, să comit grava omisiune de a nu da importanță „unuia din cei mai însemnați reprezentanți ai cântecului din această zonă etnofolclorică” (Benone Sinulescu menționează, de asemenea) va rămâne peste veac, asemenea inscripției în piatră, pe trei volume personale, CD-urile, două la număr, „Interpreti îndrăgiți din Bihor” pe care cântă alături de Florica Zaha, Viorica Flintașu, Maria Haiduc, Dorina Miescu, un volum
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă zona etnofolclorică a broderiilor deluroase, cu brazde de iarbă și șiruri de pomi, ori ape scurse pe sub perdele de ceață în dimineți cu umbre și răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
de Cântece și Dansuri “Doina Gorjului”din Tg.-Jiu. Printre mentorii de bază, care timp de peste două decenii au făcut să se vorbească în termeni din cei mai elogioși în presa vremii cât și în publicațiile de specialitate din domenil etnofolcloric, despre înaltele calități artistice și interpretative în spectacolele prezentate de Ansamblul Folcloric “Doina Oltilui” cu diferite ocazii, putem aminti pentru conducerea muzicală pe Artistul Poporului, Ionel Budișteanu, maestrul Radu Voinescu, sau dirijorul Gigi Mogoroașe. În ceeace privește componenta de coregrafie
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
parte integrată a folclorului românesc ci de la ea începe acest folclor...! Să spună cine, ce vrea, dar dacă se dă drumul la muzică, se găsesc dovezi! O lămurire pașnică și voioasă o dă interpreta Geta Postolache. Ea reprezintă o zonă etnofolclorică ce face îmbinarea motivică a Bacăului și Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din alte izvoare, inventivul autor găsește motive suficient de credibile pentru ca întâmplările narate să pară autentice și, de ce nu, să se împământenească în memoria locului, îmbogățind un tezaur etnofolcloric prețios, însă puțin explorat până acum. Fie că i-o șoptește într-o seară „un pui de cerb care venise să se-adape în apele Trotușului“, fie că el însuși este cel „dăruit să audă firul de apă strigând“ numele
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
a Moldovei. În impresionabila biografie a artistei Maria Mocanu se mai situează și ilustrarea grafică la volumul „Cămașa de rigoare” de Ioan Baba, poet din Iugoslavia. „Voivodina în patru prieteni”, Iași, 1998, Editura I.N.S.C.R și scrierea cărților: „Giurgiulești. Monografie etnofolclorică”, Chișinău: Cartier”, 1999; „Lin-pelin. Culegere de folclor”: România, Timișoara, august, 2001; „Interviuri în do major”,Chișinău: Etnomuzic, 2004; „Colinde din sudulBasarabiei”: Academia de Științe din Moldova, 2007; „Fața soarelui. Povestiri pentru copii”: Tipografia centrală, 2012. De asemenea, Maria Mocanu este
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
i) - lansări de carte, C.D.-uri, întâlniri cu scriitori, oameni de artă; Propun asociației și stabilirea de noi obiective, pe care le derulați oricum : extinderea spațiului de interes pentru întreaga Țară a Codrului, cercetarea spațiului codrenesc sub aspect istoric și etnofolcloric, înființarea de muzee ale satelor codrenești pentru conservarea memoriei și promovarea valorilor noastre culturale. Dragul meu prieten mai tânăr, Ceea ce faci este de toată lauda,faci cu multă trudă. Șansele reușitei depind însă de mulți factori. Uneori de întâmplare, de
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
de fel de partide, după cum era și interesul personal, nu cel național. Se întâmplă fel de fel de evenimente, societatea nu stă pe loc. Silviu Fusu, tânăr regizor, în vâltoarea acumulării și mediatizării problemelor folclorice, este susținut în vederea creării Teatrului Etnofolcloric ”Ion Creangă”, din Chișinău. Luptă, îngrădit de administrația mancurtă, dar, totuși, obține înregistrarea Teatrului, dându-i dreptul juridic la un statut de Teatru de Stat, al cărui fondator este Silviu-Silvian Fusu. Desfășoară o activitate de aproape 30 de ani, fără
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
de bani. Bani au fost și vor fi în lumea asta, dar, mai ales, în Moldova, unde zilnic se pierd și se cheltuie milioane de euro fără vreun folos , dar...dar noi nu vom mai fi. Problema e, că Teatrul Etnofolcloric este, puțin câte puțin, acumulat, se spune, de către domnul Plahotniuc, că Monica Babuc umblă la statutul Teatrului, foarte ”CULTURAL” și își dorește să obțină și Teatrul cu orice preț; că Silviu Fusu e la pensie și azi pe cine îl
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
îl interesează acest slăbănog, cu barbă, nemâncat și fără Mercedes. Silviu -Silvian Fusu se trezește, brusc, pus în fața nu a NEUITĂRII, ci a uitării, de tot, a eforturilor depuse, a întâietății sale, a personalității sale, care a întemeiat primul Teatru Etnofolcloric în spațiul românesc , care nu are echivalent valoric. Îl doare tot ce ține de viața lui spirituală, cum mă dor și pe mine toate nedreptățile împotriva vieții mele personale, spirituale și materiale. Îl doare, pentru că a găsit, că trebuie să
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
și materiale. Îl doare, pentru că a găsit, că trebuie să existe ceva mai presus în viața lui și a noastră, drept constatare a entitații noastre, direcționată înspre și pentru alții, înspre alte popoare, și de aceea l-a numit - TEATRUL ETNOFOLCLORIC” ION CREANGĂ”. Cine îl apără, cine oprește nesimțirea și hapsânia celor, care vor să șteargă, cu orice preț, numele celor, care au stat la baza renașterii naționale? Cine are atât de multă incultură, de dă cu bâta și în chipul
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
televiziunea. Pe oricine ai întreba care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc, dovada autentică a unui patriotism manifest, fără limite, sub
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artiști ce-acoperă toate zonele etnofolclorice românești. Încântător, spontan, binedispus, stăpân pe arta conversației, densă și extrem de agreabilă, prezentatorul și artistul Georgel Nucă interpretează totodată piese muzicale folclorice, atât de plăcut, de cald și voios încât fiecare inimă din public se preschimbă în conac primitor căreia
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
doinei românești, scurtează timpul până în veacurile fără frontiera de acum, iar doinele lor sunt un protest împotriva uitării. Numai cinci kilometri sunt între satul Iablanca și România, dar pentru locuitorii dintr-o parte și din cealaltă văzduhul reprezentintă extensiv spațiul etnofolcloric românesc bănățean, nu marginile lui care încep din ce în ce mai conturate de dincolo de satele dimprejurul Vârșețului, oraș sârbesc aflat la zece kilometri de Iablanca. Spiritul românesc în locurile natale ale lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența practică și idealul, materialul divizibil, infinitul spiritual, omul și natura, viața și neființa românilor din toate zonele etnofolclorice românești, lărgite până în Banatul sârbesc. De aceea, la Iablanca și în toate satele cu populație de origine românească din jur, cântecul românesc este în casa lui. Spre cunoașterea mai îndeaproape a artistului Lazăr Novak, ginerele său Ionel Ivașcu i-a
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
rotire permanentă, într-o determinare indisolubilă și nelimitată dintre cosmos și viața sufletească umană. Glasul puternic al Floarei Calotă e neistovit, așa cum e neistovit folclorul milenar din care s-a ramificat azi muzica folclorică românească ce încoronează mai multe coloane etnofolclorice, fiecare cu o specificitate de mare vastitate epică și lirică, și uimitoare plăcere sonoră. Una e cea a Teleormanului care reflectă o stare autentică a folclorului românesc. Prin Floarea Calotă răsare o floare a lui ce își arată farmecul și
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
moartea! Dacă viața concede trăitorului ei aceste treceri, la rândul său interpretul Grigore Leșe le translează în cântec cu desăvărșită originalitate și profundă valoare muzicală. O rară apreciere a cântecelor acestui mare și unic artist, pe lângă valoarea intrinsecă istorică și etnofolclorică o conferă stilul de interpretare aparte a horei lungi cu noduri, care este cântată mai ales de bătrânii din Țara Lăpușului, de pe Valea Marei, Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > MENUȚ MAXIMINIAN ȘI „CRONICA DE GARDĂ” Autor: Melania Cuc Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si pricepuți din zona aceasta transilvană. Nu sunt subiectivă când îi aduc laude, ceea ce face el în ultimii ani este o ctitorire socio-culturală de necontestat. Cu o activitate efervescentă pe toate aceste fronturi, Menuț Maximinian
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
lampă Rontgen. M.M. scrie despre fiecare în parte cu discernământ și cu bucurie. Este un scriitor harnic, pasionat și priceput, și-a format mâna în ziaristica (culturală) dar scrie cu același aplomb și literatură de calitate, și lucrări de cercetare etnofolclorică. Ce se poate spune, în context, despre volumul nou apărut pe piață, despre cartea în care autorul a înmănuncheat idei, sentimente și foarte multă generozitate? Doar că este o carte mare, mare prin dimensiune ( 430 pagini), mare prin abordarea din
MENUŢ MAXIMINIAN ŞI „CRONICA DE GARDĂ” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357504_a_358833]
-
localități ale județului Mureș. Ansamblul „Mureșelul” din Târgu Mureș a fost înființat în 2008 din dorința de a avea o pepinieră pentru Ansamblul „Mureșul”. Este alcătuit dintr-un număr mare de grupe de elevi și studenți. În ceea ce privește repertoriul abordează zonele etnofolclorice ale județului, cât și alte zone ale țării. Valoarea ansamblului este dată atât de calitatea membrilor, cât și de faptul că asistența coregrafică este asigurată de aceleași persoane: Florin Cerghedi, Ramona Maier, ceea ce asigură continuitatea repertoriului și a interpretării. Anuța
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]