68 matches
-
Prof. univ. Ioan Iacob, 8 minute (Președintele Fundației „HESPERUS”) Va informa auditoriul despre acțiunile fundației (pe care a înființat-o în memoria prof. Livia Iacob) pe întregul parcurs al anului 2014. 3. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, 20 minute Specialist în etnografie, etnomuzicologie și folclor va trece în revistă câteva din tradițiile și obiceiurilor la români: a) „Înfiriparea dragostei între tineri” (scoaterea fetei la hora satului de către părinți, de obicei la sărbătorile Sfintelori Paști, Înălțare, Sf. Ilie, Sf. Stămărie, de Anul Nou, de
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
-i taie gustul și aroma strămoșească a ei, care este catifelată de istorie și tradiție, ca vinul Cotnariului de doage și vechime. Îl cântă așa cum l-a cules și așa cum o poruncește respectful față de folclor. Dar îl ascultă mai rar etnomuzicologii cărora li se irosesc împuternicirile, câtă vreme comerțul a împuns până la măduvă muzica și al căror număr este vizibil în scădere. Ultimul dintre cei cu înălțime profesională și talie de expertiză s-a pierdut dintre noi contopit în etern - este
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
și cercetări de istorie literară și folclor, nr. 3-4, an VIII, București, 1959, p. 446. [3] Sion, G.: Suvenire si contimpurane vol 2, Editura Minerva, București, 1973, pag 214-215; [4] Ciobanu, Gh. : Anton Pann si Românirea Cântârilor Bisericești studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. 1, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1974, pag. 317-322 5 Pann , Anton: Poezii deosebite sau cantece de lume [6] Ucenescu , Gh.: Memorii [7] Teodorescu, G. D. : Biografie [8] Mohanu Constantin : Cronologie bio-bibliografică Referință Bibliografică: Anton PAnn
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
științifică/artistică minimală pe parcursul doctoranturii a) Pentru doctoratul profesional (creație și interpretare): – trei rapoarte de cercetare științifică; ... – două concerte/recitaluri/spectacole în calitate de compozitor, dirijor, solist, concert-maestru, membru în formație camerală de până la 10 persoane. ... ... b) Pentru doctoratul științific (muzicologie, etnomuzicologie, pedagogie muzicală): – trei rapoarte de cercetare științifică; ... – un articol publicat sau acceptat spre publicare într-o revistă muzicologică recunoscută CNCS, indexată într-o bază de date internațională, sau în volumele unor manifestări științifice indexate în baze de date internaționale; ... – o
STANDARDE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294021]
-
Lito Conservatorul George Enescu, Iași, 1977 ... 34. Răducanu, D.M., Principiile de didactică instrumentală, Editura Moldova, Iași, 1994 ... 35. Rîpă, C., Teoria Superioară a muzicii vol. II- Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh.Dima, Cluj 2008 ... 36. Szenik, I., Studii de etnomuzicologie, Vol. I-III, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 ... 37. Ștefănescu, I., Istoria muzicii universale vol. I-IV, Fundația Culturală Română, 1995-2002 ... 38. Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediția a II-a, Editura fundația românia de Mâine, București, 2008 ... 39. Timariu, V.
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a pregătit la canto muzică populară cu inegalabilul melod al Hunedoarei, Drăgan Muntean. A absolvit, de asemenea, Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor, la Universitatea „Hiperion” din București, în 1994 și Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret”, tot din București, Secția Pedagogie muzicală, în anul 2002. A activat sau activează ca artistă interpretă de muzică folclorică la Ansamblul „Doina Mureșului
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu folclorul românesc. Studiile și notele, având un spectru tematic foarte larg, reflectă exact statutul folcloristicii românești actuale, ca și tradiția ei (inclusiv pe
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Bacău, Neamț, Vaslui. Demersul este minuțios, astfel că tipurile și subtipurile știute din catalogul epicii populare versificate apar aici în funcție de modul reprezentării lor în Moldova. Un util examen, cu numeroase observații personale, conține capitolul închinat morfologiei baladei, iar capitolul de etnomuzicologie semnat de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu dă o notă de modernitate cercetării. Aceleași calități are și culegerea Descântece din Moldova (1982). B. s-a arătat interesată de riturile de trecere, în dublă ipostază: ca traducătoare, în 1999, a celebrei
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd. Petru Ursache, postfața trad., Iași, 1997 (în colaborare cu Crina
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
balade, îngr. și introd. R. Todoran și I. Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 250-253; A.S. Hâncu și V.S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979, 238-269; Ion H. Ciubotaru, Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986, 1-301. Repere bibliografice: A. Lambrior, Obiceiuri și credințe la români. Înmormântările, CL, 1875, 5; T. T. Burada, Bocetele populare la români, CL, 1879, 10; T. T. Burada, Bocete populare române, CL, 1879
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I: Arhitectura populară. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
antropologia culturală americană, începând din deceniul al șaptelea al secolului recent încheiat, există o direcție de cercetare bine conturată pe această problematică, numită etnoștiință (pe care unii antropologi au supranumit-o noua etnografie). Având ca exemplu cercetările clasice de etnobotanică, etnomuzicologie și cu deosebire cele de relații și denumiri de familie și rudenie, reprezentanții etnoștiinței au ca program epistemic - utilizând în principal tot o metodă de împrumut din lingvistică, analiza componențială - descoperirea metodelor de organizare a materialului cognitiv la nivelul diverselor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mihai Beniuc, București, 1977; A. S. Hâncu, V. S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979, 85-182; Antologie de folclor din județul Maramureș, vol. I: Poezia, Baia Mare, 1980, 152-193; Ion H. Ciubotaru, Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, II, Iași, 1991, 51-97; Folclor vechi românesc, îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1990, 135-210; Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000, 209-301. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 487-489; Dan Simonescu, Orațiile
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
corpus de texte poetice, București, 1981; Al. I. Amzulescu, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Petre Caraman, Literatură populară, îngr. și introd. I. H. Ciubotaru, Iași, 1982; Lucia Berdan, Balade din Moldova, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și introd. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF, 1990, partea II; Ion Căliman, Cornel Veselău
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
de unde a început. Timișoara, 2008 Florin Gioroc (n. 1949, Râmnicu Vâlcea) Regizor muzical, inginer de sunet Urmează Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București (1972). Face studii postunivesitare în inginerie de sunet la Institutul Politehnic din București (1983) și studii masterale în etnomuzicologie la Academia de Muzică din București (1994). Doctor în Cinematografie și media (2007). A lucrat ca regizor de sunet și șef al Secției de Sunet la Studioul Central al Armatei (1972-2001), unde a realizat coloana sonoră a peste 700 de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
tagma compozitorilor, și destui teoreticieni neaoși care investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
F, 1891, 49; Biografia lui Dimitrie Vulpian, „Izvorașul”, 1923, 5-6; Predescu, Encicl., 914; George Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, 352-353; Viorel Cosma, Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București, 1989, 401; Datcu, Dicț. etnolog., II, 287-288. L. Bd.
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
română comportînd și eventuale traduceri, precum și orchestrații, transcripții, reducții, prelucrații, stime, manuale școlare de profil muzical, material didactic muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de muzicologie, originale și traduceri, din domeniile istoriografiei muzicale, etnomuzicologiei, bizantinologiei, lexicografiei, esteticii, criticii muzicale, educației muzicale și a altor lucrări muzicologice destinate uzului didactic; - editarea de române și lucrări literare originale și traduceri cu tematică muzicală, enigmistica muzicală, cărți poștale cu tematică muzicală, cărți de colorat, jocuri muzicale. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 571 din 18 mai 1990 privind trecerea Editurii Muzicale din componenta Centralei Editoriale, în sistemul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]
-
o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
românească și cea evreiască s-au influențat reciproc. Pe la Începutul secolului XX, prin cârciumile din mahalaua evreiască Moldovanka din Odessa, „evrei bătrâni cu bărbi uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc (piesa Cucuruz cu frunza-n sus). Muzica imnului sionist a fost compusă de Samuel Cohen În 1880, iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românești, reprezentative pentru toate regiunile țării; 12 satul model sau satul nou în genul celui ridicat la Dioști, județul Romanați; 12 filmul sociologic. La acestea se cuvin adăugate și cele pe care Gusti nu le menționează: atlasul social, enciclopedia socială, etnomuzicologia. Perenitatea unei paradigme Putem trage, astfel, câteva concluzii referitoare la paradigma acestei extraordinare școli. Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator ca o școală a monografiilor sătești. Însă nu aceasta îi dă marca de originalitate, mai ales că metoda
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încep campaniile monografice, deja la 1929 se face primul film sociologic la Drăguș, în 1931 la Cornova, în 1936 la Șanț. Dacă primele două au fost mute, cel de la Șanț a avut deja bandă sonoră cu muzică din colecția de etnomuzicologie a lui C-tin Brăiloiu. În 1936 a mai fost realizat un film pentru Muzeul Satului, în 1937 un film făcut de Stahl și Brăiloiu iar în 1939 un film după un scenariu al lui Golopenția, fără a-l mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]