72 matches
-
Se poate afirma, în sensul acesta, fără a comite o eroare, că „intrarea” în psihiatrie s-a făcut prin „poarta” practicilor mistico-magice, ale șamanismului și divinației oraculare, precum și prin sistematizarea datelor comparate de antropologia culturală, în special a celor de etnopsihologie și psihiatrie transculturală (M. Eliade, H. Ellenberger, E. Kraepelin, Y. Pelicier, H. Ey, M. Sendrail, A.V.S. De Reuck și R. Porter). Extazul șamanic și transa oraculară au constituit primele manifestări culturale, dar și primele „modele de comportament” ale nebuniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
date” a epistolelor; alta în încadrarea scrisorilor în convenția literară a „culturii de imprecație”, nefamiliară cititorului român. Dintre critici, e de reținut reproșul lui Liviu Antonesei, care observă în construcția volumului o „lipsă de coerență”, dată de ecartul dintre limbajul etnopsihologiei, esențialist, folosit în scrisorile către Alexandru Paleologu, și critica adusă esențialismului în partea a doua a Politicelor. Talentul de a polariza până la umoral taberele este reșapat în eseul Omul recent (2001) - critică structurată modular, prin antamarea de referințe din economie
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
Densusianu, Dumitru Drăghicescu ș.a. Și aici se introduce o inovație, prin lansarea, în iunie 1900, sub semnăturile lui G. Coșbuc, Anghel Demetriescu, Ovid Densusianu și C. Rădulescu-Motru, a unui Chestionar privitor la psihologia poporului român. Demersul nu se circumscrie strict etnopsihologiei, dat fiind că se cere și opinia asupra „celui care a scris mai bine românește” și asupra „operelor literare ce reflectă mai bine firea poporului român”. La chestionar, adresat în genere cititorilor, nespecialiștilor, răspund și câțiva scriitori (Constanța Dunca-Schiau, Jean
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
o parte, al gândirii speculative ce combina filozofia, teologia, misticismul și poezia și, pe de altă parte, al reconstrucției psihologice, etnografice, istorice „obiective”, bazată pe munca de teren, date „tari”, metodologie științifică. Cel mai adesea, aceste exerciții de geografie simbolică, etnopsihologie și ceea ce eu numesc ontologie etnică s-au dovedit a fi inseparabile unele de altele, în vreme ce instrumentalizările lor ideologice și politice, cărora intelectualii le-au rezistat arareori, ba chiar deseori le-au inițiat, au fost generatoare de evenimente istorice sângeroase
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai străin de firea mea decât mania pensionarului birocratico-vampirizant, care-a adunat toată viața bani pentru a-și bifa scrupulos în carnețel, înainte de apoplexie, vedetele istorice, arhitecturale și estetice ale Europei, Americii sau Asiei. Eurocentric fascinat de umanitate, antropologie și etnopsihologie, am luat întotdeauna călătoria prin trecut ca un travesti al coborârii în prezent, astfel încât, pentru mine, fiecare trecere dincolo devine o petrecere dincoace. Cum se întâmplă asta - o să vedeți săptămâna viitoare. 17 iunie 2010 Sentimentul turistic al existenței Scriam aici
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
perioada antebelică două lucrări în care își manifestă interesul pentru specificitatea românilor: Cultura română și politicianismul, apărută în 1904, și Sufletul neamului nostru, apărută în 1910. Drăghicescu publică Din psihologia poporului român în 1907, cu care se înscrie pe linia etnopsihologiei 11. Lucrarea lui Drăghicescu reprezintă una din primele încercări de monografiere a "sufletului național". Formarea sufletului românesc este foarte sugestiv ilustrată de Drăghicescu prin metafora ontogenetică: poporul român e ca un copil înzestrat cu nenumărate calități, născut din "căsnicia daco-romană
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tot atât de pregnant și de valoroasele cercetări ale etnografului și folcloristului francez Arnold van Gennep 10. Aceste lucrări au deschis perspective noi, dar exemplele nu sunt limitative. Ideea care se reține este aceea a capacității gnoseologice a folclorului. Sub această incidență etnopsihologia (și etnopsihiatria) se situează în cel dintâi plan prin capacitatea lor de dezvăluire a trecutului sufletesc al poporului*. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântec până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ed. a II-a, 1937, pp. 12-14. 8 Adolf Spamer, Die Volkskunde, Berlin, 1932, pp. 67-79. 9 Vezi și Gheorghe Vrabie, op. cit., p. 90 și următoarele. 10 Arnold van Gennep, Le Folklore, Paris, 1924, pp. 27-28. * După apariția școlii de etnopsihologie a lui Wundt, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ideea că din limbă, mit, obiceiuri se pot desprinde trăsăturile sufletești ale unui popor a deschis o nouă perspectivă de valorificare a folclorului. Ideea a influențat folcloristica română care, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
comunitatea etc.). Putem analiza cel puțin patru tipuri de diversitate: a) diversitatea teoretică, ce se concretizează în: introducerea de discipline noi în planul de învățământ; introducerea unor discipline în premieră pentru planurile de învățământ din România (de exemplu, Psihologie politică, Etnopsihologie, Psihologie transpersonală, Psihologie environmentală); abordări noi ale problemelor și perspective diferite de analiză (de exemplu, Psihologie socială aplicată, Psihologie socială experimentală); b) diversitatea metodologică, ce se concretizează în tehnici și metode didactice inovative (problem-based learning, exerciții structurate, tehnici psihoterapeutice); c
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
general, pozitivitate este ceea ce putem afirma sau nega despre o anumită cunoaștere. Fără ca statul modern să dezvolte anumite probleme de cunoaștere, corespunzătoare unor nevoi concrete, nu s-ar fi putut dezvolta domenii precum economia politică, demografia, analiza și teoria politică, etnopsihologia, antropologia, psihologia cu toate derivatele ei în psi-, tot atâtea strategii ale puterii-cunoașterii, strategii ale războiului de la Clausewitz la Foucault. Toată această funcționalitate a științelor moderne s-a făcut prin norme și reguli de cunoaștere și "de etică". Această pozitivitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
problematică și metodologie proprie și fixează datele principale ale unui plan de perspectivă în cadrul căruia urmează să se realizeze lucrările ei fundamentale: monografii regionale, arhiva de folclor corpusul folcloricului românesc, atlasul folcloric și enciclopedia folclorului românesc." Este cunoscut faptul că etnopsihologia prin Hasdeu și alții era o știință la modă către sfârșitul secolului trecut în țările române. Renumitul folclorist Gh. Vrabie afirmă că Ovid Densusianu ar fi ajuns la interesante considerații privind literatura populară prin critică științifică a lui Brunetiere și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
folcloristică. Consideră că, filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată, folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie dar să folosească și toate datele pe care i le pune la dispoziție folclorul. Ovid Densusianu pornește de la principii de etnopsihologie și consideră că sufletul popular e ca o imensă apă în care undele, circulă în toate direcțiile creând acea comunitate de idei, credințe, ceea ce contribuie la susținerea solidarității omenești. Filologii și folcloriștii, pentru a cunoaște și a explica reprezentările gândirii
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
planul analizei a unui personaj central al literaturii franceze din secolul al XIX-lea renovează interpretarea intrigii românești și a caracterului dintre actanții povestirii. Urmând tradiția franceză, prezentul studiu practică treceri frecvente de la literatura la sociologie, de la istoria mentalităților la etnopsihologie și teatrologie pentru a urmări subiectul în profunzime, din diverse unghiuri. Lucrarea este literară, dar de o literatura deschisă altor demersuri de cunoaștere, prin caracterul sau interdisciplinar și transdisciplinar. CAPITOLUL I PERSONAJE EMBLEMATICE ALE MODERNITĂȚII: PARIZIANA Identitatea feminină și cea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
revista institutului "Revue de psychologie des peuples", care ulterior devine "Ethno-psychologie", pentru ca astăzi să poarte titlul de "Cahiers de sociologie économique et culturelle". În "Revue de psychologie des peuples" sunt editate o serie de articole care abordează problema studiilor de etnopsihologie, stereotipurile și etnostereotipurile fiind principalele elemente din studiul imaginii. În această revistă, Oliver Brachfeld publică în 1962 primul studiu în care menționează termenul de imagologie, delimitând imaginea de stereotip, pentru a sublinia caracterul dinamic al primei și cel imuabil al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre altele, dar și cu Școala de la Annales, unde este abordată istoria mentalităților 138. Din 1946, Institutul din Le Hâvre editează "Revue de psychologie des peuples", denumită din 1970 "Ethno-psychologie", în cadrul căreia se va acorda o atenție deosebită studiilor de etnopsihologie. Din 1984, revista își schimbă denumirea în "Cahiers de sociologie économique et culturelle", în paginile acesteia fiind analizată dimensiunea socială, economică și culturală care particularizează relațiile dintre popoare și grupuri. La ora actuală, sfera de investigații a revistei este extrem de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de programul centrului din Le Hâvre, Dyserinck subliniază funcția etnopsihologică a imagologiei, în sensul că aceasta are un rol important în stabilirea unor bune relații între grupurile etnice sau naționale 149. Este important de notat faptul că pentru cercetătorul belgian etnopsihologia se ocupă cu o reconfigurare a imaginilor și reprezentărilor unui popor, în acest sens nefiind "o știință a caracterelor popoarelor (...), ci o știință modernă care contribuie la înlăturarea falselor reprezentări și ideologii"150. La acest nivel, imagologia nu mai reprezintă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
indicatorii și subindicatorii de imagine ai unui obiect social le au într-un anumit mediu și pentru un anumit public. În spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensuri cunoscute. Practic, aflat în mijlocul unei realități în continuă transformare, în care reprezentarea obiectelelor necesită procesări complexe, individul apelează la șabloane mentale, scurtând procesul reprezentațional și traducând astfel necunoscutul în termeni familiari. De fapt, ceea ce psihologia socială numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Joëlle, Rastier, François, Dictionary of Cognitive Science, New York, Psychology Press, 2004. Husserl, Edmund, Filosofia ca știință riguroasă, traducere de Alexandru Boboc, București, Editura Paideia, 1994. Husserl, Edmund, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăiuțu, București, Editura Humanitas, 1984. Iacob, Luminița Mihaela, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. Iacob, Luminița Mihaela, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Ianoși, Ion, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986, p. 198. 146 Practic, Dyserinck îi răspunde lui René Wellek, pentru care imaginea unei țări nu poate fi investigată doar cu ajutorul științei literare, fiind necesare analize în domenii precum sociologie, istorie sau psihologie și etnopsihologie comparată (René Wellek, The Concept of Comparative Literature, "Yearbook of Comparative and General Literature", 2, 1953, pp. 3-5), susținând că un astfel de raționament nu doar "cuprinde numeroase aspecte care au fost socotite de când lumea incluse în sfera de interese
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
procesual-organică, București, Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea socială, București, Editura Licorna, 1994. 181 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 32. 182 Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizațiilor, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 24. 183 Luminița Mihaela Iacob, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. 184 Ibidem, p. 27. 185 Ibidem, p. 199. 186 Ibidem, p. 200. 187 Jean-Jacques Wunenburger, Viața imaginilor, traducere de Ionel Bușe, Cluj-Napoca, Editura Cartimex, 1998; Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
p. 10. 527 Shelley E. Taylor, A Categorization Approach to Stereotyping, în David L. Hamilton (ed.), Cognitive Processes in Stereotyping and Intergroup Behavior, Hillsdale, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, 1981, p. 107. 528 Ibidem, p. 110. 529 Luminița Mihaela Iacob, Etnopsihologie și imagologie: sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 184. 530 Ibidem. 531 Gordon W. Allport, The nature of prejudice, Garden City, Anchor Books, 1958, p. 187. 532 Walter Lippmann, op. cit., p. 108. 533 Ibidem, p. 107. 534 Ibidem
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Niccolo Barsi, 1633-1639) din Firea românilor (coord. Daniel Barbu, Nemira, 2000). Liviu Antonesei: Păi, mie mi se pare clar și încă de demult! N-a inventat comunismul defectele noastre care nu sunt, de fapt, psihologice, pentru că eu nu cred în etnopsihologie, ci socioistoric culturale -, dar a reușit, cum de altfel și-a propus, să le ridice pe noi culmi de progres și civilizație, nu? Problema noastră e că am venit în istoria modernă cu o întârziere de câteva secole, ca și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Heinrich Schneider von Weismantel, 1713) din Firea românilor (coord. Daniel Barbu, Nemira, 2000). Poate atunci ar fi fost posibil, dar astăzi... ce îndrumări mai acceptăm, ce îndrumători mai răbdăm? Liviu Antonesei: Bun, autorii citați desigur că fac un fel de etnopsihologie avant la lettre, ei ne privesc pe noi, românii, ca și pe alții, ca și cum am fi un fel de substanță imuabilă, or noi suntem diferiți de la o epocă istorică la alta. Iarăși, ca și celelalte popoare. Deci, problemele noastre nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
poate fi suspectat și de subiectivitate. Cu toate astea, nu trebuie ignorată, depreciată, răstălmăcită, rescrisă marea bogăție a stărilor emoționale de la naștere pînă la moarte. Ele pot constitui materie primă pentru un tratat complet de psihologie ori, mai exact, de etnopsihologie, științe prestigioase pe vremuri, astăzi uitate. Moartea deține o cotă aparte de interes, în registrele grave, acute ale emoționalității; mai cu seamă în mlădierile lor ingenioase, în mascarea motivațiilor, în armonizarea stărilor după codurile subtile ale artei. Există o știință
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]