478 matches
-
problemă a baladei Miorița, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de analiză a relației dintre mit și literatura îl găsim într-un triptic ilustrativ în care "zburătorul" este privit succesiv că mit erotic, motiv folcloric și motiv literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
A readus satul și cîmpul în poezie scriind una dintre cele mai „naturiste” opere poetice din literatura noastră: un sat privit din pridvorul conacului, sat încărcat de patriarhalitate arhaică, atemporală. Nu va fi satul mitic al lui Blaga, fără atașe etnologice concrete, ci un sat istoric precis localizat, la Florica ori Miorcani, locuri pe care poetul le-a urcat apoi în legendă. Ca senior al domeniului de la Florica, Pillat sfidează moda poetică a timpului (lirismul indiscret, modernismul ofensiv, avangardismul) și detaliază
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
sale într-un curent, într-o formulă. Harul său de povestitor a cunoscut, desigur, și faza restrictivă a realismului socialist, care nu l-a secătuit, și pe cea a orientării spre marginal, a „căutătorilor rădăcinilor”, care i-a stimulat interesul etnologic și, în sfîrșit, experimentele moderniste, care i-au îmbogățit tehnicile de înscenare și instanțiere narativă. Cea mai adecvată dintre caracterizările care au fost propuse pentru scrisul său este aceea de realism halucinant. Ar fi vorba de o altă etapă a
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
oblăduiesc țara în mod natural, ocrotind națiunea. S-a spus, pe bună dreptate, că Evul Mediu este văzut de poet ca o primăvară etnică, ca o vreme de formare a naționalităților și chiar de înflorire a lor, sub semnul „tinereții etnologice”, cum însuși protagonistul nostru scrie[34]. „Vârsta de aur” a „vârstei de aur” medievale românești - derulate pe circa un mileniu, cum s-a văzut - este, conform lui Eminescu, secolul al XV-lea. „Suta a cincisprezecea” este „avanscena teatrului Universului ocupată
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
pagini se recomandă singur! Diseminarea, în scopul informării publicului larg, a cunoștințelor și experiențelor personale despre unele teorii, concepții și concepte moderne cuprinde: opiniile sale privind introducerea matematicii nuanțate în procesul conducerii militare, aplicațiile inteligenței artificiale în domeniul militar, reperele etnologice și accentele de condiționare ecologică în conflictele beligene actuale, procesele sociale și securitatea lor informațională, conexiunile războiului cibernetic cu inteligență artificială, viața că o expresie a informaționalului, precum și strategia militară și socială actuala, și unele aspecte ale evoluției relațiilor internaționale
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și ateliere creative, cărți și alte publicații, piese de teatru, expoziții itinerante. Drumul, muntele, caravana, oile, fălcarea, mătăniile, cârlibana, devenite locuri și obiecte iconice pentru cultura tradițională aromână, alături de alte elemente ale patrimoniului imaterial
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
cu discreție și bună rânduială, pe scoarța timpului. Un tezaur adânc îngropat în colbul arhivelor, al bibliotecilor și al muzeelor este scos acum la lumină prin strădania a doi pasionați oameni de cultură care s-au întâlnit pe tărâmul științelor etnologice puse în slujba relevării adevărului. Căci dacă, apăsați sub vremi, oamenii tac zgomotos, a sosit ceasul în care „pietrele” istoriei și tradiției acestui neam strigă tăcut și cuminte, fiecare din locul pe care i l-a hărăzit uitata neuitare. Cei
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
casă, cu brezărău, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși cu barburi și cămăși încrețite la gât... de la 12.00 și de la 16.00 - ateliere de creativitate pentru copii 18.00 - Sânzienele și miezul verii, o scurtă cuvântare etnologică susținută de Paul Drogeanu, etnolog 19.00 - concert unplugged Maria Răducanu - voce și chitară 20.00 - lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca 20.30 - recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
literatura poporană (Valahia, București, 2008). Și prin studiul introductiv (p. XV-CCV) și prin corpusul de texte (p. 1-1124), tema (ideea cercetării materialului folcloric după teme a formulat-o Lucian Blaga) este pentru prima dată amplu examinată, introdusă în arealul științelor etnologice, fiindcă abia câteva colecții de texte, apărute timp de un secol și jumătate, adică până în anii ^50-^60 ai secolului trecut, au subsumat textele aparținând temei unei taxonomii adecvate, cele mai multe fiind grupate în capitolul generic cântece sociale. Excepții fericite au
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
marginalizarea celor rămași în viață sau în libertate. Importante direcții de cercetare, cum ar fi cele strălucit reprezentate de Dumitru Caracostea, Mircea Vulcănescu, Ion Ionică, Anton Golopenția, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, Petru Caraman, au fost frânte cu brutalitate, întreaga comunitate etnologică fiind supusă unui sistematic proces de intimidare și constrângere ideologică". Pe de altă parte, detenția n-a fost nici pentru autorul cărții doar temă de cercetare și de meditație, ci, de câteva ori, chiar tristă, nemijlocită și brutală realitate: "Arestat
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
se europenizează, devenind contemporană cu ceea ce se scria în restul continentului. Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele românești. Dacă micile sale încercări de extremă tinerețe (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clacă) au un aer etnologic și chiar seamănă puțin cu scrierile lui Ion Creangă, prozatorul ardelean se găsește rapid pe el însuși și își identifică ușor drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dată cu mentorul său; plecare din
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
și premiat) spectacol la Brăila, cu piesa „Drept ca o linie“, de Luis Alfaro, Radu Apostol montează la Timișoara piesa „Autobahn“ de Neil LaBute, spectacol a cărui premieră va avea loc în 27 martie. Spectacol și CD l Și cercetări etnologice Pentru Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, luna martie se arată a fi plină de... energiile primăverii, împărțite între spectacole folclorice, înregistrări de albume audio și cercetarea etnologică. „Anul acesta, Ansamblul «Banatul» va sărbători ziua de 8 martie
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
loc în 27 martie. Spectacol și CD l Și cercetări etnologice Pentru Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, luna martie se arată a fi plină de... energiile primăverii, împărțite între spectacole folclorice, înregistrări de albume audio și cercetarea etnologică. „Anul acesta, Ansamblul «Banatul» va sărbători ziua de 8 martie mai repede, în 7, cu un spectacol folcloric ce va avea loc în aceeași sală festivă, începând de la ora 18,00. Intitulat «Măicuței mele...», el va cuprinde recitaluri ale soliștilor
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
scut și valtrap de cavaler, ca într-o zale albă. Tot ce e emblemă nu rămîne element singular, la Ilie Boca, se prinde într-o logică additivă - cărți de joc fatidice, chipurile te încumeți să le citești ca o galerie etnologică potențial interșanjabilă, însă magnific coerentă: bătînd multiplu, aglutinat, cu fiecare coloană de imagini, la porțile absolutului. Cine înnoadă astfel efigii robuste, scene vioaie și înțelesuri străvechi, între legendă și rosturi de viață ghemuite în unghere umile, n-ascultă de vreo
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui copil, sustrăgându-l oricărei previzibilități a părinților, ceea ce, practic, înseamnă crearea altui destin, neconvenabil acestora, dar contra căruia genetica nu protestează, iar ațipirile conștiinței etnologice, în cazul de față își văd înainte de încețoșările lor. Situația de mai sus îmi aduce în memorie distihul lui La Fontaine din « L’Horoscope » : « On rencontre sa destinée / Souvent par des chemins qu'on prend pour l'éviter.» Constantin Clisu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
Potpuriu Ultimul număr din decembrie 2007 al revistei Tomis este o treime dedicat sărbătorilor de iarnă, adică "urbanalităților", o a doua secțiune te invită în agora, și anume "Piața Ovidiu", iar restul este "Zona Liberă". Considerațiilor despre Moș Crăciun cînd etnologice, cînd ale unei emoții simple, plictisit-nostalgice (ou sont les neiges d'antan?) le-ar mai lipsi doar exercițiile de compunere pe tema: "Cum mi-am petrecut vacanța de iarnă". Cu toate acestea este partea cea mai interesantă a revistei chiar dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
la Daniel Vighi și la remarcabila sa desțelenire critică. Față de toate celelalte provincii românești, observă el, Banatul a dezvoltat de timpuriu o matrice mentalitară capitalistă. Nearistocratică. Nesupusă. Middle class. Remarca e plauzibilă, fie și la o succintă examinare istorică sau etnologică a zonei. Dar dacă luăm în calcul lumea din proze ca Mara, Budulea Taichii, Popa Tanda ? Rezultatul e cam același, numai că mult mai spectaculos ca substanță, mai paradoxal ca argumentare. Într-o tradiție literară românească majoritar romantică și deseori
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
cea a lui Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român. Revăzut într-un astfel de context putem realiza și valoarea documentară a filmului, însă ceea ce este numaidecât minunat cu acest film, care nu intenționează să fie un film etnologic, stă în capacitatea regizorului de a evoca o întreagă lume, o lume în curs de dispariție văzută prin ochii celor doi bunici, lumea satului de altădată. O lume armonioasă, unde suferința și bucuria își au rostul lor și asigură echilibrul
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
dăduse afară din institut; dar nu mergeau cărțile lui și pace. Nu interesau. Să mă-ntorc. Mă tot întreb dacă viața bate cartea sau dacă, totuși, cartea bate viața. Oricum, bat vînturi ostile autorilor. Știu că apariția antologiei de studii etnologice și mitologice, Meșterul Manole, n-a fost pentru Magda U. o bucurie. Pe copertă, o femeie de-o urîțenie rarissimă, cu bărbia galoș. Fotografia era tăiată de-un grilaj ("zidul" lui Manole) de-un verde bășit, cum îl numea Cornel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
i-au stricat un titlu bun, Moartea formei. Titlul de carte e un mic miracol: parcă ți-l impune cineva din afara ta. Redactorul nici nu i-a comunicat schimbarea. S-a trezit, în librăria "Cărții Românești", cu numele pe Eseuri etnologice. Era, de fapt, subtilul. Suna neutru. Neatractiv. Moartea era abolită în R.S.R. Cine murea la noi? În poezie, cenzorii puneau, în loc de moarte, noapte; suferința (cine suferea la noi?) devenea soartă; iar Dumnezeu, în cel mai bun caz, d-zeu. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a instalat gîndirea stereotipă. Lerești îi prefera pe condeierii cît mai șterși (tip Milucă), să nu se rețină ceva original. Fluturel i-a zis "Bășinică" și după Fluturel ne-am luat noi toți. Lucian Foișor a dat și explicația etnologică: "Om slab, făcut din bășina lui Dumnezeu". Într-un jurnal de bătaie lungă (abia și-a publicat primele patru părți) se tot vaită că nu l-au lăsat să plece în Franța (de cîte ori a vrut), că l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sesizabil pentru o persoană cît de cît familiriazată cu lumea rurală că vestimentația, muzica, romanța-tango în genul Christian Vasile, Jean Moscopol sau Zavaidoc etc. pe care o ascultă sătenii și uneori chiar limbajul personajelor nu corespunde cu o realitate recuperabilă etnologic, în litera documentarului. Însă, depeizarea acestei lumi se face în contul parabolei pe care vrea s-o creeze regizorul care pendulează între barocul afin perspectivei teatrale pe care o asumă și exitențialismul situației dramatice ca situație limită și un fel
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
bizuit pe un "recurs pozitivist". Dar însuși Claude-Levy Strauss nu șovăia a-i preciza insuficiențele: "Cercetările de structură nu revendică un domeniu propriu printre faptele societății; ele constituie mai curînd o metodă susceptibilă de a fi aplicată la diverse probleme etnologice, iar ele se înrudesc cu formele de analiză structurală în uz în domenii diferite". Spre a trage următoarea concluzie: "Structuralismul sănătos practicat nu aduce un mesaj, nu deține cheia cu care se pot deschide toate broaștele, nu are pretenția de
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
-l amenința, pentru că legea naturii trebuia să excludă categoric posibilitatea unui concept de existență bazat pe naționalismul romantic și irațional. Oricum, Honda nu se agăța neapărat de dreptul istoric influențat de romantismul secolului al XIX-lea, și nici de școala etnologică. Japonia Erei Meiji a avut cu adevărat nevoie de un drept naționalist născut din curentul istoric. Însă pe Honda îl interesa altceva. El voise în primul rând să izoleze principiul esențial de orice lege, un principiu pe care-l simțea
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
românesc), atrăgând în cercul ei spirite cultivate, cu origini urbane și un nivel de educație artistică foarte înalt: Sabin Drăgoi, Mihail Vulpescu ș.a. Din acest motiv, restituirea operată cu atâta acribie de Constantin Eretescu reprezintă o contribuție prețioasă pentru cercetarea etnologică și antropologică a secolului al XX-lea românesc. Sistematizarea colecției de discuri aflate la Paris se vrea, bănuiesc, și un îndemn la copierea și aducerea ei în România.
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]