55 matches
-
Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu și Victor Gore, Gabi Luncă aparține generației „clasice” a muzicii lăutărești urbane (mahala). Aparținând celei de-a doua generații de interpreți ai muzicii de metisaj cultural între țigani și români (a treia după unii etnomuzicologi), ce o face pe Gabi Luncă să strălucească sunt „vibratourile dulci”. Numită de fani "„rroma de mătase”" și de critici "„marea doamnă”" a muzicii românesti, Gabi Luncă a fost comparată cu Edith Piaf, iar jurnalista germană Grit Friedrich, specialistă în
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
(n. 6 noiembrie 1933, Țiu - d. 28 mai 2013, Brașov) este un muzicolog (etnomuzicolog, bizantinolog, lexicograf) și compozitor român. Este membru în Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) din anul 1977. Doctor în Muzică (specialitatea muzică bizantină). A publicat 25 de cărți de autor și co-autor, ediții îngrijite și peste 700 de studii
Constantin Catrina () [Corola-website/Science/323392_a_324721]
-
(n. 12 noiembrie 1912 - d. 8 iunie 1995) a fost un etnomuzicolog, pedagog, psiholog și profesor universitar român. s-a născut la 23 noiembrie 1912 în satul Moșteni-Greci, comuna Boțești, județul Argeș. Între anii 1924 - 1932 frecventează cursurile Seminarului Central din București,având profesori pe Părintele Petre Partenie (Director al Seminarului Central
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
Emil Shay Săculeț (în ebraică:אמיל ש"י סֶקוּלֶץ, n.1915 - 1976) a fost un folclorist și etnomuzicolog român și israelian, originar dintr-o familie de evrei moldoveni, a mai fost pianist, dirijor, compozitor și aranjor. În România și apoi în Israel, Săculeț s-a distins prin cercetările sale în domeniul muzicii populare evreiești din România. În anii
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
de limbă germană. Colecția era menită să faciliteze buna înțelegere și cunoașterea reciprocă, dat fiindcă la diverse petreceri și întruniri, una din formele de comunicare era cântatul în comun. O tradiție abandonată astăzi. Recent, prin grija lui Gottfried Habenicht, cunoscut etnomuzicolog german de origine română și a lui Ion Taloș, autor al unor lucrări importante în domeniul folclorului literar, a apărut la Cluj, în editura Argonaut, partea de cântece românești a colecției originale. din colecția Treufest Peregrin, cuprinde o varietate neașteptată
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
Din aceste rațiuni trebuie promovate valorile autentice și eliminate fenomenele poluante, manifestările de kitsch artistic ce frizează prostul gust. Numai într-un asemenea mod ne vom susține spiritualitatea noastră prin care existăm de atâtea veacuri pe acest pământ."" Elise Stan - Etnomuzicolog, realizator de emisiuni la Televiziunea Română ""Izabela Tomița este unul dintre acei interpreți care dau o și mai mare valoare creațiilor populare. Cu toate că este absolventă a Școlii de Arte și Meserii “Cornetti” din Craiova, secția de canto clasic, Izabela Tomiță s-
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
Gheorghe Ciobanu (n. 4 februarie 1909, Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu) - d. 20 aprilie 1997, București) a fost un etnomuzicolog, bizantinolog și profesor român. S-a născut la data de 4 februarie 1909 în localitatea Pădureni (Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu). Studiile muzicale le-a început în 1923 la Seminarul Central din București (absolvit în 1931), continuându-le la Conservatorul
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
muzicologia românească la nivel internațional, îndeosebi prin inițierea seriei "Izvoare ale muzicii românești" (1976), cu secțiunile "Documenta" (surse publicate în facsimile) și "Transcripta" (transcrieri în notație muzicală actuală). În cadrul acestei serii, au publicat bizantinologi români de referință, precum Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) și Sebastian-Barbu Bucur, care au determinat specificul național al <nowiki>Școlii muzicale de la Putna</nowiki>, din timpul lui Ștefan cel Mare. Moisescu s-a ocupat și cu valorificarea moștenirii muzicale interbelice, editând partituri de George Enescu, Dinu Lipatti, George Breazul
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
(n. 24 februarie 1908, Piatra Neamț — d. 11 martie 1988, București) a fost un folclorist și etnomuzicolog român, de origine evreu, fratele pictorului suprarealist Victor Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică și folclorista Lena Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreața de muzică populară Maria
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului. A scris numeroase cărți, articole, studii de muzicologie, publicate în țară și în străinătate. În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică și cercetător principal la Muzeul Țăranului Român, în calitate de etnomuzicolog.
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, 71 care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate într un tiraj suficient, atât pentru noi, cât și pentru specialiștii de peste hotare. Într-un interviu luat pentru Radio Paris mi s-a reproșat de ce facem atât de puțin pentru răspândirea studiilor sale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
urmează să fac în viitor....................................37 Modest Cichirdan, dirijor: Enescu este muzicianul mileniului III............................................ ............................................... . ....47 George Chirilă, poet: Avem, toți, o mare datorie față de Eminescu....................................... ..............................................5 8 C.Th. Ciobanu, poet: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții..................................... ............................................... . ..61 Emilia Comișel, etnomuzicolog: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social......................................... ..............67 Marin Cosmescu-Delasabar, scriitor: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar...................73 Mirabela Dauer, solistă de muzică ușoară: Sunt supărată pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
dintre vignetele și copertele revistei de Sociologie Românească. A fost căsătorită cu folcloristul Harry Brauner, împreună cu care a fost arestată și condamnată politic sub acuzarea de a se fi aflat în anturajul lui L. Pătrășcanu. 12 Harry Brauner (1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, participant la campaniile monografice începând din 1929, alături de Constantin Brăiloiu. În calitate de colaborator al Arhivei de Folclor al Societății Compozitorilor Români (1928-1939) culege peste 5 000 de melodii populare. A participat ca anchetator de teren la campaniile monografice de la Drăguș
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, 71 care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate într un tiraj suficient, atât pentru noi, cât și pentru specialiștii de peste hotare. Într-un interviu luat pentru Radio Paris mi s-a reproșat de ce facem atât de puțin pentru răspândirea studiilor sale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
urmează să fac în viitor....................................37 Modest Cichirdan, dirijor: Enescu este muzicianul mileniului III............................................ ............................................... . ....47 George Chirilă, poet: Avem, toți, o mare datorie față de Eminescu....................................... ..............................................5 8 C.Th. Ciobanu, poet: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții..................................... ............................................... . ..61 Emilia Comișel, etnomuzicolog: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social......................................... ..............67 Marin Cosmescu-Delasabar, scriitor: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar...................73 Mirabela Dauer, solistă de muzică ușoară: Sunt supărată pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mai degrabă de un gest individual, izolat. Pentru cei care cântă pricesne, textul are o importanță mai mare decât muzica. La marele pelerinaj de la Nicula, din 15 august, se face schimb de pricesne între pelerini. În opinia lui Costin Moisil, etnomuzicolog și cercetător la Muzeul Țăranului Român din București, schimbul de pricesne ar fi una dintre trăsăturile specifice ale pelerinajului de la Nicula. Adesea, pelerinii poartă cu ei caiete simple, școlărești, conținând pricesne scrise de mână, schimbând texte între ei (Moisil, 2013
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
familie urmând studiile de pian la Liceul Ion Vidu și care i-a dăruit o a doua nepoată, Viviana (opt ani). Pe pereții camerei lui Vanu Odrobot și în vitrină sunt imortalizate imagini de familie, de o neprețuită valoare pentru etnomuzicolog. Fotografia soției decedate, Elena, ocupă un loc central. Surprinde părul bogat, ondulat și privirea luminoasă a femeii din poză. „A fost reperul meu. Ne-am căsătorit în 1960 și ne-am despărțit în 1986, când a decedat. Acum, copiii îmi
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
p. 61-77). Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111-129) și „Creațiile și tradițiile populare ale satului Făgețel - Harghita” (p. 131-138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur. Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Țiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog și bizantinolog de mare prestigiu în spațiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puțin de 12 studii care surprind, în diferite grade ale aprofundării științifice și istorice, unele dintre cele mai interesante arii tematice ale vieții muzicale românești
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
cunoaștere, de comunicare, sunt covârșitoare marginalizând izolaționismul naționalist, fanatismele religioase, diferențierile sociale, poziționările politice de tot felul. Acestea, în plus multe altele, au fost problemele dezbătute în cadrul reuniunii oamenilor de muzică din zona sud-est europeană, publiciști în domeniul artei, compozitori, etnomuzicologi, pedagogi, compozitori, organizatori ai vieții de concert, reuniți pentru a treia oară, în această vară în insula Samos, sub genericul Forumul Muzical Balcanic. Oameni de muzică din Albania, Bulgaria, Cipru, Iugoslavia, Macedonia, România, Turcia precum și, evident, din țara gazdă, din
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
secund publicat postum de Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages de l’histoire de la musique roumaine, vol. V, Ediție bilingvă, îngrijită și prefațată de Gheorghe Ciobanu, București, Editura muzicală, 1981; footnote> . A rămas de la ilustrul etnomuzicolog român un însemnat fond de culegeri de melodii populare păstrate în sumedenia de fișe necotate, găzduite de fondul ce-i poartă numele, donat Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fișe ce ar putea servi la alcătuirea a încă cel puțin două
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de radio și televiziune, din țară și de peste hotare, precum și în importante cărți. Acestor prestigioase apariții editoriale li se adaugă cele opt volume, din ampla și formidabila activitate științifică și din bogata arhivă documentară a celebrului compozitor și etnomuzicolog Constantin Brăiloiu. Paralel cu extraordinara sa activitate de cercetare a folclorului muzical românesc, din țară și străinătate, profesoara Emilia Comișel și-a dăruit o importantă parte a vieții activității didactice, de instrucție și educație, în calitate de profesor de muzică, iar din
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile numeroase și de ținută (volumul Taraful și acompaniamenul armonic în muzica de joc este un monument în domeniu), antologările de muzică lăutărească românească
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile" pe care Speranța Rădulescu împreună cu un grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone ale țării " se diferențiază semnificativ, în primul rând prin cursul mult mai liber, mai lax, mai capricios al convorbirilor. Farmecul "taifasurilor" îl constituie
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
instabil ipostaziată, scăpând oricăror analize după criterii apriorice. " "Adevărurile" referitoare la "muzica țigănească", oricare ar fi ele, sunt circumstanțiale", scrie Speranța Rădulescu, unele dintre ele fac parte, mai notează ea, "din categoria celor etern provizorii și conjuncturale". Pentru specialiști " etnologi, etnomuzicologi, muzicologi (cercul lor este extensibil în unele domenii umaniste conexe) " "Taifasuri despre muzica țigănească" va apărea probabil ca o carte-provocare nu numai prin tema ei ("chestiunea atât de sensibilă, îndeosebi în România, a "muzicii țigănești", cum spune autoarea) ci și
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]