138 matches
-
se supun normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos, în conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 47/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... e) Pentru corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări, APNBMB va comunica gestionarilor fondului forestier locația cuiburilor active, funcție de informațiile deținute. Gestionarii fondului forestier vor impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, funcție de specie, conform măsurii 1.1.4.*3) din Planul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
cuiburilor active, funcție de informațiile deținute. Gestionarii fondului forestier vor impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, funcție de specie, conform măsurii 1.1.4.*3) din Planul de management; *3) Măsura 1.1.4. Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări ... f) În perioada de reproducere a speciilor de amfibieni și reptile ce fac obiectul conservării pentru Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, se va limita la maxim 120 zile depozitarea lemnului exploatat pe marginea drumurilor de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
găsite la fiecare inspecție, pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, în scopul punerii acestora la dispoziția autorității competente; 7. existența libertății de mișcare a animalelor având în vedere specia acestora, existența unui spațiu suficient pentru necesitățile fiziologice și etologice atunci când animalele sunt legate sau au mișcările limitate permanent ori cu regularitate; 8. construcția adăposturilor pentru cazarea animalelor de fermă și, în special, a boxelor și a echipamentelor cu care intră în contact să fie realizată din materiale corespunzătoare
ORDIN nr. 407 din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291331]
-
găsite la fiecare inspecție, pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, în scopul punerii acestora la dispoziția autorității competente; 7. existența libertății de mișcare a animalelor având în vedere specia acestora, existența unui spațiu suficient pentru necesitățile fiziologice și etologice atunci când animalele sunt legate sau au mișcările limitate permanent ori cu regularitate; 8. construcția adăposturilor pentru cazarea animalelor de fermă și, în special, a boxelor și a echipamentelor cu care intră în contact să fie realizată din materiale corespunzătoare
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode taxonomice Se bazează pe cunoașterea caracteristicilor anatomice, biologice, ecologice și etologice, iar pentru identificarea acestora se folosesc metode statistico-matematice. 3.2. Metode ecologice Furnizează informații privind viața și comportamentul liliecilor, relațiile cu celelalte vețuitoare și cu mediul, locul și rolul lor în evoluția ecosistemelor. Surprind fluctuațiile numerice care afectează populațiile de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
formalizate au ca principal rost facilitarea comunicării În interiorul unor grupuri sociale le apropie (În plan funcțional) de așa-numitele ritualizări ale comportamentului animalelor. Aplicarea termenului ritual la comportamentele diferitelor specii de mamifere, păsări și pești Își are originea În teoriile etologice (disciplină a științelor naturii care se ocupă cu studierea comportamentului animalelor). Etologii susțin că, din motive adaptative, anumite comportamente ale animalelor și-au schimbat funcțiile practice inițiale și au dobândit funcții noi, de comunicare. Acest lucru s-ar fi petrecut
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițiale (spre exemplu, etalarea elementelor agresive servește la atragerea femelelor). Procesul prin care s-a produs acest ansamblu de transformări a fost numit ritualizare. După unul dintre cei mai reputați etologiști, Julian Huxley (1966, p. 250), ...ritualizarea poate fi definită etologic ca o formalizare adaptativă sau o canalizare a comportamentelor motivate emoțional sub presiunea teleonomică a selecției naturale, astfel Încât: a) să promoveze mai bine și mai clar funcțiile de semnalizare Între specii și În interiorul speciilor; b) să servească drept stimuli sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
culturale. Primele sunt exclusiv motrice, celelalte implică numeroase construcții simbolice (C. Bell, 1997, pp. 30-31; J. Huxley, 1966, pp. 258-259; E. Leach, 1966, pp. 403-404; E. Rothenbuhler, 1998, pp. 36-37; R. Schechner, 1987, vol. IV, p. 441). Din perspectiva teoriilor etologice și a teoriilor interacționiste, convențiile care reglementează comunicarea socială, adică schimburile formalizate de informații, sunt manifestări rituale. Altfel spus, actele care țin de etalarea rolului pe care o anumită persoană dorește să Îl comunice Într-o anumită situație, țin de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
construcțiile teoretice și cea descriptivă - care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Într-o lucrare recentă Ș. Ionescu (1995) inventariază 14 perspective diferite: abordarea teoretică, behavioristă, biologică, cognitivistă, din perspectiva dezvoltării, ecosistemică, etnopsihologică, etologică, existențialistă, experimentală, fenomenologică, psihoanalitică, socială și structuralistă. Putem spune că noțiunile de psihopatologie vor face întotdeauna parte structurală din corpul psihologiei medicale. Psihosomatica este o concepție medicală care stă la baza diagnosticului și terapiei celui aflat în suferință și care
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
model G. Stanley Hall (1848-1924), cu a sa teorie a recapitulării (stadiile dezvoltării ontogenetice repetă marile etape ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului sunt și diversele contribuții etologice Ă K. Lorenz, N. Timbergen, I. Eibl-Eibesfeldt, cu puternice influențe în psihologia contemporană a dezvoltării. Modelul mecanicist sau reactiv. Universul este suma părților sale componente, și organismul uman de asemenea. El poate fi analizat prin reducere la unitățile sale fundamentale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unele valori sunt foarte generale și vizează toți oamenii, indiferent de rasă, sex, crez, culoare politică, bazate fiind pe precondiționări biologice prezente la specia „om” ca atare, în timp ce altele sunt proprii diferitelor culturi, societăți și indivizi. Extrem de aspru cu analogiile etologice dintre om și primatele infraumane, Bertalanffy notează: „valorile sunt în parte verbalizări ori simbolizări ale datelor biologice și acestea se aplică la multe valori egoiste și societale din comportament. Dar anumite valori transcend universurile biologice, acestea reprezintă așa-numitele valori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Jordan (1976) consideră că, fără a-l putea califica drept un comportament moral sui generis - care ar presupune existența unei ierarhii de valori în virtutea căreia el se realizează (lucru neconstatat la primatele nonumane) -, întrucât inhibiția incestuală sfidează legitățile celorlalte manifestări etologice animale, l-am putea numi protomoral (p. 235). Ar fi justificat deci să presupunem existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și într-un sens
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și într-un sens independent de respectiva posibilă continuitate. Este vorba despre a nu confunda biologicul (geneticul și etologicul) nonuman cu cel uman. A susține baza natural-biologică a valorilor comportamentelor specific umane nu pretinde asidua recurgere la analogia cu animalele. Nu este exclus să se descopere în viitor gene umane sau combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și echilibrului biologic al ființei umane (genetic, metabolic, biochimic, fiziologic); b) raportul de echitimie, ca principiu al echilibrului psihologic intern al personalității, al proceselor psihice fundamentale, al relațiilor dintre acestea, accentul punându-se pe sfera emoțional-afectivă; c) raportul de constanță etologică, ca principiu al concordanței și echilibrului socio-comportamental. Raportul dintre „normal” și „patologic” sau dintre „sănătate” și „boală” este în general considerat în funcție de raportul dintre „bine” și „rău” în plan moral. Există mai multe modalități de a înțelege normalul și patologicul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituind, în paralel cu realitatea obiectivă, un domeniu autentic și exclusiv uman: planul subiectiv uman. Acesta este alcătuit din trei planuri complementare celor ale realitații obiective: planul civilizației materiale (industrie, tehnologie, mod de viață, nivel de trai, confort etc.); planul etologic (relații interpersonale, conduite sociale, tradiții etc.); planul culturii spirituale (arte, filosofie, științe, ideologie, credințe, religie etc.). În procesul de elaborare psihică a comportamentului se remarcă o dinamică de tip „pulsatoriu” a sistemului personalității. Aceasta se „încarcă” în cursul procesului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca atare, cât și cea a familiei sale, dar dintre toate manifestările lor cea mai greu toleartă și acceptată de către toți cei din jur rămâne agresivitatea , violența. Dacă violența reprezintă un fenomen social cu manifestări agresive, agresiunea reprezintă un fenomen etologic (biologic) cu manifestări sociale, exprimă o dispoziție bio-afectivă, reacția la o situație din mediu reacție de apărare față de ambianță. Termenul de “ agresiune “ a avut de-a lungul timpului numeroase Încercări de definire, acest termen nefiind specificat și nici definit ca
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
predicții asupra principalelor caracteristici ale tulburării de personalitate ce se vor întâlni mai târziu în viața adultă. John Bowlby s-a desprins foarte repede de concepția motivațiilor umane centrată pe gratificarea pulsiunilor primare dezvoltată de Freud și, utilizând o abordare etologică, a fost preocupat să demonstreze că atașamentul la o figură principală este un proces independent și primar, ce reprezintă o caracteristică universală a primatelor, inclusiv omul, și că este prezentă chiar și la specii inferioare. După John Bowlby, atașamentul este
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
acoperă un câmp mai larg de manifestare. Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic .Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
câmp mai larg de manifestare. Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic .Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
reprezentările colective pe care o epocă le propune scriitorului pentru a putea ocupa o poziție etichetată în interiorul unei societăți. "Dezvrăjirea" autorului a luat forma reducerii sale la semn sau la text; or, acesta trebuie să-și accepte o triplă identitate: etologică, mitologică și fantasmatică. Scriitorul se relevă ca fantasmă a unui text obiectivat și cvasi-independent, astfel încât ambele concepte, cel de autor și cel de scriitură, au un caracter aporetic. După cum putem observa din La mort de l'auteur, Barthes (spre deosebire de Foucault
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
subiectului (copilul) ar putea fi vorba de ignorarea situației de fapt (suspendarea relației de autoritate) sau de ținerea la distanță a unor congeneri dornici să-și impună dominația în spațiul lăsat liber de autoritatea intrată în criză a profesorului. Perspectiva etologică susține că grupul uman are nevoie de un lider, de figura dominantă care se identifică în mod simbolic cu grupul respectiv. Structura ierarhică, întărită de procesele evoluției, este responsabilă de nevoia unei figuri dominante, imagine vizibilă a leadership-ului pus în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
plecată, Tinbergen deplasa rămurică și conul la câteva zeci de centimetri distanță. Când se întorcea, viespea rata cuibul, plonjând în nisip la locul potrivit în raport cu noile poziții ale ramurii și conului." Un Esop modern ar găsi în această mică experiență etologică subiectul perfect, rotund, al unei fabule, care abia dacă mai are nevoie de morală sau comentarii. Pentru fiecare dintre noi (ca și pentru întregi comunități umane) fotografia mentală este adevărata realitate și, deși avem ochi de văzut și urechi de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a condiției umane și a evenimentelor cosmice); mitul fenomenologic (cosmogonia, antropogonia, elementele, escatologia, regnurile fabuloase, cadrul astral); mitul cosmografic (teogonia, panteonul, lumile coexistente); mitul transcendental (eroul arhetipal, formele de cultură demonologică, destinul, timpul).129 Mitul mai deține și o funcție etologică, spune autorul, de "control al instinctelor".130 În orice caz, "a stăruit prea multă vreme eroarea definirii mitului ca pură invenție. E regretabil că această eroare a avut totuși, în anumite medii intelectuale, un rol decisiv. La răspândirea și consolidarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]