957 matches
-
Cătălin Constantin Din 1990 încoace au fost publicate în România mai multe cărți de istorie orală. Astfel de discursuri au stîrnit interesul sociologilor, al istoricilor și etnologilor, al lingviștilor și, poate în primul rînd, al publicului larg. Cititorii acestor cărți știu că există cîteva subiecte privilegiate de cei care au adunat istorii orale: războiul, deportarea, rezistența, anii comunismului. Experiențe marcante, triste, apăsătoare. Un volum de curînd lansat
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
umbra unui personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în același timp familiar și fabulos. Reprezentate cu o acuratețe care, de cele mai multe ori, trece cu mult dincolo de intențiile de identificare, aceste obiecte par colecționate dintr-o obscură pornire de etnolog, de muzeograf sau de arhivar. Asemenea speciilor pe cale de dispariție, reprezentate patetic prin cîteva exemplare, formele lui Dumitriu au ele însele patetismul ultimului exemplar. Puse în pagină agresiv și rupte de orice context, ele sugerează, precum relicvele, realități abisale, narații
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
și instabil ipostaziată, scăpând oricăror analize după criterii apriorice. " "Adevărurile" referitoare la "muzica țigănească", oricare ar fi ele, sunt circumstanțiale", scrie Speranța Rădulescu, unele dintre ele fac parte, mai notează ea, "din categoria celor etern provizorii și conjuncturale". Pentru specialiști " etnologi, etnomuzicologi, muzicologi (cercul lor este extensibil în unele domenii umaniste conexe) " "Taifasuri despre muzica țigănească" va apărea probabil ca o carte-provocare nu numai prin tema ei ("chestiunea atât de sensibilă, îndeosebi în România, a "muzicii țigănești", cum spune autoarea) ci
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
și nu e un paradox " sînt tocmai cele ale culegătorilor de "naturi vivante" din viața deceniului nouă: poți să reconstitui, din fragmentele de sub titlul carne, mașină, divorț, delegație sau cine știe care altul, întreaga existență privată nu a unei categorii de oameni (etnologi), ci a unor oameni (și șoarecii din jurul lor) pur și simplu. Trabantul e centrul cinetic al vieții lui Petre Popovăț (fumător gata de sacrificiul suprem pentru propriul viciu), vecinii vor să-i facă o lipeală Ioanei Popescu, mamă singură, Irina
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
caracter. - La universitatea ișeană ce caractere mari ați întâlnit? - N-aș ezita o clipă să invoc numele unor dascăli ca pedagogul Ștefan Bărsănescu, psihologul Vasile Pavelcu, filosofi ca Ernst Stere și Petre Botezatu, filologi ca Gh. Ivănescu și Șt. Cuciureanu, etnologi ca Petre Caraman. Despre acesta din urmă: n-am cunoscut, sincer vă spun, un om mai puternic din punct de vedere moral. Un adevărat stâlp al înțelepciunii, un caracter prin excelență. Unul dintre puținii oameni fără pată, aș zice, a
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria folcloristicii (citat mai sus), respectiv al lui Iordan Datcu din Dicționarul etnologilor români (vol. II, București, Saeculum I.O., 1998, p. 293 - 294), doar câteva recenzii de întâmpinare a colecției fac referiri directe la această carte și la autorul ei. Este vorba, desigur, despre o realitate neliniștitoare, contrabalansată doar de utilizarea Proverbelor
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
apoi diversitatea corespondenților, care nu sunt, cum poate s-ar fi așteptat, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a ilustrat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se caută și se întreabă ce drum să apuce, ani în care îndoielile
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Suferă însă de amatorism și nu-și poate găsi un loc în bibliografia domeniului Iordan Datcu, Contribuții la etnologia românească, București, Ed. Universal Dalsi, 2004. 256 pag. O carte care trebuie citită cu creionul în mână, nu răsfoită. Autorul, un etnolog erudit și, în același timp, un scriitor talentat ne dezvăluie într-un mod cuceritor o lume de "povești și doine, ghicitori, eresuri". Studiile sale savante oferă numeroase surprize. Aflăm, de exemplu, că obiceiul de a împodobi un brad de Crăciun
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
rânduit la casa memorială de la Suceva neînvrednicindu-se s-o pregătească și nici lăsându-i pe alții din afară să se dedice editării acestei monografii. Dacă și în alte opere ale sale s-a răsfrânt benefic dubla sa pregătire, de etnolog și teolog, acesta din urmă recunoscând, spre exemplu, cu obiectivitate că sărbătorile nelegate, adică populare, sunt mai numeroase decât cele celebrate de biserică, această formație îl recomanda cu deosebire să trateze și să scrie cărțile Sfântul Ioan cel Nou de la
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
Fundației Regale Carol I (președinte, profesorul Virgil Veniamin, cel „amestecat" în scandalul, ulterior, al Securității românești denumit „afacerea Caraman", p. 116-17). Intra, din nou, în intrigile urzite de politicienii din exilul românesc! Singurul cîștig: l-a cunoscut pe muzicologul și etnologul celebru care a fost Constantin Brăiloiu („îmi era drag Brăiloiu", cel ce-și „depăna" amintiri din țară, p. 119). Dl Djuvara își începe activitatea la Fundația Carol I organizînd impecabil Centenarul Unirii Principatelor (1959) într-un congres fastuos (Journées d
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Dragoș Bucurenci Ediția “Bună că viața” despre Bucureștiul literar cu scriitoarea Ioana Pârvulescu, călătoare în timp între Bucureștiul secolului XIX, Bucureștiul interbelic și Bucureștiul contemporan, etnologul Șerban Anghelescu, care ne-a făcut introducerea în trei stabilimente celebre în lumea literară (Capșa interbelică, Uniunea Scriitorilor comunistă și Muzeul Literaturii postcomunist) și criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu, care se îmbracă și astăzi cu țilindru și papion, colecționează obiecte
Bună ca viaţa: Bucureştiul literar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82645_a_83970]
-
sătești maramureșene, relația dintre gest, ritual și mesaj poetic. A fost coautor al volumelor Folclor din}ara Loviștei (1970) și Folclor coregrafic din Vrancea (1974). Cel puțin într-una din cărțile prozatorului, Periscop (Editura Eminescu, 2003), este foarte prezent și etnologul, cu evocarea anilor în care a fost cercetător la institutul bucureștean, ani în care, cum scrie el, duhul răului coborâse asupra tuturor, ani în care oficialitățile comuniste decretau că obiceiurile tradiționale împiedică formarea omului nou și, în consecință, trebuie să
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
obiceiuri, la naștere și la înmormântare, dar și ani în care institutul era reprezentat de personalități precum Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, Mariana Kahane, sugestiv portretizați de autorul Periscopului. Două cărți ale sale sunt rezultatul preocupărilor etnologului. Prima, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi (Compania, 2003, 317 p.), cuprinde, grupate în secțiunile Folclorul familiei, Povestiri cu stafii și alte spirite, Povestiri istorice, Legende urbane și Povestiri tradiționale, scurte povestiri, unele amuzante, altele relatând
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu, în lexiconul din 1983<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul folcloriștilor, vol. II, București, Editura Litera, 1983, pp. 49 - 54; footnote> , în cel din 1998<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor români, vol. II, București, Editura Saeculum I. O., 1998, pp. 109 - 111; footnote> și în varianta finală din 2006<footnote Idem - Dicționarul etnologilor români, Ediția a III - a, revăzută și mult adăugită, București, Editura Saeculum I. O., 2006, pp. 149
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
II, București, Editura Litera, 1983, pp. 49 - 54; footnote> , în cel din 1998<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor români, vol. II, București, Editura Saeculum I. O., 1998, pp. 109 - 111; footnote> și în varianta finală din 2006<footnote Idem - Dicționarul etnologilor români, Ediția a III - a, revăzută și mult adăugită, București, Editura Saeculum I. O., 2006, pp. 149 - 151; footnote> , Constantin Stihi - Boos<footnote Stihi - Boos, Constantin - Contributions de Constantin Brăiloiu (1893 - 1958) et de George Georgescu - Breazul (1887 - 1961) à
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la Arta Populară. Aveam și export la țesături. În medie, cu tot cu croitorese, am avut 60 de femei. Eu eram șef birou creație. Și fiică-mea lucra cu femeile mele“. Ie și blugi Muzeograful Aristida Gogolan, unul dintre cei mai importanți etnologi ai Banatului, face în câteva cuvinte portretul artistei: „Arta Mariei Jebeleanu are o dublă semnificație în peisajul artistic bănățean. Pe de o parte, ea este etnolog, pentru că, prin creațiile sale, este o continuatoare de tradiții și, sub aspectul croiului, al
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
cu femeile mele“. Ie și blugi Muzeograful Aristida Gogolan, unul dintre cei mai importanți etnologi ai Banatului, face în câteva cuvinte portretul artistei: „Arta Mariei Jebeleanu are o dublă semnificație în peisajul artistic bănățean. Pe de o parte, ea este etnolog, pentru că, prin creațiile sale, este o continuatoare de tradiții și, sub aspectul croiului, al materialelor folosite și al pieselor care compun costumul ei popular, păstrează autenticitatea și specificitatea bănățeană. Pe de altă parte, Maria Jebeleanu este o inovatoare, în sensul
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
lucrările simpozionului internațional de film antropologic „Imaginar și realitate filmică“, manifestare organizată de către Direcția pentru Cultură Timiș, C.J.T. , T.V.R. Timișoara, Facultatea de Litere din cadrul Universității de Vest, Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș. Cu acest prilej, Mirjana Maluckov, etnolog din Novi Sad, va primi Diploma de excelență. ( S. P.) Karate și autoapărare De miercuri, 1 octombrie, Clubul Sportiv „Videocolor“ organizează cursuri de karate și autoapărare pentru copii și adulți în sala de sport a Școlii cu clasele I-VIII
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
furnizat U.R.S.S. o sumedenie de informații foarte prețioase, dar în cele din urmă întreaga sa rețea de spionaj (35 de persoane) a fost capturată de contraspionajul nipon. MARȚI, 9 NOIEMBRIE ROMULUS VULCĂNESCU Se împlinesc 5 ani de când a murit etnologul și scriitorul Romulus Vulcănescu, membru de onoare al Academiei Române. Născut în 1912, a îmbinat armonios timp de 50 de ani cariera de dascăl cu cea de om de știință. A editat și condus numeroase reviste științifice, a publicat peste 20
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
nepervertite de mode și kitschuri, ale acestei fascinante arte populare românești. Continuitatea modelelor geomorfe și florale de pe străchinile și ulcele bănățene, forma lor distinctă, culoarea inconfundabilă a lutului bănățean constituie, laolaltă, o zestre de a cărei păstrare se preocupă entuziaști etnologi și oameni de cultură ai zonei, susținând eforturile bătrânilor olari de a-și găsi ucenici cărora să le transmită meșteșugul. În acest sens, filiala făgețeană a centrului Județean de Creație și Artă Timiș a creat chiar, în urmă cu câțiva
Agenda2004-35-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282817_a_284146]
-
care îmbină rigorile istoriei și criticii literare cu ale folcloristicii, s-au format George Muntean, Viorica Niscov, I. Oprișan și, în afară Institutului, oarecum independent, Iordan Datcu, Ioan Șerb, Oct. Păun. Dicționarul pe care-l discutăm este, repetăm, unul al etnologilor români și nu numai al folcloriștilor. De aceea autorul va acorda spații etnografilor, în măsura în care au dat atenție și culturii spirituale (Henri H. Stahl, Ernest Bernea, Tancred Bănăteanu) și muzicologilor, precum Const. Brăiloiu (personalitate a etnomuzicologiei universale), Harry Brauner, George Breazul
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
singur sens: dinspre cărțile populare spre plăsmuirile folclorice, nu și invers. Cunoscând până la exhaustiv bibliografia și datele biografice ale autorilor, Iordan Datcu ține să facă un act de dreptate, aducând la lumină adevăruri, în timpul comunismului, ocultate: faptul că un remarcabil etnolog și lingvist, precum Petru Caraman a fost interzis și prigonit, sau ca personalități de mare anvergură, ca Vasile Voiculescu, Anton Golopentia, Harry Brauner, Ion Diaconu au fost deținuți politici. , apărut la Editură Saeculum I. O., este un fundamental instrument de
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
scriptic ceea ce le cerea), monografiile sale sînt cu atît mai prețioase și, de fapt, de neînlocuit. Dl Iordan Datcu, bun specialist, care a publicat, în 1979, un neprețuit Dicționar al folcloriștilor, relativ recent reeditat (după remanieri utile, sub denumirea Dicționarul etnologilor), s-a ocupat cu grijă devotată de opera lui Simeon Florea Marian. După ce i-a reeditat, cum spuneam, Sărbătorile la români, s-a dăruit ostenelii de a scoate la lumină și trilogia monografică despre cele trei acte fundamentale din viața
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
întâi ca editor al unor mari folcloriști, ca Artur Gorovei, Grigore Tocilescu, S.Fl. Marian, Petru Caraman, Adrian Fochi ș.a., apoi, ca un asiduu și priceput cercetător în domeniu, elaborând Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, II, 1983) și mai ales Dicționarul etnologilor români (I-II, 1998), veritabil instrument de lucru, adresându-se atât specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
Smaranda Bratu Elian Dacia Maraini s-a născut la Florența în 1936. Fiică a faimosului etnolog, antropolog și orientalist Fusco Maraini, aparținând unei familii de intelectuali cu durabile veleități scriitoricești, și a Topaziei Allicata de Salaparuta, vlăstar emancipat și nonconformist al unei străvechi familii aristocratice siciliene, Dacia pare să fi moștenit de la ambii părinți spiritul de
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]