66 matches
-
F, 1891, 49; Biografia lui Dimitrie Vulpian, „Izvorașul”, 1923, 5-6; Predescu, Encicl., 914; George Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, 352-353; Viorel Cosma, Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București, 1989, 401; Datcu, Dicț. etnolog., II, 287-288. L. Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
de unde a început. Timișoara, 2008 Florin Gioroc (n. 1949, Râmnicu Vâlcea) Regizor muzical, inginer de sunet Urmează Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București (1972). Face studii postunivesitare în inginerie de sunet la Institutul Politehnic din București (1983) și studii masterale în etnomuzicologie la Academia de Muzică din București (1994). Doctor în Cinematografie și media (2007). A lucrat ca regizor de sunet și șef al Secției de Sunet la Studioul Central al Armatei (1972-2001), unde a realizat coloana sonoră a peste 700 de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I: Arhitectura populară. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
românească și cea evreiască s-au influențat reciproc. Pe la Începutul secolului XX, prin cârciumile din mahalaua evreiască Moldovanka din Odessa, „evrei bătrâni cu bărbi uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc (piesa Cucuruz cu frunza-n sus). Muzica imnului sionist a fost compusă de Samuel Cohen În 1880, iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
corpus de texte poetice, București, 1981; Al. I. Amzulescu, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Petre Caraman, Literatură populară, îngr. și introd. I. H. Ciubotaru, Iași, 1982; Lucia Berdan, Balade din Moldova, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și introd. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF, 1990, partea II; Ion Căliman, Cornel Veselău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cântece și jocuri din ținutul Rădăuților (în colaborare cu Florin Bucescu și Viorel Bârleanu), Iași, 1979; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Botoșani, 1982; Strigături din Moldova. Cercetare monografică, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1984; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
Bacău, Neamț, Vaslui. Demersul este minuțios, astfel că tipurile și subtipurile știute din catalogul epicii populare versificate apar aici în funcție de modul reprezentării lor în Moldova. Un util examen, cu numeroase observații personale, conține capitolul închinat morfologiei baladei, iar capitolul de etnomuzicologie semnat de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu dă o notă de modernitate cercetării. Aceleași calități are și culegerea Descântece din Moldova (1982). B. s-a arătat interesată de riturile de trecere, în dublă ipostază: ca traducătoare, în 1999, a celebrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd. Petru Ursache, postfața trad., Iași, 1997 (în colaborare cu Crina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
marcante ale disciplinei noastre, îndeosebi în domeniul analizei și stilisticii muzicii vechi; treptat s-a impus și o direcționare spre alte domenii mai noi ca iconografia muzicală (volumele editate în condiții grafice de excepție sunt cvasi-unicate în domeniu) istoria dansului, etnomuzicologie (cu aplecare spre patrimoniul regional al Tirolului), sociologie etc. Institutul a fost gazda întâlnirii internaționale a "Grupului de studiu pentru izvoarele istorice ale muzicilor tradiționale" de sub egida Consiliului Internațional pentru Muzici Tradiționale, cunoscut sub sigla ICTM. Ce ascunde această titulatură
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
restrânsă de circa 30-40 de persoane ele sunt prielnice pentru discuții mai degajate decât la marile congrese, atât de formale. Grupul de studii istorice s-a născut în 1967 la Freiburg; sub conducerea d-nei dr. Doris Stockmann, "marea doamnă a etnomuzicologiei", întîlnirile s-au repetat cu regularitate în diferite orașe. Ediția de la Innsbruck a fost a 13-a și a întrunit muzicologi din 12 țări. Din România au fost prezenți cercetătorul clujean István Almási și cu mine. Chiar dacă Grupul, în principiu
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
tagma compozitorilor, și destui teoreticieni neaoși care investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
morții - carte ce-și așteaptă susținerea financiară pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
marile realizări ale lui Breazul, conturate după o jumătate de secol de la trecerea sa în eternitate, se prezintă astfel: - Punând temeliile Arhivei de Folclor a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în anul 1927, George Breazul își înscrie numele printre ctitorii etnomuzicologiei românești, lui datorându-i-se o bună parte din valorosul patrimoniu care va alcătui fondurile viitorului Institut de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, un prestigios volum de Colinde<footnote Breazul, G(eorge) - Colinde, culegere întocmită de..., cu desene de Demian
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Regală „Principele Carol”, Editura Scrisul Românesc, 1938; footnote> , republicat recent<footnote Breazul, G(eorge) - Colinde, culegere întocmită de..., cu desene de Demian, cu o postfață de Titus Moisescu, Editura Fundației Culturale Române, 1993, footnote> și studiile ce-l propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pp. 3 - 6; footnote> . Conform afirmației etnomuzicologului Gheorghe Ciobanu, până prin 1920 George Breazul „era indiscutabil cel mai bun cunoscător al folclorului românesc din zona intercarpatică”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul - Cercetări de istorie și folclor; în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. III, București, Editura muzicală, 1992, p. 38; footnote> . Același discipol și continuator al școlii sale evidenția cei doi „factori care l-au împins la crearea instrumentelor de lucru necesare”, și anume: „cunoașterea evoluției istorice a folclorului nostru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești,, vol. V..., pp. 346 - 351; footnote> . În anul 1926 Breazul pornește campania pentru întemeierea unei instituții specializate pentru culegerea și studierea cântecului popular românesc, cu un studiu pertinent și deschizător de drum spre etnomuzicologie: „Strângerea cântecelor populare și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic și orchestral vor hotărî, nădăjduim, activitatea primordială și cea mai utilă pe care să o desfășoare Societatea Compozitorilor Români în viitor”<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: Revista de Etnografie și Folclor, București, tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
XVI - 2107. În pofida acestor dificultăți, s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe prezentări ale complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
vol. IX, București, Editura enciclopedică, 2005, pp. 1019 - 1022. footnote>. Confundate și minimalizate, cele două forme instituționalizate de tezaurizare a folclorului muzical românesc - Arhivele Fonogramice - cedează locul, în precedentul volum al lucrării, altor figuri, multe prea îndepărtate valoric de ctitorii etnomuzicologiei românești și universale și anume: Titi Botez, Jean Moscopol, Cristian Vasile etc<footnote Istoria Românilor, vol. VIII, București, Editura enciclopedică, 2003, p. 751; footnote>. Istoria Românilor în date reține numele lui George Breazul doar în calitate de colaborator al cotidianului Cuvântul, condus
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Speranța Rădulescu Paris, Maison de l'Alliance, 7 decembrie 2002. După reuniunea anuală a Societății Franceze de Etnomuzicologie - care dezbate furtunos o seamă de chestiuni organizatorice presante pentru societari, dar fără interes pentru cele ce urmează - are loc inaugurarea volumului À tue tête. Chant et violon dans le Pays de l'Oach, Roumanie / Din răsputeri. Cânt vocal și
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
și XII A, pe care le-am prezentat mai sus.) Cel de-al doilea, B, tratează la rece, segment cu segment și din toate unghiurile imaginabile în acest moment, un gen muzical unic și ";bizar": danțul (sic). Este neobișnuit ca etnomuzicologii să-și dezvăluie procedurile de anchetă și să etaleze datele empirice pe care și-au fondat cercetarea; de obicei, ei își enunță doar concluziile, contând pe o convenție profesională unanim acceptată: cititorii le acordă creditul de a fi pricepuți și
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
să-l descriu aici, dar pe care vă recomand să nu-l identificați cu jocul!). Fără a înceta o clipă să se aplece asupra acestui danț, ea propune pe parcurs soluții metodologice, analitice și interpretative proaspete, curajoase și înnoitoare pentru etnomuzicologia contemporană. Și mai mai izbutește ceva, care mie mi se pare prețios: găsește o modalitate de a comunica atractiv și inteligibil demersurile și rezultatele demersurilor etno-muzicale unui public care nu se rezumă, așa cum se întâmplă de obicei, la specialiști. Cartea
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]