72 matches
-
Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-29. Problematica etnoimaginilor este discutată pe larg, din perspectiva psihologiei sociale, de către Luminița Iacob, Modernizare - europenism, vol. II: Percepție, trăire, identitate etnică, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1995, pp. 7-20, 21-86; Luminița Iacob, Imagologia În etnopsihologie și rolul ei În cercetarea psihologiei poporului român, teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986; Luminița Iacob, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Vezi Manfred S. Fischer, Nationale Images als Gegenstand Vergleichender
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spațiul predilect de cercetare, Vrancea, prin prelungiri în zona Ceahlăului și spre unele localități transilvănene apropiate. Ca și în celelalte lucrări, autorul angajează aici și aspecte etnografice și dialectale, iar despre textele-convorbiri crede că „pot înfățișa mai cuprinzător în latura etnopsihologiei mentalitatea țăranului român”. Contribuția lui fundamentală în domeniul exegezei referitoare la Miorița se conturează, la dimensiunile ei reale, odată cu tipărirea ultimelor două volume din Ținutul Vrancei, care cuprind numărul record de 402 texte din zonă, depășind tot ceea ce se realizase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Vodă ș.a. Stilistica exaltată a lui N. Bălcescu e de regăsit în aceste pagini, în discuție fiind nu atât înrâurirea, modelul, cât mai cu seamă afinitatea temperamentală. Cu o viziune care trimite întotdeauna la romantism, H. consideră că istoria, filologia, etnopsihologia, folcloristica sunt discipline congenere. Influențat de Giambattista Vico, crede, ca și N. Iorga și G. Călinescu mai târziu, că toate aparțin unui singur domeniu, istoria generală, identificată ca studiu multidisciplinar al vieții unui popor. Pentru că, în opinia lui, grifa spiritualității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
și doină, folclorului i se confirmă valoarea de document istoric și lingvistic, fără să fie ignorată analiza din perspectivă literară. Ca de obicei, mobilizându-și competențele multidisciplinare, H. dă cercetării propriu-zise deschidere teoretică. După el, cercetarea literaturii populare, parte a etnopsihologiei, intră ca o componentă care ar putea fi numită „filologie poporană” în filologia comparată. Folclorul (pare-se că H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
prin sat, acesta fiind "celula nepieritoare care întreține continuitatea etnicului". În ecuația etnicului a comunității de fapt, dacă privim etnicul restrâns intră practicile, ritualurile, limba. Din punct de vedere științific, studierea satului, a comunităților sătești era obiectul mai multor discipline, etnopsihologia având menirea să cerceteze condițiile care întrețin pe termen foarte lung conștiința comunității de origine, de limbă și de destin între membrii unui grup social. Între stadiile ce formează conștiința națională și cele ce formează conștiința individuală a apartenenței la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unei solidarități reale este nevoie de echitate socială. Se observă la Motru intuiția absenței funciare a diversificării comunitare. El spera să se poată identifica variații semnificative care să lase să se întrevadă potențialitatea acestora măcar. De aceea căuta să îndrume "etnopsihologii" să le caute cu atenție. Nediversificarea comunitară este caracteristică doar popoarelor primitive. "O singură formă de etnic au numai popoarele sălbatice care trăiesc în hoarde restrânse" (Rădulescu-Motru, 1998: 621). În privința diversității tipologice, chiar dacă nu o exprimă la nivel comunitar direct
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
revista institutului "Revue de psychologie des peuples", care ulterior devine "Ethno-psychologie", pentru ca astăzi să poarte titlul de "Cahiers de sociologie économique et culturelle". În "Revue de psychologie des peuples" sunt editate o serie de articole care abordează problema studiilor de etnopsihologie, stereotipurile și etnostereotipurile fiind principalele elemente din studiul imaginii. În această revistă, Oliver Brachfeld publică în 1962 primul studiu în care menționează termenul de imagologie, delimitând imaginea de stereotip, pentru a sublinia caracterul dinamic al primei și cel imuabil al
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre altele, dar și cu Școala de la Annales, unde este abordată istoria mentalităților 138. Din 1946, Institutul din Le Hâvre editează "Revue de psychologie des peuples", denumită din 1970 "Ethno-psychologie", în cadrul căreia se va acorda o atenție deosebită studiilor de etnopsihologie. Din 1984, revista își schimbă denumirea în "Cahiers de sociologie économique et culturelle", în paginile acesteia fiind analizată dimensiunea socială, economică și culturală care particularizează relațiile dintre popoare și grupuri. La ora actuală, sfera de investigații a revistei este extrem de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de programul centrului din Le Hâvre, Dyserinck subliniază funcția etnopsihologică a imagologiei, în sensul că aceasta are un rol important în stabilirea unor bune relații între grupurile etnice sau naționale 149. Este important de notat faptul că pentru cercetătorul belgian etnopsihologia se ocupă cu o reconfigurare a imaginilor și reprezentărilor unui popor, în acest sens nefiind "o știință a caracterelor popoarelor (...), ci o știință modernă care contribuie la înlăturarea falselor reprezentări și ideologii"150. La acest nivel, imagologia nu mai reprezintă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
indicatorii și subindicatorii de imagine ai unui obiect social le au într-un anumit mediu și pentru un anumit public. În spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensuri cunoscute. Practic, aflat în mijlocul unei realități în continuă transformare, în care reprezentarea obiectelelor necesită procesări complexe, individul apelează la șabloane mentale, scurtând procesul reprezentațional și traducând astfel necunoscutul în termeni familiari. De fapt, ceea ce psihologia socială numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Joëlle, Rastier, François, Dictionary of Cognitive Science, New York, Psychology Press, 2004. Husserl, Edmund, Filosofia ca știință riguroasă, traducere de Alexandru Boboc, București, Editura Paideia, 1994. Husserl, Edmund, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăiuțu, București, Editura Humanitas, 1984. Iacob, Luminița Mihaela, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. Iacob, Luminița Mihaela, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Ianoși, Ion, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986, p. 198. 146 Practic, Dyserinck îi răspunde lui René Wellek, pentru care imaginea unei țări nu poate fi investigată doar cu ajutorul științei literare, fiind necesare analize în domenii precum sociologie, istorie sau psihologie și etnopsihologie comparată (René Wellek, The Concept of Comparative Literature, "Yearbook of Comparative and General Literature", 2, 1953, pp. 3-5), susținând că un astfel de raționament nu doar "cuprinde numeroase aspecte care au fost socotite de când lumea incluse în sfera de interese
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
procesual-organică, București, Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea socială, București, Editura Licorna, 1994. 181 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 32. 182 Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizațiilor, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 24. 183 Luminița Mihaela Iacob, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. 184 Ibidem, p. 27. 185 Ibidem, p. 199. 186 Ibidem, p. 200. 187 Jean-Jacques Wunenburger, Viața imaginilor, traducere de Ionel Bușe, Cluj-Napoca, Editura Cartimex, 1998; Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
p. 10. 527 Shelley E. Taylor, A Categorization Approach to Stereotyping, în David L. Hamilton (ed.), Cognitive Processes in Stereotyping and Intergroup Behavior, Hillsdale, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, 1981, p. 107. 528 Ibidem, p. 110. 529 Luminița Mihaela Iacob, Etnopsihologie și imagologie: sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 184. 530 Ibidem. 531 Gordon W. Allport, The nature of prejudice, Garden City, Anchor Books, 1958, p. 187. 532 Walter Lippmann, op. cit., p. 108. 533 Ibidem, p. 107. 534 Ibidem
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
213. 5 Ibidem, p. 216. 6 Cf. Al. Zub, Ranke et la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976, p. 262-268, 348-350; idem, Istorie, etnopsihologie și cultură În epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie literară, Iași, XXXIII, 1992-1993, B, p. 35-39. 8 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 377. 9 I. E. Torouțiu, Studii și documente literare, II, București, 1933, p. 82. 10 Ibidem
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
care Eminescu însuși nu mai putea aștepta nimic de la sponsorii săi"). Dar febra Berlinului ca metropolă europeană se simte pregnant și în viața culturală și universitară. Acum apar aici fondatorii unor discipline noi, între care Lazarus și Steithal, care întemeiază etnopsihologia. Acum se naște egiptologia, în paralel cu fondarea marelui muzeu de antichități din Insulă. Filosofia se raportează direct la știință, ceea ce îl face pe Eminescu să creadă (să se convingă) că un intelectual atent la imperativele timpului trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a treia variantă reflectând o sinteză între primele două. C. Rădulescu-Motru, deși n-a fost pedagog propriu-zis, prin opțiunea sa este recunoscut drept reprezentant al acestui curent. În opinia sa, există o latură de etnopedagogie fundamentată la rândul său pe etnopsihologie - ,,știință de bază pentru educarea și pentru conducerea politică a națiunii” - după care se desprinde o altă ramură intitulată pedagogia vocațională, fondată pe filosofia personalismului energetic, al cărei teoretician a fost chiar el. Abordând conceptul de vocație, Motru îl asimila
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
problematică și metodologie proprie și fixează datele principale ale unui plan de perspectivă în cadrul căruia urmează să se realizeze lucrările ei fundamentale: monografii regionale, arhiva de folclor corpusul folcloricului românesc, atlasul folcloric și enciclopedia folclorului românesc." Este cunoscut faptul că etnopsihologia prin Hasdeu și alții era o știință la modă către sfârșitul secolului trecut în țările române. Renumitul folclorist Gh. Vrabie afirmă că Ovid Densusianu ar fi ajuns la interesante considerații privind literatura populară prin critică științifică a lui Brunetiere și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
folcloristică. Consideră că, filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată, folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie dar să folosească și toate datele pe care i le pune la dispoziție folclorul. Ovid Densusianu pornește de la principii de etnopsihologie și consideră că sufletul popular e ca o imensă apă în care undele, circulă în toate direcțiile creând acea comunitate de idei, credințe, ceea ce contribuie la susținerea solidarității omenești. Filologii și folcloriștii, pentru a cunoaște și a explica reprezentările gândirii
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ca „principii teoretico-științifice”, trebuie aplicate în mod diferențiat, în raport cu structurile psihologice și valorile socio-culturale ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice. Acestea, pentru a-și menține
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
date” a epistolelor; alta în încadrarea scrisorilor în convenția literară a „culturii de imprecație”, nefamiliară cititorului român. Dintre critici, e de reținut reproșul lui Liviu Antonesei, care observă în construcția volumului o „lipsă de coerență”, dată de ecartul dintre limbajul etnopsihologiei, esențialist, folosit în scrisorile către Alexandru Paleologu, și critica adusă esențialismului în partea a doua a Politicelor. Talentul de a polariza până la umoral taberele este reșapat în eseul Omul recent (2001) - critică structurată modular, prin antamarea de referințe din economie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
viziunea lui Hașdeu filologia comparativa răstoarnă ordinea elementelor cercetate de filologia clasică, luând în considerație, în primul rând, limba populară. Așa se face că, în cadrul acestui tip de filologie, trebuie delimitata și o știință aparte, si anume lingvistică, separată de etnopsihologie, căreia îi rămâne să studieze celelalte două "cercuri", etică populară, respectiv literatura și arta populară: "Limba poporana este materia acelei ramure a filologiei comparative care se numeste linguistica. Pentru etică poporana, pentru literatură și arta poporului, câri ar trebui să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se divide în (2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și lingvistică aplicată; cea dintâi se împarte și ea în (4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în cea mai strânsă corelațiune" [Hașdeu, 1881/1984, p. 62], idee ce va deveni unul din conceptele centrale ale structuralismului, fundamentat de F. de Saussure. Această și multe alte probleme raportul dintre filologia clasică și cea comparativa, dintre lingvistică și etnopsihologie, metoda comparativa în lingvistică, distincția între "limba în abstracto" (în termeni saussurieni: langage) și "limba în concreto" (langue, pe de o parte, si parole, pe de altă), între sincronie și diacronie ("punctul de vedere peritetic" și cel "anatetic"), între limba
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]