472 matches
-
moartea, cățelul pămîntului etc. etc.). Următoarele două cărți ale acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul critic necesar. De adăugat că textul e impecabil vegheat filologic. Se repară astfel
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul critic necesar. De adăugat că textul e impecabil vegheat filologic. Se repară astfel erorile incalificabile ale unei ediții de acum vreo patru ani din această carte a lui Tudor Pamfile
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
un reparator fără deschidere antropologică, și fără acea minimă empatie față de ființa omului privită ca un întreg cu neputință de redus la mezenchim, parenchim, sclere, fanere și alți termeni de jargon prestigios. Acesta e mesajul cărții Charles Laugier. Medic și etnograf, publicată anul trecut la Craiova de Adrian Michiduță. Cu părinți francezi naturalizați în România - tatăl, Victor Laugier (1844-1909), originar din Marsilia, a fost inginer de poduri venit în România după Războiul de Independență, și rămas în țară grație numeroaselor contracte
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
-o în privința bolilor. Deși format în tiparul pragmatic al școlii alopate de la București, Charles Laugier nu a închis ochii la variantele alternative de terapie pe care lea întîlnit în populația oltenească. Așa se explică de ce medicul a devenit un veritabil etnograf ce a strîns o bogată documentație despre leacurile folclorice găsite `n sate. Convingerea care îi însuflețea cercetarea nu era străină de rădăcinile franceze, căci Laugier era încredințat că românii sunt descendenții direcți ai celților, ba mai mult că, în mijlocul românilor
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
bogăția tematică abordată”. Autoritățile locale au conferit soților Sfarghiu titlul de „Cetățean de onoare”, în anul 2012, populația câmpulungeană mândrindu-se cu oameni de calitatea scriitorilor Vasile și Otilia Sfarghiu. Prin mijlocirea unui prieten comun, domnul Ioan Grămadă - economist, scriitor, etnograf, din Câmpulung Moldovenesc - doamna profesor Otilia Sfarghiu, cu gândul la prietenia existentă între mine și familia Sfarghiu (de care m-am simțit adânc onorat, ca și acum) a dorit să-mi ofere o primă carte din cele trei publicate în
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice... Introducere - Ernest Bernea, un mistic rătăcit în viața socială și in cea politică Sociolog, etnograf și filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenție, din pricina necunoașterii dar și a trecutului său politic, Ernest Bernea rămâne un nume de referință în cultura română. O mare parte din
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
spectacolul cel mai trist al istoriei spirituale“ (Ernest Bernea, 2011, 52). Iar pe treapta următoarea stă „omul standard“ al secolului XX, acel individ comun, mediu și abstract „după care se construiesc toate așezămintele noastre“, materiale sau culturale. Pentru filosoful și etnograful român, individul este văzut ca „o unitate existențială“, neputând fi redus nici la natura sa biologică, nici la societate: „Natura și societatea îi sunt condiții, dar nu moduri de împlinire“ (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum în vechea civilizație sătească, doar
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
9 martie, când se crede că vin moșii și căldura. Bunicii noștri cunoșteau că primele zile din această lună sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbătoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei? Etnografii spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri românești, cel al Babei Dochia. Există credință că Babă Dochia și-a luat numele de la Sfântă Mucenița Evdochia, sărbătorită de Biserică pe 1 martie. Dacă ținem seama că în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
musai, de un cărturar cu condeiul însuflețit de iubirea de sat și de țăran... În fiecare din casele acelea, cu vetrele în care s-au păstrat și tăciunii din vechime, se află câte ceva din truda profesorului, aproape toată tinerețea de etnograf și parcă și ceva din sănătatea sa. „Piesa de rezistență”, spune el, „este fără putință de tăgadă, cea mai veche construcție țărănească văzută vreodată pe aceste meleaguri, casa din Bata, de pe la 1746, din părțile Aradului“. Ca și pe celelalte, el
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
mâna lui, de la vechiul ei loc. A vegheat la demontarea și apoi reamenajarea ei în muzeu, aproape de intrarea în „satul de la Pădurea Verde, așa, ca s-o vadă de la bun început oricine vine la noi”. Profesorul Viorel Popescu, etnolog și etnograf de marcă, a făcut un sat, prima rezervație de arhitectură populară, oaza unde se îmbină frumusețea artei populare cu agroturismul modern și de ce nu și eficient - primul de acest fel, în imediata apropiere a unui oraș. Arhitectură tradițională Tradiția satului
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
de Raluca Tulbure și Victor Tulbure. București, Editura Minerva, 1986, 534 pagini. (Scriitori români). Cartea a apărut în colaborare cu Academia de Științe Sociale și Politice. Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 2. Ion Taloș (n. 1934), folclorist, etnograf și memorialist. Autorul unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și critic
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
pofesori foarte buni și totodată având mai multe profile: matematică-fizică; biologiechimie; electrotehnică etc. Tot în cadrul liceului au fost organizate unele post- liceale cum ar fi: Contabilitatea Unităților Industriale; post-liceal de asistente; cursuri de maiștri ,etc. OBICEIURI ȘI TRADIȚII Indirect, primii etnografi români care raportează obiceiuri și tradiții nu reușesc să vorbească despre Banat altfel decât despre o regiune care și-a construit propriile reliefuri culturale și care nu poate fi percepută cu fidelitate în ignorarea unei dorințe extreme de interese de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Să adăugăm că și alte recunoașteri au contribuit la prestigiul lui Marian, între ele cele două distincții primite din partea Regelui Carol I: medalia Bene-merenti clasa I și Coroana României în grad de ofițer. Mai mult decât opera altor folcloriști și etnografi, aceea a lui S. Fl. Marian a avut prețuitori din varii domenii: lingviști (Sextil Pușcariu), chimiști și medici (dr. C. I. Istrati), istorici (A. D. Xenopol, Iancu I. Nistor), critici și istorici literari ( G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi, G. Ibrăileanu, G. Călinescu
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
G. Călinescu, într-un amplu studiu despre Folclorul la "Convorbiri literare", s-a referit și la colaborarea lui Marian, iar în 1964 s-a făcut, în Contemporanul, purtătorul de cuvânt al Academiei Române care a propus ca locuința de la Suceava a etnografului să devină casă memorială, fostul ei proprietar având "mari merite". Ion Pillat, în cuvântul înainte la o antologie de legende spre păsări, extrasă din lucrarea lui Marian, Ornitologia..., a scris entuziasmat: "Marele merit al lui S. Fl. Marian este de
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
sau pe pereți se văd lipite pretutindeni decupaje din hârtie, de diferite mărimi și reprezentări, ce accentuează și mai mult atmosfera de sărbătoare. Decupajele sunt, de asemenea, o formă de artă populară dintre cele mai îndrăgite în China. Potrivit cercetătorilor etnografi, urmele acestei arte pot fi identificate încă din secolul al VI-lea. Foile decupate erau folosite în acele vremuri în ritualurile religioase. Pe atunci, acestea erau îngropate alături de corpul neînsuflețit sau astfel de decupaje cu diferite imagini de animale sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Oarba-n jos“, ca și cum recitatoarea ar fi arătat Înspre sine, exhibîndu-și propriile răni. „CÎtă sensibilitate, suspinase o doamnă. Ce soartă!“ Spectacolul se terminase, puțini mai rămăseseră afară de mine și de ei În sala neîncălzită, Între ceilalți jurizanți, profesori de muzică, etnografi, muzicologi, interpreți de folclor, oameni de teatru. Cedaseră la inimioară În fața lipsei vederii celor de pe scenă, nu mai Întîlniseră un asemenea fenomen În masă, mulțimea orbilor Îi copleșise, sînt sigur că lăcrăma seră la cîte o poezea, la cîte un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Bosch, medic neamț, condamnat la închisoare în Gulag, Ovidiu Frunză, prietenul din prizonierat al lui Simion Almăjan, fost învățător în satul Arbore din Bucovina de Sud, Dragoș Frunză, fiul lui Ovidiu, pasionat de muzică, Ciprian Frunză, mezinul lui Ovidiu, pasionat etnograf, Familia ucraineană Cozmei, deportată în Gulag, formată din unsprezece persoane (patru generații) din care doar una Vasili Vasilievici Cozmei se mai reîntoarce ca ofițer al Armatei Roșii. Mai apar și: Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr medic intern de origine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de ani au fost găsite 265 de trupuri mumificate. Cei mai tineri dintre cei înmormântați sunt nou-născuți iar cea mai în vârstă persoană avea 95 de ani. Mumiile continuă să fie studiate cu mare atenție de savanți. Medici, istorici, antropologi, etnografi, radiologi și microbiologi au obținut informații prețioase despre modul de viață din secolul al XVIII-lea.
Expoziţie de mumii, la Muzeul Secuiesc al Ciucului () [Corola-journal/Journalistic/70135_a_71460]
-
să fie întrecut de un altul, pe aceeași temă, apărut peste șase decenii și semnat de H. F. Wendt. Amploarea domeniilor cercetate face ca lucrările să fie cercetate nu doar de lingviști, Istoria filologiei române, spre exemplu, fiind deopotrivă utilă etnografilor, folcloriștilor, literaților. Cea mai mare popularitate printre cititori i-a adus-o Dicționarul universal al limbii române, pe care l-a destinat "uzului contemporan", cu deosebire școlii și în care a năzuit să cuprindă "limba națională în toate manifestările vieții
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
Orientului „où tout est pris à la légère." Fereastra dinspre sufragerie unde se odihnește Gemma dă către o biserică, și de sfântul Ion se aude liturghia, sonorizată excelent ca în catedrală, alt exotism înfățișat de către Federico Bondi cu acribia unui etnograf. În rest, apele Dunării și stuful fac decorul acestui colț de lume, unde aterizează un agent destul de fragil al civilizației numai pentru a da binecuvântarea tribului. Ce lasă în urmă donna Gemma? Un cuplu pauper, dar fericit, o lume trăind
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
România, din 1885, al mai multor publicații franceze, a cunoscut direct creația populară românească, ca și Leo Bachelin, stabilit în 1889 în România, ca bibliotecar la Peleș și apoi ca profesor la mai multe licee din București. Jules Guiart, medic, etnograf și antropolog, specialist în etnoiatrie, a fost, între anii 1921 și 1930, conducător al Catedrei de istoria medicinii a Universității din Cluj. Mai tarziu, ne-au cunoscut folclorul, la București, Vincent d'Indy, Maurice Ravel iar Jean Cuisenier a scris
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
la apariție, de recenzii favorabile. În revista „Grai și suflet”, vol. III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața păstorească în poezia noastră populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
nu poate fi făcută asupra duratei fără cronica ei, ori dovezile desfășurării distanței de atunci și până acum. Un artist fotograf, Fekete Zsolt, chiar acest lucru și-a dorit să-l facă, reluând fotogramele, de acum un veac și jumătate, etnografului și scriitorului Orban Balazs și ale inventatorului și fotografului Veress Ferenc, a căror identificare în timpul prezent o face cu propriul aparat. Aproape că nu se pune problema identificării vreunei subiectivități, pentru că fotografiile sunt neutre, golite de orice intenție plastică, în afară de
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
se îngroapă în pământ. Dar eu tot cred că mai degrabă pulberea timpului, așezată sistematic, aproape insesizabil, secundă de secundă, cu încăpățânare, a acoperit Troia, care a rămas pustie și nemăturată de viața oamenilor. Pentru că nu am acces la scrierile etnografului și scriitorului Orban Balazs, nu pot să-mi dau decât cu presupusul că fotografiile lui ilustrau, probabil, cercetările sale asupra vieții comunităților și, deci, neinteresat în vreun fel de obținerea unor efecte fotografice spectaculoase, nu face altceva decât să consemneze
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
de ani mulți și fericiți. 1987 cu sănătate și noroc, cu realizări frumoase și rodnice, în continuare. M-am bucurat că ești cooptat în comitetul de redacție al Revistei de folclor, în noua serie. Dobre fiind la Academie, cunoscut ca etnograf, cu un cuvânt greu la Editură, sper ca revista să-și asigure o existență de durată și în bune condiții. Azi am primit de la Pitești, de la fostul meu student, d[omnul] Ion Cruceană, materiale necunoscute mie despre Codin Rădulescu, folcloristul
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]