103 matches
-
turcă și tătară (0,3%) trăiește îndeosebi în județele Constanța și Caraș-Severin. Aceste date arată că regiunea cea mai eterogenă este Centrul, urmat de Nord-Vest și, apoi, de Vest. Cele trei au o populație româno-maghiară predominantă. Deși gradul de fragmentare etnolingvistică a României, calculat după formula lui Rae și Taylor (1970)7, nu este printre cele mai semnificative (0,19), valorile obținute pentru regiunile românești multietnice 0,56 pentru Centru și 0,40 pentru Nord-Vest și zonele adiacente sunt destul de apropiate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin raportarea la cifrele de recensământ mai sus prezentate. La ultimele alegeri locale, FDGR a dispus practic de suportul de 2 ori mai mare decât cel pe care electoratul său tradițional i l-ar fi putut oferi. Prezumând că structura etnolingvistică a electoratului și cea a populației sunt comparabile (ceea ce datele electorale oficiale nu ne permit deocamdată să verificăm), putem considera că Forumul German este partidul etnic cel mai popular în rândul alegătorilor de naționalitate română. Mai mult, dacă luăm în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reprezentanților maghiari (UDMR și PCM) a crescut (4 primari și 272 consilieri în plus, față de 2004). În Consiliile județene, UDMR a pierdut 23 de mandate (112 89), PCM a obținut 19, ceea ce indică 4 mandate în minus pentru întreaga comunitate etnolingvistică. În ciuda acestei cifre negative, poate fi susținut că multiplicarea ofertei electorale a determinat, pe de o parte, creșterea numărului de reprezentanți locali ai minorității maghiare și, pe de altă parte, o ușoară scădere a puterii de implantare electorală a UDMR
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regiuni. Această observație apropie întrucâtva cazul transilvan de cazurile belgian, canadian, elvețian, britanic, spaniol, italian etc. De altfel, așa cum am arătat în cuprinsul capitolului, Transilvania și țările occidentale în care fenomenul denaționalizării sistemelor partizane este evident prezintă grade de fragmentare etnolingvistică similare. Pornind de la aceste observații, capitolul de față a încercat să verifice dacă fenomene asemănătoare celor din țările cu grade ridicate de eterogeneitate etnolingvistică se produc și în România. În acest sens, analiza participării partidelor etnice la alegerile locale a
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Transilvania și țările occidentale în care fenomenul denaționalizării sistemelor partizane este evident prezintă grade de fragmentare etnolingvistică similare. Pornind de la aceste observații, capitolul de față a încercat să verifice dacă fenomene asemănătoare celor din țările cu grade ridicate de eterogeneitate etnolingvistică se produc și în România. În acest sens, analiza participării partidelor etnice la alegerile locale a făcut posibilă sesizarea mai multor situații interesante. În primul rând, în timp ce performanțele partidelor minorităților din Transilvania la alegerile locale nu sunt determinate în mod
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Din nou, partidele rome, ucrainene și turco-tătar, deși reprezintă grupuri etno-lingvistice la fel de reduse ca și cel german, se dovedesc mai puțin abile (ori motivate) în a compune o hartă exactă a comunităților pe care le pot mobiliza. Concludem că apartenența etnolingvistică, deși încă hotărâtoare în majoritatea comunităților studiate, nu asigură invariabil succesul partidelor minorităților din România. Atragerea electoratului tradițional depinde în bună măsură și de puterea de mobilizare pe care o au partidele etnice și organizațiile locale ale acestora. Grupurile etno-lingvistice
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regional decât tradițional. Acest model de implantare a devenit o tendință evidentă în regiuni multietnice din Europa Occidentală (Val d'Aosta, Bolzano, Alsacia, Țara Bascilor, Catalonia etc.). Partidele altădată "etnice" au renunțat treptat, îndeosebi în contextul schimbărilor majore în structura etnolingvistică a populației și al celor survenite ca urmare a adoptării paradigmelor politice europene, la discursul de tip esențialist în favoarea unuia mai puțin rigid și care integrează o dimensiune nouă, teritorial-identitară. Deși sunt prezentate în continuare drept partide de apărare a
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
of Interacting Linguistic Groups in Romania". Der Donauraum. Zeitschrift des Institutes für den Donauraum und Mitteleuropa 49(1-2): 83-99. Zuckerman, Alan. 1975. "Political Cleavage: A Conceptual and Theoretical Analysis". British Journal of Political Science 5(2): 231-248. Anexa 1: Structura etnolingvistică a județelor Județul Apartenența etnolingvistică română maghiară romă germană ucraineană turcă și tătară Alba 90,41 5,40 3,73 0,34 0,0 0,0 Arad 82, 16 10,67 3,82 1,05 0,37 0,01 Argeș
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Romania". Der Donauraum. Zeitschrift des Institutes für den Donauraum und Mitteleuropa 49(1-2): 83-99. Zuckerman, Alan. 1975. "Political Cleavage: A Conceptual and Theoretical Analysis". British Journal of Political Science 5(2): 231-248. Anexa 1: Structura etnolingvistică a județelor Județul Apartenența etnolingvistică română maghiară romă germană ucraineană turcă și tătară Alba 90,41 5,40 3,73 0,34 0,0 0,0 Arad 82, 16 10,67 3,82 1,05 0,37 0,01 Argeș 98,41 0,04 1
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată în presa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
vărsare -Kupi; rușii au fost aceia care, ocupând Siberia de Vest, au preluat hidronimul nenț, lau adaptat la specificul limbii ruse, sub forma Obi, l-au generalizat și l-au transmis ca atare întregii omeniri. În regiunile cu o structură etnolingvistică a populației mai mult sau mai puțin mozaicată, localitățile sunt acelea care poartă, de regulă, două sau mai multe denumiri, așa cum este în cazul Transilvaniei, unde majoritatea localităților au, în paralel, câte un nume românesc și unul maghiar, uneori (mai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
medicale fondând, în 1998, revista Pagini Medicale Bârlădene. A publicat plachete de versuri și eseuri. CIUBOTARU, Mircea, n. 19 mai 1944, Timișoara, Facultatea Fil. Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la Chișinău a unui Dicționar moldovenesc-românesc, „încununarea unor preocupări științifice de-a lungul cîtorva decenii“ ale autorului, Vasile Stati, absolvent al „facultății istorico-filologice“ și doctor habilitat în științe istorice, specialist în probleme de etnolingvistică moldovenească, după cum el însuși se prezintă pe coperta a IV-a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional (nu se știe din cine e compus, dar probabil autorul are motive să-l țină secret!) descumpănește, era acum diferită de cea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Însă un lucru care e nu de mirare, ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la Chișinău a unui Dicționar moldovenesc-românesc, ale autorului, Vasile Stati, absolvent al facultății istorico filologice și doctor habilitat În științe istorice, specialist În probleme de etnolingvistică moldovenească, după cum el Însuși se prezintă pe coperta a IV a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional descumpănește, era acum diferită de cea dintre limba spaniolă vorbită În Spania și cea vorbită În alte țări hispanofone. . Dintre cuvintele prezente
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
în considerabilă măsură de potențialul psihosociologic al respectivului grup. Pe această linie, teoria identității etnolingvistice mizează pe ideea că limba vorbită ca principal mijloc de comunicare este factorul princeps în păstrarea identității culturale, de unde a și apărut conceptul de vitalitate etnolingvistică, alcărui conținut succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément și K. Noels (1997, pp. 191-193). Pe baza analizei unor rezultate teoretice și de cercetare empirică din domeniile din urmă, autorii consemnează, ca factori importanți în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este aici prestigiul național și internațional al limbii vorbite. Trăsăturile demografice, de suport instituțional și de poziționare socială - cuantificate prin indicatori macro de felul celor utilizați în recensăminte și alte statistici oficiale - oferă însă doar o imagine trunchiată despre vitalitatea etnolingvistică. O contribuție importantă o au și rețelele individuale de comunicare, țesătura fină de relații socioafective ce funcționează în comunitatea respectivă, care pot fi și ele măsurate prin metoda analizei de rețea (network analysis), relevându-se nodurile lor centrale, densitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analysis), relevându-se nodurile lor centrale, densitatea și profilul lor (vezi și Postelnicu, 2003a). Acordând o mare semnificație explicativă cadrului de factori obiectivi enumerați mai sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explicativă cadrului de factori obiectivi enumerați mai sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor, dar mai cu seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
in-group-urilor cu statut social ferm (etnic, de gen social, de clasă, profesional etc.) și, pe de altă parte, crește ponderea grupurilor cu funcții expresive. Oricum, indiferent de modelul dominant, de coeficientul de închidere sau deschidere a grupurilor, de vigoarea lor etnolingvistică, de raporturile de putere majoritate/minoritate, pare limpede că, din ce în ce mai mult, relațiile intergrupale sunt de adaptare reciprocă, chiar dacă schimbările induse de grupuri unele altora nu sunt de aceeași profunzime. Are loc, altfel spus, în interiorul țărilor, dar și între ele, lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vieții specifice a fiecărei categorii, cu evaluarea stadiului atins în cunoașterea speciilor, dar și a dimensiunilor repertoriului național, duc mai departe tradiția științifică instituită în cadrul școlii sociologice de la București, folosindu-se totodată și de perspectivele fecunde ale antropologiei culturale și etnolingvisticii. Probleme actuale în studierea culturii tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare: tipologiile bibliografice, corpusurile sau dicționarele-tezaur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
la Coșeriu, contextul este ceea ce promotorii francezi ai analizei discursului numesc cotext, în vreme ce celelalte "cadre" corespund contextului. Urmărind în continuare relația dintre discurs și text, atunci cînd acestea devin obiect al cercetării lui Eugeniu Coșeriu, atrage atenția studiul Socio- și etnolingvistica. Bazele și sarcinile lor, ce constituie comunicarea prezentată, în 1978, la un congres ținut în Brazilia 16. Fiind tradus în românește după versiunea spaniolă, acest studiu a permis, desigur, o corespondență terminologică optimă, însă se poate constata aici că autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmarea unei poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza sensului în limbă și în discurs, s-a inițiat lingvistica antropologică, care implică, din punct de vedere epistemologic, asumarea unei problematici materialiste, ce intră în atenția praxematicii. La fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar complex de idei, interese și ocupații ale unei comunități, care reflectă o viziune despre viață, procesele de metaforizare sau de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Universității din București (1925). Debutează în 1914 la revista „Viața studențească”. Colaborează la „Grai și suflet”, „Langue et littérature”, „Vieața nouă”, „Dacia” ș.a. În demersul științific al lui P., reprezentant de seamă al școlii lui Ovid Densusianu, se îmbină cercetarea etnolingvistică și cea etnofolclorică, trăsătură caracterizantă ce se vădește în mai toate contribuțiile sale și îndeosebi în Cercetări în Munții Apuseni și Graiul și folclorul Maramureșului, ambele apărute în 1925. Dacă rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin concludente, autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
le consultăm, dar rareori le citim în adevăratul sens al cuvîntului". Elementul esențial este reprezentat de spațiul instabil al schimburilor între diferite discipline, fiecare dintre ele abordînd discursul dintr-un punct de vedere propriu analiza conversației, teoriile argumentării, comunicarea sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului, disputîndu-și, adesea conflictual, un domeniu de investigare ce comportă o deschidere către discipline conexe (sociologie, psihologie, istorie etc.); de altfel, Dominique Maingueneau semnează el însuși un număr considerabil de volume din domenii variate, al căror numitor comun este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorba de o disciplină propriu-zisă, ci de un spațiu instabil, unde au loc schimburi între diferite discipline, fiecare dintre ele studiind discursul dintr-un punct de vedere care îi este specific: analiza conversațională, teorii ale argumentării și ale comunicării, sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului... (lista nu este exhaustivă) împart, adeseori într-un mod conflictual, acest domeniu de investigație deschis către domenii conexe (sociologie, psihologie, istorie...). În cartea de față am adoptat punctul de vedere al analizei discursului, care nu se referă nici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]