479 matches
-
București, 2006. 9 Idem 5. 10 Fiul vânătorului, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în anul 1827, volumul Basme populare, Editura Blassco, București, 2006. 11 acad. Sabina Ispas, Sub aripa cerului, antologie, Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, Editura Enciclopedică, București, 1998. 12 Ion Bâtlan, Philosophia moralis - prelegeri de etică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008. 13 Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
încerc: - poet (cărți de versuri premiate de jurii de specialitate!), învățător în satul Lucăcești (un sat despre care încă nu am scris nimic, nu din lipsă de subiect, dimpotrivă, din lipsă de timp, dar vă promit că fac o cercetare etnologică și-n Lucăcești-ul dumneavoastră), soț și tată, prieten de nădejde și mare iubitor de litere și literatură. Și nu cred că e timpul să mă opresc doar la atât ... să nu uităm de revista Izvoare Codrene - o revistă extrem de interesantă
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_autorizat_cu_jandarmu_vasile_bele_1366360940.html [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
în actul de identitate doar AUREL BELE, cel care de peste 20 de ani, este angajat la Jandarmeria Maramureș, ca și subofițer. Vedeți dumneavoastră, tradiția sau superstițiile satului tradițional, încă sunt de actualitate. Și-acum va fi nevoie de o abordare etnologică pentru explicația următoare. Credința populară spune că într-o casă nu este bine să fie doi cu același nume, este cotrar oricăror principii morale. De ce? Tot superstiția spune că, dacă așa ar fi, atunci și-ar fura unul altuia norocul
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_autorizat_cu_jandarmu_vasile_bele_1366360940.html [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
prezent. Deși cu toții suntem martorii acestei treceri, fără să vrem. Vor rămâne drept mărturie scrierile noastre, indiferent în ce domeniu de activitate. Dumneavoastră, pe lângă poezie, chiar am mai spus-o, scrieți și executați cercetare de teren din punct de vedere etnologic. A.B.: - Chiar am terminat o facultate, în acest sens. Sunt absolvent al Facultății de Litere, din cadrul Universității de Nord, din Baia Mare, după vechea titulatură. Actuala, să nu greșesc, cred că Centrul Universitar Nord, din Baia Mare, al Universității Tehnice din
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_autorizat_cu_jandarmu_vasile_bele_1366360940.html [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
de înaltă cultură și dorință continuă de a cunoaște, în paginile cărora s-au găsit, abia după 13 ani de la moartea sa, minunatele culegeri de creații populare, între care și basmele citate în rândurile de mai jos, cât și însemnări etnologice. 2. Motivarea sensului culegerii basmului popular în cadrul programului „Orientul” Motto: Literatura populară nici nu se poate numi altceva decât cugetarea și productele fanteziei poporului însuși care devin literatură în momentul în care se produc prin scriere, sau produceri a clasei
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
a comparațiilor de natură populară: ”- Măi femeie, tot o moarte-am să mor, ian să mă duc eu în pădurea ceea, să văd ce-oi găsi acolo.” (M.Eminescu, 2010:217). Eminescu își particularizează, în aceste lucrări de o bogăție etnologică semnificativă, doar scrierea corectă, după regulile gramaticii limbii literare, a tuturor cuvintelor și expresiilor populare, însă le păstrează autenticitatea: ”Împăratul, când a auzit așa, strașnic s-o mâniat ș-o gătat oștire să se ducă cu război asupra lui. Împăratul
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
frumoasa fără corp, Poveste Dochiei și ursitoarele, Ursitoarele, Mușatin și codrul, Dragoș Vodă cel Bătrân, Peste codri sta cetatea, Codrul, măria ta, Doină, doină, greu îmi cazi.” Caietele eminesciene, care se păstrează la Biblioteca Academiei Române, stau mărtuie multora dintre preocupările etnologice(12) ale marelui ”luceafăr al poeziei românești”. Răsfoindu-le, vom observa interesul ambițios al tânărului Eminescu de a competiționa cu deja cunoscutul, în vremea aceea, a culegătorului de artă populară, Vasile Alecsandri. Tânăr fiind, a explorat, cu un patriotism și
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
fantasticul înlesnindu-i posibilitatea învingerii maleficului prin toate mijloacele de existență ale acțiunii fabulatoare a basmului. Mihai Eminescu a cules basmul atât ca dorință de antologizare a acestor creații populare ca valori ale patrimoniului cultural național, cât și ca documente etnologice personale, de inspirație și studiu continuu, în care antropologia studierii caracterului conștientiza, în compoziția eminesciană, modul de viață și de așezare a personajelor în sistemul vital al satului, localizarea țăranului român din Moldova și definirea lui ca parte din întregul
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
explicativ al Limbi Române, (1974), Editura Academiei Române, București. Monitorul Oficial, (1891), nr.39, 23 mai - 4 iunie, București. Anania, Valeriu Bartolomeu, (2011), Biblia cu ilustrații, vol.I, Editura Litera, București. Cojocaru, Nicoale, (2008), Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Editura Etnologică, București. Manuilă, Sabin, (1943), Indicatorul localităților din România, Imprimeria Institutului Statistic, București. Vulcănescu, Romulus, (1978), Mitologie română, Editura Academiei Române, București. The house as geometric shape, spiritual space and place of family confidences of Goruni village Abstract It was a law
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
a fi europeană izbutește să fie la izvoarele Europei, unde stăpânește "fenomenul choral"și unde natură însăși se învestmântează într-un fel de magie prin care ne vorbește, comunicând în straturi de "tipar"ancestral. În fond, scriitoarea exemplifică un "reportaj etnologic" călăuzit de altfel de principii decât raportul în imediat și "prezenteismul"și ilustrează o specie ce va trebui să capete "teoria" deopotrivă cu materia aplicată, așternuta aici. Artur SILVEȘTRI, 2007 Să fac mai întâi o precizare. Dacă nu aș fi
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459581738.html [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
schimbare și atitudinea inginerului de a oferi o viață mai bună îi determină pe țărani să capete glas. De aici și titlul romanului ,, Lumea are glas”. Chiar dacă romanul are pe alocuri, unele exprimări brutale, este plăcut prin tema, prin imaginile etnologice deosebite și prin perspectiva prezentării umane a regimului comunist aflat la începuturi. Referință Bibliografică: O lume uitata-Lumea romanului ,, Lumea are glas a scriitorului Octavian Voicu / Maria Burcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1492152752.html [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
organizare de manifestări cultural-artistice, programe de educație muzeală, vivariu, închirieri de săli, shop-ul unde se vor vinde cópii după obiecte muzeale etc). De altfel, conform proiectului realizat din 2007, apreciat pozitiv la simpozioanele de muzeologie (Conferința națională dedicată patrimoniului etnologic din România, Bușteni, 2-4 octombrie 2008; Conferința europeană a muzeelor de istoria naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București, 9-12 noiembrie 2008), este limpede că am gândit și din perspectivă economică oferta muzeală, pe măsura atractivității lor probate
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1394710267.html [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
și de un contabil șef. Comitetele de cultură și educație socialistă ale orașelor, celorlalte municipii și sectoarelor din municipiul București sînt conduse de un președinte retribuit cu indemnizație. VI. Alte instituții cultural-educative Articolul 23* Oficiul de expoziții, Institutul de cercetări etnologice și dialectologice, Universitatea cultural-științifică București și Administrația caselor de creație Mogoșoaia și Sinaia se organizează ca unități bugetare cu personalitate juridică. Agenția română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a unităților prevăzute la art. 23 cuprinde: Oficiul de expoziții - depozite de lucrări de artă. Institutul de cercetări etnologice și dialectologice a) sectoare de cercetare; ... b) redacții-publicații; ... c) laborator tehnic; ... d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai sus. Structura activității de cercetare a Institutului de cercetări etnologice și dialectologice se constituie potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de cercetare și de proiectare. Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane. Restul compartimentelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
obținute prin cercetări arheologice (autorizate sau clandestine) și descoperiri arheologice; ... d) elemente provenind din dezmembrarea monumentelor artistice sau istorice și a siturilor arheologice; ... e) obiecte mai vechi de o sută de ani, precum inscripțiile, monedele și sigiliile gravate; ... f) materialul etnologic; ... g) bunurile de interes artistic, si anume: ... (i) tablouri, picturi și desene realizate, în întregime, manual, pe orice suport și din orice material (excluzând desenele industriale și articolele manufacturate, decorate manual); (îi) obiecte originale de artă monumentala și de sculptură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156628_a_157957]
-
respectiv și bunuri culturale importante pentru statul respectiv, create pe teritoriul acelui stat, de către cetățeni străini sau de către apatrizi, cu reședința în acel teritoriu; ... b) bunuri culturale ce se găsesc pe teritoriul național; ... c) bunuri culturale achiziționate de către misiunile arheologice, etnologice sau de stiinte naturale, cu consimțămîntul autorităților competente din țară de origine a acestor bunuri; ... d) bunuri culturale care au făcut obiectul schimburilor liber - consimțite; ... e) bunuri culturale primite gratuit sau cumpărate legal cu acordul autorităților competente ale țării de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156628_a_157957]
-
de săvîrșirea unei infracțiuni sau interdicții din cele prevăzute la art. 6 lit. b) și art. 7 lit. b). Articolul 9 Toate statele părți la prezența convenție, al căror patrimoniu cultural este pus în pericol prin jefuirea patrimoniului arheologic sau etnologic, pot face apel la statele părți la convenție. Statele părți la convenție se angajează să participe la orice operațiune internațională organizată în comun, în aceste condiții, în vederea determinării și aplicării măsurilor concrete necesare, inclusiv controlul exportului, importului și comerțului internațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156628_a_157957]
-
Mănăstirea Hârșova, care permite un schimb regulat de specialiști de înalt nivel și de studenti români și francezi. Cele două părți își exprimă dorința de a continua cooperarea începută în domeniile enumerate mai sus, precum și în domeniul patrimoniului arhitectural și etnologic. În acest scop vor căuta să favorizeze schimburile de experți și să propună stagii de pregătire în domeniul restaurării și ocrotirii monumentelor istorice, precum și al inventarierii bunurilor ce aparțin muzeelor și al relațiilor cu publicul. Cele două părți se angajează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
și date generale despre India. Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie - locul de obârșie a protorromilor; ● Rromii și limba rromani în context indian; Originea poporului rrom - realitate și legendă (Kanauj); Drumul proto-rromilor spre Europa (dovezi lingvistice, repere istorico-geografice, argumente etnologice etc.). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE VECHE INDIANĂ ● Itu, M., Moleanu, J., Cultură și civilizație indiană, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Rromii, India și limba rromani, Colecția "Biblioteca rromă", nr. 4, Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
culturale mobile care fac obiectul unei vânzări publice prin licitație sau prin intermediul unui agent autorizat; ... d) pentru bunurile culturale mobile pentru care se solicita exportul temporar sau definitiv; ... e) pentru bunurile culturale mobile descoperite întâmplător ori în cadrul unor cercetări arheologice, etnologice, paleontologice sau geologice; ... ------------ Lit. e) a pct. 1 al art. 11 a fost modificată de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 488 din 28 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 8 ianuarie 2007. f) pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199128_a_200457]
-
unor coproducții Neumunster/Capucins în aer liber, în cadrul Verii Teatrale 2007; - prezentarea la Sibiu a spectacolului "De Reenert" de Michel Rodange, în limba luxemburgheză, producție a teatrelor din orașele Sibiu și Luxemburg în 2007; - crearea unui centru de cercetări lingvistice, etnologice și onomastice, în vederea studierii evoluției limbii luxemburgheze în contextul migrațiilor și al implicațiilor socioculturale ale acestora în cadrul substratului român. Colaborarea cu Secția de lingvistică, etnologie și onomastică a Institutului Marelui Ducat și a Centrului Național al Audiovizualului; - crearea unei arhive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190970_a_192299]
-
de arhitectura și urbanism; - monumente de artă; - clădiri, monumente și ansambluri memoriale; - monumente tehnice; - locuri istorice; - parcuri și grădini. Patrimoniul cultural național mobil cuprinde: a) bunuri cu semnificație istorică și documentară; ... b) bunuri cu valoare artistică; ... c) bunuri cu valoare etnologică; ... d) bunuri cu valoare științifică și tehnică. Articolul 2 Monumentele istorice se clasează în următoarele categorii: a) categoria A - monumente de valoare națională excepțională, reprezentative pe plan universal pentru civilizația României; ... b) categoria B - monumente de valoare națională; ... c) categoria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110321_a_111650]
-
culturale mobile care fac obiectul unei vânzări publice prin licitație sau prin intermediul unui agent autorizat; ... d) pentru bunurile culturale mobile pentru care se solicită exportul temporar sau definitiv; ... e) pentru bunurile culturale mobile descoperite întâmplător ori în cadrul unor cercetări arheologice, etnologice, paleontologice sau geologice; ... f) pentru bunurile culturale mobile confiscate; ... g) pentru bunurile culturale mobile care au făcut obiectul unor tentative de export ilegal; ... h) pentru bunurile culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul României; ... i) pentru bunurile aflate în custodia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130808_a_132137]
-
culturale mobile care fac obiectul unei vânzări publice prin licitație sau prin intermediul unui agent autorizat; ... d) pentru bunurile culturale mobile pentru care se solicită exportul temporar sau definitiv; ... e) pentru bunurile culturale mobile descoperite întâmplător ori în cadrul unor cercetări arheologice, etnologice, paleontologice sau geologice; ... f) pentru bunurile culturale mobile confiscate; ... g) pentru bunurile culturale mobile care au făcut obiectul unor tentative de export ilegal; ... h) pentru bunurile culturale mobile care au părăsit ilegal teritoriul României; ... i) pentru bunurile aflate în custodia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260731_a_262060]