103 matches
-
rezultatele obținute. Din această negociere rezultă o identitate relațională. În acest proces, un rol important îl joacă limba. Indivizii își afirmă și își negociază identitatea prin limbă. Folosirea limbii în procesul de negociere a identității culturale este influențată de vitalitatea etnolingvistică (Giles, Bourhis, Taylor, 1977). Vitalitatea etnolingvistică este determinată de: a) aspecte obiective care influențează comportamentul lingvistic al unui grup etnic și asigură supraviețuirea lui: statutul (puterea economică, stima de sine, mândria istorică, recunoașterea și respectul internațional), baza demografică (concentrarea demografică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o identitate relațională. În acest proces, un rol important îl joacă limba. Indivizii își afirmă și își negociază identitatea prin limbă. Folosirea limbii în procesul de negociere a identității culturale este influențată de vitalitatea etnolingvistică (Giles, Bourhis, Taylor, 1977). Vitalitatea etnolingvistică este determinată de: a) aspecte obiective care influențează comportamentul lingvistic al unui grup etnic și asigură supraviețuirea lui: statutul (puterea economică, stima de sine, mândria istorică, recunoașterea și respectul internațional), baza demografică (concentrarea demografică, căsătorii în cadrul grupului, rata scăzută de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limba arabă nu este peste tot singura limbă oficială, însă suportul lingvistic arab este, după caz, vectorul general de comunicare, de asigurare a coeziunii spațiale sau de exercitare a dominanței elementului arab hegemon. În ciuda acestei unități cultural-spațiale grefată pe dimensiunea etnolingvistică, spațiul arabofon este extrem de divizat și diversificat sub aspectul componentelor constitutive ale cadrului politico-geografic. Practic, este un mozaic de modele politico administrative, sisteme instituționale și de guvernământ, de tipologii teritoriale, frontaliere și politico-juridice, ce dau nota caracteristică de accentuată fragmentare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
spațio-teritorial este dat de rapida extensie a seminției arabe pe o suprafață de cca. 15 milioane kmp., de pe raza a trei continente (Asia, Africa de nord, peninsula Iberică), într-un interval de numai 80 de ani (între 632-711 d.H.). Latura etnolingvistică s-a materializat prin arabizarea rapidă a comunităților nearabe din arealele cucerite (berberi, etnii hamitice, negroide etc.), proces ce a însoțit extensia teritorială și a facilitat în bunămăsură omogenizarea socio-culturală a spațiilor ocupate. Valențele confesionale ale expansiunii au avut reverberații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
probabil "far" al cartierului de unde provenea familia grecească Mavrocordat, apoi și altele din care au fost numiți de turci domnitori în Moldova și Muntenia, căci Transilvania devenise o provincie a imperiului habsburgic). Nici ei nu au reușit să modifice structura etnolingvistică românească, influențând-o cu unele modernizări juridice. Luând exemplu de la eteria grecească, în 1821 șeful pandurilor olteni, Tudor Vladimirescu, a schimbat printr-o revoluție sensul vieții politice din Muntenia, răsfrânt și în celelalte două provincii însuflețite de românii majoritari. La
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
forțate efectuate de regimurile comuniste, panelene ori ale altor naționalisme. De asemenea, căsătoriile mixte, migrația tot mai accentuată și alte procese soldate cu diminuarea numerică și a drepturilor cetățenești în cadrul statelor multietnice din Balcani. Nu trecem cu vederea că diversitatea etnolingvistică și religioasă a Balcanilor a fost răvășită frecvent de mișcările de eliberare de sub dominațiile imperiilor. Al Doilea Război Mondial a prilejuit noi invenții în luptele cu armatele coaliției nazisto-fasciste și cele pentru deturnarea planurilor staliniste de extindere a influenței URSS
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
alte țări postcomuniste (Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia), partidele etnice din România se bucură de un suport electoral dintre cele mai stabile (Gherghina și Jiglău 2008, 29; Zamfira și Dragoman 2009, 147-151). Potrivit unor studii anterioare de sociologie electorală, apartenența etnolingvistică reprezintă cel mai puternic predictor al votului pentru partidele etnice (Nielsen 1985, 133-149; Birnir 2007, 32). Astfel, în timp ce evoluțiile partidelor non-naționale din unele state occidentale generează efecte importante asupra sistemelor partizane și instituționale mai multă autonomie pentru organizațiile locale ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în lucrările care analizează spațiul politic postcomunist, se diferențiază de toate celelalte pe baza a două criterii fundamentale, "frontierele subnaționale" și "identitatea de grup exclusivă" (De Winter și Türsan 1998), sau altfel spus prin apartenența celor reprezentați la o comunitate etnolingvistică istorică, minoritară la nivel național. În sociologia politică, apartenența la o comunitate etnolingvistică istorică (în alte lucrări, "etnia")5 este socotită o variabilă socio-demografică (fr., lourde) înnăscută. Aceasta, spre deosebire de caracteristicile dobândite în timpul vieții, este definitorie în formarea identității individului. Limba
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
baza a două criterii fundamentale, "frontierele subnaționale" și "identitatea de grup exclusivă" (De Winter și Türsan 1998), sau altfel spus prin apartenența celor reprezentați la o comunitate etnolingvistică istorică, minoritară la nivel național. În sociologia politică, apartenența la o comunitate etnolingvistică istorică (în alte lucrări, "etnia")5 este socotită o variabilă socio-demografică (fr., lourde) înnăscută. Aceasta, spre deosebire de caracteristicile dobândite în timpul vieții, este definitorie în formarea identității individului. Limba maternă, criteriu esențial de diferențiere și de identificare (Weber 1956; Bourdieu 1979; Laitin
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
romii; aceștia nu se înrudesc cu populația niciunei țări din câte există astăzi și, din această cauză, nu își pot construi o identitate "națională". Reprezentarea politică a grupurilor etno-lingvistice: clivaje și actori În lucrările de specialitate, partidele rezultate din divizarea etnolingvistică a societății au primit variate denumiri dar cel mai adesea acestea sunt amintite ca "partide etnice". Horowitz (2000, 291) consideră că partidul etnic este acela "al cărui suport covârșitor este oferit de un grup etnic identificabil și care servește interesele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
turcă și tătară (0,3%) trăiește îndeosebi în județele Constanța și Caraș-Severin. Aceste date arată că regiunea cea mai eterogenă este Centrul, urmat de Nord-Vest și, apoi, de Vest. Cele trei au o populație româno-maghiară predominantă. Deși gradul de fragmentare etnolingvistică a României, calculat după formula lui Rae și Taylor (1970)7, nu este printre cele mai semnificative (0,19), valorile obținute pentru regiunile românești multietnice 0,56 pentru Centru și 0,40 pentru Nord-Vest și zonele adiacente sunt destul de apropiate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin raportarea la cifrele de recensământ mai sus prezentate. La ultimele alegeri locale, FDGR a dispus practic de suportul de 2 ori mai mare decât cel pe care electoratul său tradițional i l-ar fi putut oferi. Prezumând că structura etnolingvistică a electoratului și cea a populației sunt comparabile (ceea ce datele electorale oficiale nu ne permit deocamdată să verificăm), putem considera că Forumul German este partidul etnic cel mai popular în rândul alegătorilor de naționalitate română. Mai mult, dacă luăm în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reprezentanților maghiari (UDMR și PCM) a crescut (4 primari și 272 consilieri în plus, față de 2004). În Consiliile județene, UDMR a pierdut 23 de mandate (112 89), PCM a obținut 19, ceea ce indică 4 mandate în minus pentru întreaga comunitate etnolingvistică. În ciuda acestei cifre negative, poate fi susținut că multiplicarea ofertei electorale a determinat, pe de o parte, creșterea numărului de reprezentanți locali ai minorității maghiare și, pe de altă parte, o ușoară scădere a puterii de implantare electorală a UDMR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regiuni. Această observație apropie întrucâtva cazul transilvan de cazurile belgian, canadian, elvețian, britanic, spaniol, italian etc. De altfel, așa cum am arătat în cuprinsul capitolului, Transilvania și țările occidentale în care fenomenul denaționalizării sistemelor partizane este evident prezintă grade de fragmentare etnolingvistică similare. Pornind de la aceste observații, capitolul de față a încercat să verifice dacă fenomene asemănătoare celor din țările cu grade ridicate de eterogeneitate etnolingvistică se produc și în România. În acest sens, analiza participării partidelor etnice la alegerile locale a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Transilvania și țările occidentale în care fenomenul denaționalizării sistemelor partizane este evident prezintă grade de fragmentare etnolingvistică similare. Pornind de la aceste observații, capitolul de față a încercat să verifice dacă fenomene asemănătoare celor din țările cu grade ridicate de eterogeneitate etnolingvistică se produc și în România. În acest sens, analiza participării partidelor etnice la alegerile locale a făcut posibilă sesizarea mai multor situații interesante. În primul rând, în timp ce performanțele partidelor minorităților din Transilvania la alegerile locale nu sunt determinate în mod
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Din nou, partidele rome, ucrainene și turco-tătar, deși reprezintă grupuri etno-lingvistice la fel de reduse ca și cel german, se dovedesc mai puțin abile (ori motivate) în a compune o hartă exactă a comunităților pe care le pot mobiliza. Concludem că apartenența etnolingvistică, deși încă hotărâtoare în majoritatea comunităților studiate, nu asigură invariabil succesul partidelor minorităților din România. Atragerea electoratului tradițional depinde în bună măsură și de puterea de mobilizare pe care o au partidele etnice și organizațiile locale ale acestora. Grupurile etno-lingvistice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regional decât tradițional. Acest model de implantare a devenit o tendință evidentă în regiuni multietnice din Europa Occidentală (Val d'Aosta, Bolzano, Alsacia, Țara Bascilor, Catalonia etc.). Partidele altădată "etnice" au renunțat treptat, îndeosebi în contextul schimbărilor majore în structura etnolingvistică a populației și al celor survenite ca urmare a adoptării paradigmelor politice europene, la discursul de tip esențialist în favoarea unuia mai puțin rigid și care integrează o dimensiune nouă, teritorial-identitară. Deși sunt prezentate în continuare drept partide de apărare a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
of Interacting Linguistic Groups in Romania". Der Donauraum. Zeitschrift des Institutes für den Donauraum und Mitteleuropa 49(1-2): 83-99. Zuckerman, Alan. 1975. "Political Cleavage: A Conceptual and Theoretical Analysis". British Journal of Political Science 5(2): 231-248. Anexa 1: Structura etnolingvistică a județelor Județul Apartenența etnolingvistică română maghiară romă germană ucraineană turcă și tătară Alba 90,41 5,40 3,73 0,34 0,0 0,0 Arad 82, 16 10,67 3,82 1,05 0,37 0,01 Argeș
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Romania". Der Donauraum. Zeitschrift des Institutes für den Donauraum und Mitteleuropa 49(1-2): 83-99. Zuckerman, Alan. 1975. "Political Cleavage: A Conceptual and Theoretical Analysis". British Journal of Political Science 5(2): 231-248. Anexa 1: Structura etnolingvistică a județelor Județul Apartenența etnolingvistică română maghiară romă germană ucraineană turcă și tătară Alba 90,41 5,40 3,73 0,34 0,0 0,0 Arad 82, 16 10,67 3,82 1,05 0,37 0,01 Argeș 98,41 0,04 1
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Dintre aspectele populației evidențiate cu competență, le remarcăm pe cele aflate în strânsă legătură cu problematica politico-geografică - dinamica diferențiată, mobilitatea temporară (cu un accent deosebit pus pe pelerinaje, în special pe cele îndreptate spre locurile sfinte din Peninsula Arabică), structura etnolingvistică și confesională ș.a. Concluziile logice la care ajunge autorul au un câmp vast de valabilitate, lucrare înscriindu se printre cele de geografie politică modernă. Concluzia care, în opinia noastră, merită să fie evidențiată cu prioritate este aceea a diversității lumii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
limbă și o uită, treptat, pe cea proprie. Astfel retragerea aureliană va avea loc În condițiile unei numeroase populații romanizate ireversibil, atât la nord, cât și la sud de Dunăre. Integrarea dacilor liberi În noul proces de Întrepătrundere culturală și etnolingvistică Cunoaștem că o parte a poporului geto-dac nu ajunge sub stăpânire romană. Atestați literar și desemnând continuitatea organizării politice, regii dacilor liberi , costobocul Pieporus (și alții ca el) nu renunță la ideea eliberării teritoriilor cucerite de Traian. Ei organizează incursiuni
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
uman, limba română are particularități care, marcându-i devenirea și compoziția, pot fi înțelese doar în retrospectiva etimologică globală: 1) Momentul definitoriu în devenirea ei l-a constituit formarea în estul Europei a bazei comunicative traco-latine care va marca evoluția etnolingvistică a întregului spațiu est european. 2) Latura tracică a bazei comunicative motivează apropierile lexicale ale limbii române cu limbile turcice, cu albaneza, cu limbile slave și cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se face nu pentru a indica sursa împrumutului, ci pentru a contura specificul limbii române în contextul general de evoluție a limbajului uman și de constituire a limbilor. Perceperea limbii române ca fenomen viu, născut din simbioza traco-latină în ambianța etnolingvistică est europeană, cu rădăcinile în constituirea și evoluția globală a limbajului și a limbii, este principiul care orientează evaluarea critică a tradiției etimologice. PRESCURTĂRI ac. - acuzativ adj. - adjectiv alb. - albanez arh. - arhaic arm. - armenesc arom. - aromân bașk. - bașchir bg. - bulgar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
-le un nume. Nici francii nu pot fi eponimi pentru francezi întrucât numele lor (cf. Flandra, Olanda) au - ca și galii cu celții, germanii cu alemanii, tracii cu fracii și cu vlahii - o bază comună în epoca preindoeuropeană, când coagularea etnolingvistică era precară și caducă. Inițial spațiul numit ulterior grecesc se numea Ellas, ados, iar Ellan, anos, însemna „elin, grec”, dar și „străin, barbar”; la Plinius Alani, orum erau „popor în Sarmatia europeană”, ulterior Alanicus este supranume pentru învingătorul alanilor (Justinian
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Vișina, Vișinari, Vișoi etc. Din etimonul latin a rezultat în română a (se) bucura, iar din cel tracic a (se) veseli. Hunii și ungurii, denumiri supraetnice Istoria constituirii limbilor în spațiul est european ne obligă să ținem seama de evoluția etnolingvistică traci > maghiari, în contextul comun al devenirilor traci > români, traci > slavi, tracii iliri > albanezi și pe fondul larg al continuității lingvistice euro mongolo-turco-tătare, ugro-finice, arabe etc. Este de remarcat faptul că transpunerea în scris a limbii maghiare și formarea limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]