55 matches
-
Voican-Ghioroiu: La Casa de Cultură „Ion Manu” din orașul Otopeni, unde Orchestra „Valahia”, condusă de tânărul Lt. MARIUS ZORILĂ, a susținut un spectacol de mare ținută artistică, intitulat generic „Cu drag, de Dragobete”, având ca realizator pe d-na prof. etnomuzicolog Elise STAN de la TVR, spectacol la care și-au dat concursul cei mai talentați cântăreți de muzică populară (peste 40 de tineri) din cele două generații (pe parcursul a 10 ani), surpriză enormă pentru mine: de unde și cum a răsărit această
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
pana, ci cu umbrele frunții. Avem de a face cu o colecție aniversară de cântece apărute la împlinirea a șaptezeci de ani de viață și cincizeci și doi de ani de carieră artistică. Așa cum consemnează pe broșura colecției, Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice la Televiziunea Română, ea„propune acum marelui public un album aniversar cu cele mai frumoase cântece populare ale marelui artist, un excelent compendiu, o trecere în revistă a câtorva dintre șlagărele sale, un material mult așteptat de
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
dă seama și suferă că lista respectivă e țâța politică la care sug servanții și parveniții neînțărcați! Întorcându-ne atenția mai sus și mai la vestul României pline de umor cu lacrimi, ne trece pragul conștiinței o pleiadă de folcloriști (etnomuzicologi, cercetători, creatori, interpreți...) pe care nu veacul ce-a trecut, nu veacul acesta, nici cel următor, ci timpul fără unități posibil de evaluat va identifica în ea coloana de rezistență, armonie și estetică a ființei culturale naționale, una cu ființa
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Dobrogea.” Între copertele volumului „Folclor muzical din Muntenia” sunt cuprinse „Prefața” scrisă de dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, „Cuvântul autorului”, aprecieri aparținând unor specialiști în domeniu: prof.dr. Al.I. Bădiulescu - „Constantin Arvinte - O viață dedicată marei și adevăratei muzici”, Ștefan Cărăpănceanu, etnomuzicolog - „Constantin Arvinte. Compozitor, dirijor și folclorist. Cuceritorul ultimei redute spirituale românești - Muntenia”, Anișoara Ștefănucă, manager - Centrul Județean de Cultură Prahova - „Argument” și 254 de piese muzicale folclorice din județele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova. Piesele
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
abundență! În exoticul carnaval împânzit pe scene și platouri, artistele frumoase, cu atât mai mult cu cât îmbracă și costumul popular, cinstesc și edifică frumosul feminin și mirabilul artistic. Ele continuă călătoria festivalului folcloric și după stingerea soarelui lui, irecuperabilul etnomuzicolog Marioara Murărescu. Dacă Moldova o are pe Daniela Condurache, nu e pierdută muzica ei populară! Moldova întreagă e un soare pentru ea, acoperind-i în lumină forma și mângâindu-se pe dinăuntru cu spiritul cântecelor sale. Românii și-au indianizat
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
realizat de dirijorul Cristian Năstase, la pupitrul orchestrei care îi poartă numele. Prestația dirijorului a avut, firește valențele profesionalismului, dar și o atitudine aparte de înțelegere și stare emoțională față de copii. Juriul acestei ediții a fost alcătuit din președinte prof. etnomuzicolog Eugenia Florea, realizator de emisiuni folclorice TVR, Doina Ișvănoni, muzeograf, Roxana Gibescu, specialist muzical Electrecord, Dorin Grama, director Favorit Tv. Organizarea desăvărșită a fost rodul unei participări afective și în continuitate, cu grija personală a primăriței comunei Cumpăna, Mariana Gâju
UN NOU TRIUMF ARTISTIC AL BOBOCEILOR INTERPRETEI MARIA ŞALARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346916_a_348245]
-
de când demiurgul, LUCEAFĂRUL nostru iubit s-a ridicat la ceruri pentru dumnezeirea neamului; un adevărat regal de-o mare intensitate și dăruire sufletească din partea distinsei ariste Rodica Anghelescu”. *** Portretul ce definește activitatea sopranei Rodiaca Anghelescu poartă semnătura celui mai mare etnomuzicolog după Constantin Brăiloiu, celebra prof.univ. dr. Emilia Comișel „Au trebuit să treacă foarte mulți ani, ca să răsară precum o floare de colț, strălucitoare, curată ca lacrima izvorului cristalin, suavă ca o atingere de zefir și unduitoare ca valurile dorului, glas
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, 71 care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate într un tiraj suficient, atât pentru noi, cât și pentru specialiștii de peste hotare. Într-un interviu luat pentru Radio Paris mi s-a reproșat de ce facem atât de puțin pentru răspândirea studiilor sale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
urmează să fac în viitor....................................37 Modest Cichirdan, dirijor: Enescu este muzicianul mileniului III............................................ ............................................... . ....47 George Chirilă, poet: Avem, toți, o mare datorie față de Eminescu....................................... ..............................................5 8 C.Th. Ciobanu, poet: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții..................................... ............................................... . ..61 Emilia Comișel, etnomuzicolog: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social......................................... ..............67 Marin Cosmescu-Delasabar, scriitor: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar...................73 Mirabela Dauer, solistă de muzică ușoară: Sunt supărată pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, 71 care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate într un tiraj suficient, atât pentru noi, cât și pentru specialiștii de peste hotare. Într-un interviu luat pentru Radio Paris mi s-a reproșat de ce facem atât de puțin pentru răspândirea studiilor sale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
urmează să fac în viitor....................................37 Modest Cichirdan, dirijor: Enescu este muzicianul mileniului III............................................ ............................................... . ....47 George Chirilă, poet: Avem, toți, o mare datorie față de Eminescu....................................... ..............................................5 8 C.Th. Ciobanu, poet: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții..................................... ............................................... . ..61 Emilia Comișel, etnomuzicolog: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social......................................... ..............67 Marin Cosmescu-Delasabar, scriitor: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar...................73 Mirabela Dauer, solistă de muzică ușoară: Sunt supărată pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mai degrabă de un gest individual, izolat. Pentru cei care cântă pricesne, textul are o importanță mai mare decât muzica. La marele pelerinaj de la Nicula, din 15 august, se face schimb de pricesne între pelerini. În opinia lui Costin Moisil, etnomuzicolog și cercetător la Muzeul Țăranului Român din București, schimbul de pricesne ar fi una dintre trăsăturile specifice ale pelerinajului de la Nicula. Adesea, pelerinii poartă cu ei caiete simple, școlărești, conținând pricesne scrise de mână, schimbând texte între ei (Moisil, 2013
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate întrun tiraj suficient, atât pentru noi, cât și pentru specialiștii de peste hotare. Într-un interviu luat pentru Radio Paris mi s-a reproșat de ce facem atât de puțin pentru răspândirea studiilor sale, știut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dintre vignetele și copertele revistei de Sociologie Românească. A fost căsătorită cu folcloristul Harry Brauner, împreună cu care a fost arestată și condamnată politic sub acuzarea de a se fi aflat în anturajul lui L. Pătrășcanu. 12 Harry Brauner (1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, participant la campaniile monografice începând din 1929, alături de Constantin Brăiloiu. În calitate de colaborator al Arhivei de Folclor al Societății Compozitorilor Români (1928-1939) culege peste 5 000 de melodii populare. A participat ca anchetator de teren la campaniile monografice de la Drăguș
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cunoaștere, de comunicare, sunt covârșitoare marginalizând izolaționismul naționalist, fanatismele religioase, diferențierile sociale, poziționările politice de tot felul. Acestea, în plus multe altele, au fost problemele dezbătute în cadrul reuniunii oamenilor de muzică din zona sud-est europeană, publiciști în domeniul artei, compozitori, etnomuzicologi, pedagogi, compozitori, organizatori ai vieții de concert, reuniți pentru a treia oară, în această vară în insula Samos, sub genericul Forumul Muzical Balcanic. Oameni de muzică din Albania, Bulgaria, Cipru, Iugoslavia, Macedonia, România, Turcia precum și, evident, din țara gazdă, din
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria B - Muzică: - domnului Corneliu Dan Georgescu, compozitor și etnomuzicolog (Republica Federală Germania); - domnului Lucian Mețianu, compozitor (Confederația Elvețiană); - domnului Costin Miereanu, compozitor și muzicolog (Republica Franceză). PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 17
DECRET nr. 859 din 17 septembrie 2007 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Ofiţer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191108_a_192437]
-
Din aceste rațiuni trebuie promovate valorile autentice și eliminate fenomenele poluante, manifestările de kitsch artistic ce frizează prostul gust. Numai într-un asemenea mod ne vom susține spiritualitatea noastră prin care existăm de atâtea veacuri pe acest pământ."" Elise Stan - Etnomuzicolog, realizator de emisiuni la Televiziunea Română ""Izabela Tomița este unul dintre acei interpreți care dau o și mai mare valoare creațiilor populare. Cu toate că este absolventă a Școlii de Arte și Meserii “Cornetti” din Craiova, secția de canto clasic, Izabela Tomiță s-
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
(n. 24 februarie 1908, Piatra Neamț — d. 11 martie 1988, București) a fost un folclorist și etnomuzicolog român, de origine evreu, fratele pictorului suprarealist Victor Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică și folclorista Lena Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreața de muzică populară Maria
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu și Victor Gore, Gabi Luncă aparține generației „clasice” a muzicii lăutărești urbane (mahala). Aparținând celei de-a doua generații de interpreți ai muzicii de metisaj cultural între țigani și români (a treia după unii etnomuzicologi), ce o face pe Gabi Luncă să strălucească sunt „vibratourile dulci”. Numită de fani "„rroma de mătase”" și de critici "„marea doamnă”" a muzicii românesti, Gabi Luncă a fost comparată cu Edith Piaf, iar jurnalista germană Grit Friedrich, specialistă în
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
Leonida Constantin Brezeanu (n. 28 octombrie 1938, Teișani, județul interbelic Prahova, România) este un dirijor, compozitor și etnomuzicolog român, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe din U.S.A și Canada (din anul 2000). S-a născut într-o familie cu preocupări muzicale, tatăl său, Emil St. Vasilescu, fiind profesor de vioară și de cor, iar
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
(n. 12 noiembrie 1912 - d. 8 iunie 1995) a fost un etnomuzicolog, pedagog, psiholog și profesor universitar român. s-a născut la 23 noiembrie 1912 în satul Moșteni-Greci, comuna Boțești, județul Argeș. Între anii 1924 - 1932 frecventează cursurile Seminarului Central din București,având profesori pe Părintele Petre Partenie (Director al Seminarului Central
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
(n. 6 noiembrie 1933, Țiu - d. 28 mai 2013, Brașov) este un muzicolog (etnomuzicolog, bizantinolog, lexicograf) și compozitor român. Este membru în Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) din anul 1977. Doctor în Muzică (specialitatea muzică bizantină). A publicat 25 de cărți de autor și co-autor, ediții îngrijite și peste 700 de studii
Constantin Catrina () [Corola-website/Science/323392_a_324721]
-
Emil Shay Săculeț (în ebraică:אמיל ש"י סֶקוּלֶץ, n.1915 - 1976) a fost un folclorist și etnomuzicolog român și israelian, originar dintr-o familie de evrei moldoveni, a mai fost pianist, dirijor, compozitor și aranjor. În România și apoi în Israel, Săculeț s-a distins prin cercetările sale în domeniul muzicii populare evreiești din România. În anii
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
vlăscean-teleormăneană se întâlnește un tip aparte de cântec, numit în mod curent „de dragoste” sau, mai simplu, „dragoste”, a căror tematică literară este dragostea propriu-zisă, cu o puternică tentă carnală. Acestea au constituit un interes deosebit pentru cercetătorii folcloriști și etnomuzicologi, născând astfel și interpretări și viziuni diferite asupra lor. După unii specialiști aceste cântece sunt creații de sine stătătoare, înrudite cu toate genurile (cântecul propriu-zis, doina și cântarea epică), însă majoritatea consideră „dragostea” ca fiind o specie particulară de doină
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
o consideră ca fiind originară din Vâlcea). În zonă există obiceiul ca luni dimineața lăutarii angajați la nuntă să trezească mirii printr-un cântec numit "Zorile de dimineață". Conținutul acestuia amintește de vechile cântece medievale. Această asemănare îi face pe etnomuzicologi să presupună că melodia este un împrumut occidental venit spre oraș. Ca răspândire, cântecul poate fi întâlnit în partea apuseană a Olteniei și în întreaga regiune a Munteniei. În ansamblu, repertoriul ritual de nuntă al lăutarilor vlăsceni-teleormăneni este destul de variat
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]