473 matches
-
adj. (germ. deontisch, /II/ deontik), referitor la deontică; necesar, obligatoriu. II. s. f. disciplină care studiază aspectele logice și structurale ale formelor de gândire normative și imperative, precum și ale sistemelor de norme și obligații morale. 15 Arnold Van Gennep (1873-1957), etnograf și folclorist, celebru antropolog francez, autor al unor lucrări care au marcat istoria disciplinei în care s-a afirmat: Riturile de trecere; Formarea legendelor; Totemismul. 16 Basme române, auzite și scrise de G. Dem. Teodorescu, Colecția Restituiri - București, 2002. 17Ioviță
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
factură romantică, jurnalist, traducător, orator și tribun al perioadei care marchează „Revoluția română de la 1848”. Poemul „Un răsunet”, a fost redactat și publicat în timpul revoluției și a fost pus pe note de Anton Pann (Antonie Pantoleon Petroveanu, 1796-1854), poet și etnograf, cărturar, cântăreț și autor de manuale de muzică. A fost cântat pentru prima dată la Râmnicul Vâlcea, pe 29 iunie 1848, la aproximativ doua săptămâni după izbucnirea revoluției in Țara Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei sărbători populare considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă de care spuneam că este celebrată pe 24 februarie și care în limba
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_vavila_popovici_1329929284.html [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
Dicționarul cu obiceiuri populare de peste an (1997) asociază și el numele de Dragobete cu personajul din mitologia populară românească - zeu al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești - identificat cu Cupidon (la romani) și cu Eros (la greci). Ovidiu Focșa etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renaștere a naturii”. Unii afirmă că ar data dinaintea apariției creștinismului. În
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_vavila_popovici_1329929284.html [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
în timp și folosită la tradiția bradului de nuntă, la steagul călușarilor, la bradul de la sîmbra oilor, la costumele populare, în multe alte obiceiuri străvechi. Cu timpul, 1 Martie și 8 Martie au devenit sărbători tradiționale, care cinstesc femeia. Potrivit etnografilor și folcloriștilor, numele de mărțișor, la fel ca și numele zilei de marți și al lunii martie, primesc încărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr.
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/1_si_8_martie.html [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocțiului de primăvară, dar și începutul anului pentru multe civilizații, printre care și romanii. Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la români” amintește: „scopul legării sau punerii mărțișorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca cei cărora li s-a pus și-l poartă să aibă noroc în decursul
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/1_si_8_martie.html [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
un coș de nuiele acoperit cu pânză albă și apa fiartă în oală nouă, așa ca “glasul copilului să sune frumos“, troaca de lemn primenită la cișmea și fiartă în oala cea nouă. Adesea cercetătorul cu veleități de arhitect și etnograf se dezlănțuie, rupând toate zăgazurile speciei literare care este romanul, și atunci citim descrieri legate de pictarea colibelor de către pasionatul istoric Achim Gheorghe, care apare înzestrat cu acribia amănuntului particularizant, ca în fragmentul următor, un exemplu între multe altele:”Dintre
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice... Introducere - Ernest Bernea, un mistic rătăcit în viața socială și in cea politică Sociolog, etnograf și filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenție, din pricina necunoașterii dar și a trecutului său politic, Ernest Bernea rămâne un nume de referință în cultura română. O mare parte din
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
spectacolul cel mai trist al istoriei spirituale“ (Ernest Bernea, 2011, 52). Iar pe treapta următoarea stă „omul standard“ al secolului XX, acel individ comun, mediu și abstract „după care se construiesc toate așezămintele noastre“, materiale sau culturale. Pentru filosoful și etnograful român, individul este văzut ca „o unitate existențială“, neputând fi redus nici la natura sa biologică, nici la societate: „Natura și societatea îi sunt condiții, dar nu moduri de împlinire“ (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum în vechea civilizație sătească, doar
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
lucrărilor, într-o succesiune admirabilă ne-au purtat prin veacuri și locuri înfrumusețate de unicitatea și splendoarea artei bizantine, dintre care voi cita (autorul și titlul lucrătii): Silvia Săracu (dr) - Epoca și tradiția bizantină - scurtă abordare generală. Ioana Dăncuș (muzeograf- etnograf) - Biserica din Cuhnea lui Bogdan, voievod al Maramureșului, primul domn al Moldovei. Mihaela Varga (dr)- Portrete de doamne valahe în sec al XVI-lea. Dan Milici (dr) - Cultura bizantină - liant etnic în mozaicul multicultural bucovinean. Virginia Meheș - Poezia religioasă în
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
o lumină benefică, strălucitoare, sunt o încântare. Îi urez mulți ani sănătoși, fericiți alături de familia frumoasă, care o susține pentru a crea în continuare, pentru a împlini proiectele în lucru, și să rămână mereu ca o stea călăuzitoare peste timp”. (etnograf Steliana Băltuță) Material realizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D´ART” Preluat Rodica Elena LUPU Botosani News Referință Bibliografică: LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20 februarie 2013. Drepturi
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_lucia_olaru_nena_rodica_elena_lupu_1361344495.html [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
în paginile căruia autorii vorbesc nu doar despre tradițiile populare cu valoare etnografică, ci și despre gastronomie, tradiții privitoare la agricultură, faună, ocupații casnice sau limbaj. Descrierile unor obiceiuri cu valoare fundamentală pentru viața omului sunt și ele ample. Spre deosebire de etnografii laici, părintele Botiș insistă însă și asupra puternicei legături existente între Biserică și obiceiul propriu-zis. Iată, de exemplu, cum se încheie descrierea nunții: ,,La ieșirea din biserică și pe parcursul traseului până la locul unde va avea loc nunta, cu mulți ani
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1441186781.html [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
a săteanului, implicându -se în proiecte de anvergură, stabilind legături de durată cu figuri de seamă ale timpului său. „Viață și opera lui Teodor Bălășel constituie un tot unitar, contopind multiplele dimensiuni ale activității sale - luptătorul social, publicistul militant, cercetătorul etnograf, animatorul cultural - într-o personalitate polivalenta, conturând efigia unui cărturar patriot, exemplar prin fervoarea cu care a crezut într-un ideal și prin tenacitatea cu care a luptat pentru împlinirea acestuia „ ( din Postfața: Perenitatea modelului haretian de prof. dr. Gh.
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_al_florin_tene_1333137138.html [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
nu vor să rămână în afara istoriei și vin să recomand cu căldură lecturarea prezenței cărți, cu încredințarea că nu va fi în zadar” Că structura, monografia cuprinde 8 capitole: Omul, Luptătorul social, lider al comunității, luminator al satelor, folcloristul și etnograful, Preotul și teologul, Apărător al bisericii, Apostolul, la care se adaugă o selecție antologica de texte din scrierile preotului Teodor Bălăsel precum și mai multe imagini din viața și opera acestuia. La Ștefănești, norocoasă comună unde a trăit și muncit Bălășel
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_al_florin_tene_1333137138.html [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) despre perioada de fășang la Reșița. Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fasangul-german-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
Apuseni”. Suntem siguri că promisiunea va fi onorată căci asociația mai are la activ câteva isprăvi de acest gen, printre care amintim editarea „Verșului buciumanilor”, o epopee locală a revoltei buciumanilor de la 1886 și editarea celor mai cunoscute opere ale etnografului și folcloristului Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, ”Șteampuri fără apă”, ” Drumul pe urmă” și „Se face ziuă - Romanul anului 1848” Doamna prof.univ.drd. Cipriana Peica-Macaveiu, cel mai nou membru al Asociației „Baia Domnilor”, a făcut o trecere elegantă de la viața
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495559429.html [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
uniforme? Acest lucru este important, având în vedere că în prezent se conturează o nouă migrație: atât migrația internă din cadrul Uniunii Europene, cât și migrația din țări din afara UE. Se pare că în primul rând această problemă trebuie abordată de toți specialiștii, cercetătorii, etnografii și lingviștii, iar apoi probabil că politicienii pot avea ultimul cuvânt. În cazul în care politicienii demarează lucrurile, vom fi imediat martorii subiectivismului și egoismului politic, mai ales că se apropie alegerile. Vă mulțumesc. în numele Grupului PSE. -(HU) Dle președinte, dle
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Ion Barnea, istoric; - domnului profesor universitar doctor Constantin Blendea, pictor restaurator. Articolul 2 Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: - domnului doctor Simion Gavrila, arheolog; - domnului Ioan Istudor, chimist; - domnului doctor Nicolae Vladescu, arhitect; - doamnei Silvia Zderciuc, etnograf. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140838_a_142167]
-
Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria E - "Patrimoniul cultural național", următorilor: 1. domnului Boldura I. Oliviu, pictor restaurator, profesor universitar, București; 2. doamnei Bratuleanu G. I. Anca, arhitect, profesor universitar, București; 3. domnului Bucur I. Corneliu, etnograf, director general, Complexul Muzeal Național "Astra", Sibiu; 4. doamnei Carp N. Cerna, arhitect, București; 5. domnului Davidescu M. Mișu, arheolog-muzeograf,Deva, județul Hunedoara; 6. domnului Machat Christoph, istoric de artă, Republica Federală Germania; 7. doamnei Marcu G. Aurora, biolog, director
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
istoric, arheolog, Complexul Muzeal Arad; - doamnei Buzilă O. Adriana, cercetător științific, Muzeul Banatului, Timișoara; - doamnei Crișan Eva, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; - domnului Croitoru Mihai, fizician, restaurator, Complexul Muzeal Național "Moldova", Iași; - domnului Dinușă C. Ionel, istoric, etnograf, București; - domnului Drașovean N. Florin, cercetător științific, Muzeul Banatului, Timișoara; - doamnei Drăgoi Livia, istoric de artă, director, Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca; - doamnei Ionuc Adriana, istoric, conferențiar universitar, Iași; - domnului Gorduza D. Victor, muzeograf, Muzeul de Mineralogie, Baia Mare; - doamnei Pescaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157029_a_158358]
-
Credincios în grad de Cavaler următorilor: - Mihaela Rodica Bitănescu, actrița; - Ion Ieronim Cretu, arhimandrit, delegat patriarhal la Locurile Sfinte și superior al Așezămintelor Românești din Israel; - Vasile (Vivi) I. Dragan, cineast; - Vasile I. Grigore, pictor, profesor universitar; - Ligia L. Fulga, etnograf și muzeograf; - Grigore L. Gonta, regizor artistic, actor; - Vasile Iosif V. Herman, compozitor, profesor universitar; - Eugenia Sanda Maria Iliescu, arhitect restaurator; - Carmen F. Pasculescu, director al Muzeului Național Cotroceni; - Ion Tobosaru, profesor universitar, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică; - Constantin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
arheolog, profesor universitar, Universitatea de Vest, Timișoara; 2. domnului Diaconu Petre, arheolog, București; 3. domnului Glodariu I. Ioan, arheolog, profesor universitar, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; 4. domnului Gudea Gh. Nicolae, arheolog, profesor universitar, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; 5. doamnei Pavel Emilia, istoric, etnograf, Iași; 6. domnului Popilian D. Gheorghe, arheolog, Craiova, județul Dolj; 7. doamnei Roșu Șt. Georgeta, muzeograf, director al Muzeului Țăranului Român, București; 8. domnului Sanie Silviu, cercetător științific, director al Muzeului Evreiesc din Iași; 9. doamnei Sinigalia L. Tereza Irene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155945_a_157274]
-
Naturii, Constanța; 13. doamnei Pușcașu C. Voica Maria, arheolog, București; 14. domnului Rezachevici Constantin, cercetător științific, Institutul de Istorie "N. Iorga", București; 15. doamnei Schatz Fl. Elena Maria, profesor, Institutul pentru Memorie Culturală, București; 16. doamnei Stoica Gh. Georgeta Natalița, etnograf, director general al Muzeului Național al Statului "Dimitrie Gusti" București. Articolul 4 Se conferă Medalia Meritul Cultural clasa I, Categoria H - "Cercetarea științifică", următorilor: 1. domnului Barabaș R. Neculai, cercetător științific, Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea", Bacău; 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155945_a_157274]
-
Mahăbhărata"), teologice ("Biblia, Avesta"), istorice ("Popol Vuh, Kojiki, Huainan zi" a lui Liu An), folcloristice ("Edda Veche, Kalevala"), filosofice ("Veda", ciclul "Upanișad"), sau etnografice. Datorită acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentată de copiști, traducători, poeți, istorici, filosofi, etnografi și folcloriști și mai puțin teologi. Conținutul mitologic a fost determinat de operații complicate de triere, interpolare, replicare filosofică, resistematizare istorică, restilizare poetică (cu filtrarea narațiunii mitice prin alegorie) și eventual includerea în ideile religioase. Intervențiile și influențele reciproce au
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
fi terminată când Prokofiev i-a adus-o în Italia în 1915. La puțin timp după aceea Diaghliev i-a comandat lui Prokofiev baletul "Bufonul". Sub îndrumarea lui Diaghliev, Prokofiev și-a ales subiectul dintr-o colecție de basme ale etnografului Aleksandr Afanasiev. Povestea, despre un bufon și o serie de scamatorii, i-a fost inițial sugerată de Diaghilev lui Igor Stravinski ca un posibil subiect pentru balet iar Diaghilev și coregraful său Léonide Massine l-au ajutat pe Prokofiev în
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]