111 matches
-
Aceste poziții sociologice ne amintesc de o reacție similară prilejuită de descoperirile din fizică de la începutul secolului și care au generat poziții etichetate drept „idealism fizic” (Lenin, 1966) sau „fenomenalism” (Flonta, 1985). Ca și filosofii fizicii de atunci, în ceea ce privește natura, etnometodologii actuali consideră realitatea socială ca un dincolo problematic. Singura realitate este efortul individului de a elabora o ordine socială care să-i organizeze percepția și comportamentul și pe care s-o „semnaleze” celorlalți indivizi. Etnometodologia avansează un indeterminism complet, considerând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fizicii de atunci, în ceea ce privește natura, etnometodologii actuali consideră realitatea socială ca un dincolo problematic. Singura realitate este efortul individului de a elabora o ordine socială care să-i organizeze percepția și comportamentul și pe care s-o „semnaleze” celorlalți indivizi. Etnometodologia avansează un indeterminism complet, considerând doar mecanismele cognitive și comunicative individuale ca singură realitate asupra căreia sociologia, ca știință, se poate exercita. Și, într-adevăr, contribuția etnometodologiei se lasă așteptată într-un mod din ce în ce mai dezamăgitor. Ea a atras atenția asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-i organizeze percepția și comportamentul și pe care s-o „semnaleze” celorlalți indivizi. Etnometodologia avansează un indeterminism complet, considerând doar mecanismele cognitive și comunicative individuale ca singură realitate asupra căreia sociologia, ca știință, se poate exercita. Și, într-adevăr, contribuția etnometodologiei se lasă așteptată într-un mod din ce în ce mai dezamăgitor. Ea a atras atenția asupra unor mecanisme cognitive și de comunicare socială care sunt, fără doar și poate, importante și necesar de a fi luate în considerare. Ca alternativă a sociologiei obiective
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se lasă așteptată într-un mod din ce în ce mai dezamăgitor. Ea a atras atenția asupra unor mecanisme cognitive și de comunicare socială care sunt, fără doar și poate, importante și necesar de a fi luate în considerare. Ca alternativă a sociologiei obiective, etnometodologia pare însă un eșec ce se conturează cu tot mai mare claritate. Ca investigare complementară, ea ar putea aduce o contribuție la îmbogățirea explicației sociologice. Deja în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesar de a fi luate în considerare. Ca alternativă a sociologiei obiective, etnometodologia pare însă un eșec ce se conturează cu tot mai mare claritate. Ca investigare complementară, ea ar putea aduce o contribuție la îmbogățirea explicației sociologice. Deja în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta trebuie considerată doar o „sociologie cognitivă”. Interacționismul simbolic și etnometodologia, dincolo de pozițiile lor extremiste, antiobiective, atrag atenția asupra unui aspect important: realitatea socială se constituie prin intermediul unor mecanisme cognitive, atât individuale, cât și colective. A devenit din ce în ce mai clar că aceste mecanisme nu mai pot fi considerate, pe baza unei epistemologii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceste mecanisme nu mai pot fi considerate, pe baza unei epistemologii realist-naive, drept promotoare automate ale unui determinism obiectiv, ci ca aducând ele însele o contribuție independentă la determinarea proceselor sociale. Limita fundamentală a interacționismului simbolic și, mai ales, a etnometodologiei îmi pare a fi aceea că ele pornesc în mod absolut de la subiect. Subiectul uman, cu mecanismele sale de cunoaștere și de comunicare, nu este privit ca o parte a realității sociale, ci ca generator absolut al acesteia. „De ce”-ul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre sociologia „pură/teoretică” și sociologia „empirică/de teren”, Max Weber constituie punctul de plecare al unui postmodernism (avant la lettre) În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la timpul (subiectiv) al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realității pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia membrii unei organizații sau ai unui grup încearcă să mențină un „sens comun”, care însă, fiind fragmentar, istoric și situațional, nu se poate conforma decât unei „logici locale”. Principala idee este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia membrii unei organizații sau ai unui grup încearcă să mențină un „sens comun”, care însă, fiind fragmentar, istoric și situațional, nu se poate conforma decât unei „logici locale”. Principala idee este că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bunicii" (bubba psychology) ori a viziunii lui Heider ce afirma reducerea rolului cercetătorului la sistematizarea enunțurilor psihologiei naive (după Chelcea, 2007). Dimpotrivă, dezvoltarea pragmaticii motivării implică recitirea, reamenajarea și creșterea stocului de cunoaștere al cercetătorului pe baza unui demers integrativ. Etnometodologia este paradigma care poate oferi un cadru pentru dezvoltarea în această direcție. Iluț (1997, p. 39) prezintă o serie de caracteristici ale acestui curent de gândire dezvoltat de Harold Garfinkel în anii '60: "...etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cercetătorului pe baza unui demers integrativ. Etnometodologia este paradigma care poate oferi un cadru pentru dezvoltarea în această direcție. Iluț (1997, p. 39) prezintă o serie de caracteristici ale acestui curent de gândire dezvoltat de Harold Garfinkel în anii '60: "...etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață cotidiană în societățile mai complexe. Accentul este pus aici pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul se orientează în activitatea zilnică, descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de viață cotidiană în societățile mai complexe. Accentul este pus aici pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul se orientează în activitatea zilnică, descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Etnometodologia, fiind fundată pe fenomenologie (în special A. Schutz) este mult mai profund interesată în dezvăluirea sensurilor, semnificațiilor de bază pe care le proferează actorul în viața cotidiană. Urmărind asemenea scopuri, conceptele utilizate și datele obținute sunt mai riguroase, dar și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
special A. Schutz) este mult mai profund interesată în dezvăluirea sensurilor, semnificațiilor de bază pe care le proferează actorul în viața cotidiană. Urmărind asemenea scopuri, conceptele utilizate și datele obținute sunt mai riguroase, dar și mai puțin controlabile". În esență, etnometodologia este studiul metodelor prin care oamenii își creează și își construiesc propriul mod de viață. Garfinkel (după Rawls, 2008) afirmă că fiecare acțiune exprimă o ordine care este recunoscută de ceilalți membri aflați în situații similare, această ordine făcând ca
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
această ordine făcând ca acțiunea să capete sens. Argumentul potrivit căruia conferirea de sens reclamă ordine, precum și aparatul empiric al dobândirii acesteia prin atenție reflexivă și mecanisme secvențiale, sunt principalele contribuții ale lui Garfinkel la dezvoltarea teoriei sociale (Rawls, 2008). Etnometodologia a fost intens criticată, considerându-se că "a eșuat în încercarea de a deveni o abordare larg acceptată în sociologie nu doar pentru faptul că scopurile și obiectivele acesteia au fost eronat înțelese și interpretate, dar mai ales datorită confuziilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a deveni o abordare larg acceptată în sociologie nu doar pentru faptul că scopurile și obiectivele acesteia au fost eronat înțelese și interpretate, dar mai ales datorită confuziilor și contradicțiilor interne" (Dennis, 2003). Analiza principiilor epistemice pe care se întemeiază etnometodologia ori a multiplelor controverse generate de această abordare depășesc obiectivele prezentei lucrării. Relevantă pentru dezvoltarea pragmaticii motivării este afirmarea plasării cercetătorului pe altă poziție decât cea consacrată de sociologia convențională. Caracteristicile cercetării etnometodologice în mediul organizațional au fost evidențiate de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
lucrării. Relevantă pentru dezvoltarea pragmaticii motivării este afirmarea plasării cercetătorului pe altă poziție decât cea consacrată de sociologia convențională. Caracteristicile cercetării etnometodologice în mediul organizațional au fost evidențiate de o serie de autori (Ralws, 2008; Wakefield, 2000; Arminem, 2008): a) Etnometodologia nu critică teoria în sine sau aplicarea acesteia, ci practica de a lăsa teoria să definească în avans problemele de cercetare și conceptele relevante, astfel încât cercetătorul intră în câmpul de cercetare cu mintea închisă, mai degrabă ca un observator. Această
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
abordare este denumită de Garfinkel "capul câștigă, pajura pierde" prin analogie cu practica aruncării monedei practică prin care cercetătorul nu poate "pierde" niciodată, prin faptul că el formulează tautologic problema de cercetare în avans. Arminen (2008) atrage însă atenția că etnometodologia este în pericol de a deveni o practică fără teorie. b) Cercetarea convențională implică intrarea în mediul organizațional cu un obiect al studiului adus de cercetător și elaborat în urma reflecției. Subiecții (angajații) nu au acces la aceste problematici sau la
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acestea pe durata realizării activității, ci iau contact cu problema de cercetare după finalizarea muncii. Astfel, răspunsurile lor sunt rezultatul unei reflecții teoretice, deoarece în timpul realizării propriu-zise a acțiunii ei nu au avut acces la tema cercetării. În acest context, etnometodologia reclamă implicarea angajaților în cercetare și considerarea lor drept experți în fenomenul studiat. Angajații sunt cei care construiesc realitatea analizată, nu observatorul/cercetătorul, iar centrarea pe acesta din urmă reprezintă în sine o sursă de eroare. c) Etnometodologia urmărește "să
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acest context, etnometodologia reclamă implicarea angajaților în cercetare și considerarea lor drept experți în fenomenul studiat. Angajații sunt cei care construiesc realitatea analizată, nu observatorul/cercetătorul, iar centrarea pe acesta din urmă reprezintă în sine o sursă de eroare. c) Etnometodologia urmărește "să privească" și "să spună", iar persoana care "spune" (cercetătorul) trebuie să fie pregătită și să cunoască cadrul cercetat la fel de bine ca și persoana observată. d) Cercetătorul trebuie să dezvolte "indiferența etnometodologică", exprimată prin abordările ne-evaluative, abținându-se
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
verifica (i valida o teorie din domeniul (tiin(elor socio-umane. Adev(rul s-ar putea afla totu(i la mijloc, p(strînd un bun echilibru (ntre teorie (i practic(. Astfel, noile curente sociologice (fenomenologia sociologic(, modelul dramaturgic, interac(ionismul simbolic, etnometodologia) arăt( c( omul (i societatea pot fi studiate din diferite perspective (i utilizînd metode variate. De pild(, dac( sociologiile interac(ioniste "sînt interesate de activitatea cotidian( (n primul rînd că o activitate de cunoa(tere (i comunicare, etnometodologia adaug( acestor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ionismul simbolic, etnometodologia) arăt( c( omul (i societatea pot fi studiate din diferite perspective (i utilizînd metode variate. De pild(, dac( sociologiile interac(ioniste "sînt interesate de activitatea cotidian( (n primul rînd că o activitate de cunoa(tere (i comunicare, etnometodologia adaug( acestor dimensiuni o dimensiune practic(: ceea ce-l intereseaz( pe cercet(torul etnometodolog este ansamblu "etnometodelor" al "ra(ionamentelor sociologice practice", modul (n care membrii unei colectivit((i organizeaz( (i gestioneaz( practic activit((ile lor cotidiene"3. (n felul acesta
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
munci (i, deci, susceptibil( de a fi observat(: astfel este cazul statisticilor de delincven(( [Cicourel, 1968]. Aceast( analiz( inspirat( de perspectivă fenomenologic( este extins( la categoriile utilizate de observator și la raportul s(u cu persoanele. Numim aceast( reflec(ie "etnometodologie". Numero(i sociologi nord-americani conținu( s( utilizeze observa(ia direct(, aducînd date esențiale (n diverse domenii. Robert Emerson aduce pe frontispiciu o reflec(ie asupra conduitei observa(iei (i (n special asupra redact(rîi diferitelor sale stadii [Emerson et al
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe care îl ajută să se constituie în mod reflexiv într-o anumită măsură”. Vezi Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age îStanford University Press, Stanford, CA, 1991). Harold Garfinkel, cel mai de seamă reprezentant al etnometodologiei, considera că sociologii sînt ca niște pești într-un acvariu, ce analizează încrezători alți pești, fără a realiza că împart acvariul și apa cu cei pe care îi studiază. Vezi și An Invitation to Reflexive Sociology de Pierre Bourdieu și
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cu viața grupului din care el face parte, cu normele și valorile pe care acesta le dezvoltă constituie un argument definitoriu al covârșitoarei importanțe a grupului-clasă pentru rolul de multiplu fundal al relațiilor interpersonale dezvoltate aici. În ceea ce privește interacțiunea educațională, aportul etnometodologiei în abordarea acestui subiect este majoritar. Domeniul științific anterior pune pe seama interacțiunilor din clasa de elevi toate aspectele de tip pozitiv și negativ în planul relațiilor educaționale. Interacțiunea în clasa de elevi produce o organizare socială a clasei sau, așa cum
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]