169 matches
-
structural-sociali și simbolici. În termenii genetici s-ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței) umane, privite ca disponibilități. Cercetările - unele interdisciplinare - de biochimie, neurofiziologie, genetică și etologie umană sunt pe cale să particularizeze, să transcrie într-un limbaj mai precis și să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană vor deveni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai mari pentru că asigură, în principiu, un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-un areal), cât și prin dispersia indivizilor bătăioși pe un teritoriu mai mare, și deci prin posibilitatea de a controla noi resurse. Etologii, considerând că valoarea adaptivă a agresivității interspecii este evidentă, și-au concentrat atenția asupra celei dintre indivizii comuni unei specii (conspecifică). Aici se vede bine cum agresivitatea are funcții pozitive nu numai în competiția pentru hrană, ci și în cea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nici la mecanisme care să controleze agresivitatea. Iată de ce, o dată cu inventarea armelor - și mai ales a acelora ce au capacitatea de a omorî la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentul modelului o are pentru atingerea scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
pattern-uri de agresivitate asemănătoare cu ale noastre (așa cum, la alte specii, se regăsesc pattern-uri ale foamei asemănătoare cu ale noastre). Dovezile legate de această problemă s-au schimbat de-a lungul anilor. În anii ’60, primele lucrări de etologie sugerau că există diferențe majore Între oameni și alte speciimai exact, că animalele, spre deosebire de oameni, dispun de mecanisme care controlează instinctele agresive (de exemplu, Ardrey, 1966; Lorenz, 1966). Lucrările ulterioare, din anii ’70 și ’80 precizau că, totuși, animalele nu
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
lui Beck pentru depresie (vezi Cottraux, 1991). Giuliano și al., 2002. Echipă formată dintr-un terapeut bărbat și un terapeut femeie. Abraham și Porto, 1978. Pasini, 1975. Ginecologie, endocrinologie, urologie, psihiatrie, dar și știintele umaniste cum ar fi etnologia, sociologia, etologia, psihologia, psihanaliza. Janov (sexologie primală, 2001), Lowen (bioenergie, 1996), Perls (gestalt-terapie, 2001), Elke (masaj euforic, 2001), Masters și Johnson (metodă de restructurare sexuală cum ar fi sensate Focus). Raport Hite 1977, raport Kinsey 1948. Pasini, 1975. Kaplan, 1974. Cautela, 1970
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
române etc.). Totuși, În cazul folosirii unor titluri metaforice, criptice, subtitlul va oferi informații În privința conținutului cărții (Aurora Liiceanu, Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor de azi). Septimiu Chelcea amintește lucrarea lui Desmond Morris, Maimuța goală (1967), un studiu științific de etologie umană. - după finalizarea lucrării, e bine să verificăm În ce măsură titlul mai corespunde cu rezultatele cercetării noastre. De multe ori, cercetarea a cunoscut direcții noi, nebănuite la Început. De exemplu, i-am propus unei studente să scrie o lucrare despre literatura
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dreapta). De fapt, etichetarea de „stîngist” era mai mult o înjurătură. Dar ce înseamnă de fapt înjurătura și la ce slujește ea ? Rădăcinile - ca și funcțiile ei sociale - se întind de la maimuță la Dumnezeu, trecînd (cum altfel ?) prin limbă. Astfel, etologia umană ne atrage atenția că, la primate, masculii urinau și defecau în fața rivalilor pentru a-și arăta disprețul și superioritatea în lupta lor pentru dominație. Tot repertoriul general uman de înjurături scatologice n-ar fi tocmai departe de aceste origini
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Naturală "Grigore Antipa" vin în întîmpinarea acestei necesități, reprezentînd o completare binevenită a informațiilor dobîndite de elevi în cadrul instruirii școlare și contribuind la o mai bună asimilare a acestor informații"9. Activitățile sînt structurate astfel: vizite pe domenii specializate; zoologie, etologie, ecologie urmate de jocuri didactice artistice plastice (modelaj, pictură, face-painting, fotografie); acțiuni practice de colectare, preparare și conservare a materialului zoologic, scopul fiind acela de formare a deprinderilor de lucru individual; excursii ecologice; organizarea de lecții recapitulative și sesiuni de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
à la compassion. Enfin l'utilisation de cette distinction dans les stratégies de la prévention du STS est discutée. Mots-clés: stress traumatique secondaire, personnel médical, empathie În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Fundamentele psihologiei speciale, Gheorghe Schwartz • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, Aurel Stan • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care ne popula întreaga casă, ca un fel de deodorant cu miros proaspăt. Pot marca cu precizie de ce-am ales cărțoiul lui Girard. În primul rând pentru că, în vremea aia, eram foarte interesată de relația dintre antropologia teatrală și etologie, iar Violența și sacrul fusese cu ceva vreme înainte o descoperire tulburătoare, modificatoare, la fel ca Watzlawick sau Lorenz. Citind interviurile pe nerăsuflate, am avut senzația acută că și cartea, și sarcina îmi sunt „trimise“. De aceeași mână. Mi-aș
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
de mituri, pot da naștere unor teorii proprii universului maselor. Să nu ne lăsăm prea tare impresionați de imaginea vulgară și oficială a științei (adesea este vorba de una și aceeași). În numeroase ramuri ale sale originea vieții, preistorie, paleontologie, etologie, economie etc. ipotezele acceptate nu se deosebesc deloc, din punct de vedere logic, de cele utilizate de mine de-a lungul demersului meu. De altfel, nu prea avem de ales: între obscuritatea fără idei generale, adică ignoranța și cea cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o forță a vieții cu rol decisiv în viața socială etc. Alte orientări în interiorul aceleiași paradigme sunt teoria hormonală, structura cerebrală, aberațiile cromozomiale etc. B. Paradigma frustrare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
naționale și internaționale de prestigiu. Este membru în asociații profesionale internaționale de profil și desfășoară activități didactice, de cercetare și practică. Alina S. Rusu este cercetător postdoctorand la Catedra de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde desfășoară activități de cercetare în etologie aplicată, psihologie comparată și ecologie comportamentală. Pe lângă aceste domenii, interesele sale științifice acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cercetare și practică. Alina S. Rusu este cercetător postdoctorand la Catedra de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde desfășoară activități de cercetare în etologie aplicată, psihologie comparată și ecologie comportamentală. Pe lângă aceste domenii, interesele sale științifice acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism. În perioada 2003-2005, a participat la seminariile științifice organizate la Universitatea din Zürich de către doi dintre cei mai celebri biologi evoluționiști în viață și continuatori ai cercetărilor lui Charles Darwin în Galapagos, Rosemary și Peter
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
termeni, cum ar fi promiscuitatea, este variabilă în funcție de studiu (de obicei, promiscuitatea se referă la un număr indefinit de parteneri pe care fiecare sex îi poate obține de-a lungul vieții, sau de-a lungul unei perioade de reproducere). În etologie și în psihologia evoluționistă, cele mai utilizate definiții ale sistemelor de împerechere sunt prezentate mai jos (pentru detalii, vezi Murphy, 2006). Astfel, monogamia reprezintă împerecherea dintre un singur mascul și o singură femelă pe parcursul uneia sau a mai multor perioade
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fost generos abordate de psihologi, în general, și psihologi evoluționiști, în particular. Interesant este că până în momentul de față nu există un acord între cercetătorii acestor fenomene privind strategiile fundamentale de reproducere la om (Schmitt, 2005). În psihologia evoluționistă și etologia umană, cele mai vehiculate ipoteze privind strategiile de reproducere la specia umană sunt: ipoteza monogamiei (Hazan și Zeifman, 1999), conform căreia specia umană manifestă relații monogamice de lungă durată ipoteza relațiilor poligine (Symons, 1979), conform căreia bărbații au dezvoltat strategii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Notre semblable mérite le même intérêt que nous accordons à nous-mêmes, à tout moment, n'importe où. Mots-clés: relations interpersonnelles, institution, individu, états émotionnels, éducation În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intéressés à la problématisation complexe de la psychologie clinique et de la psychopathologie. Mots clés: malade mentale, troubles mentales, développement mental, la crise, anxiété, dépression, suicide În seria Psihologie au mai apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Comportamentul agresiv, Pahlavan Farzaneh • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Orașul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vorbește tinerilor despre apropierea dintre ei, vizitând în medie două licee pe lună. Prea puțini știu însă că dr. Cristian Andrei este președintele fondator al Institutului de Relații Umane din București (www.iru.ro), unde promovează concepte moderne din domeniul etologiei și teoriei fractale în psihologie. ZÂMBETUL TĂU Zâmbetul tău e-un fenomen Care merită studiat Îndelung. Mă-ncântă ca un refren La al cărui sunet înalt Nu ajung. E rar zâmbetul tău, E tot mai rar, Și îl vreau. Îmi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vorbăreț însă când îi venea la socoteală, bun vorbitor. L-am avut șapte ani, timp destul pentru a afla dacă aceste păsări vorbitoare au un suflet. Ceva duh au, cu siguranță. Celebrul Alex, studiat de către Irene Peperberg, specialistă americană în etologie, înțelegea peste o mie de cuvinte, din care folosea cam o sută, cunoștea concepte precum "mai mare", "mai mic", "la fel", număra până la șase și putea distinge șapte culori și cinci forme! Prima noastră întâlnire s-a petrecut la Bamako
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
noul nivel de studii, trece examenul de admitere la facultatea de litere. Se dă o probă de literatură, o probă de istorie, o probă de filosofie. Obține nota 18 la filosofie. Face studii strălucite în domeniul științelor umane și în etologie, ceea ce îi permite să aprofundeze chestiunea care îl preocupă: aceea a diferențelor și asemănărilor dintre om și animal. În toată această perioadă, rămâne înconjurat de animale. Găzduiește la el acasă vipere, năpârci, pitoni, varani, crocodili, un lup, un vultur, o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
reprezintă o simplă pregătire a cunoașterii și nu o cunoaștere propriu-zisă (gnosis). Este, dacă vreți, o preistorie a științei. Adevărata știință începe abia o dată cu relativismul și cu microfizica, cu genetica și teoria generală a continuităților semantice, cu teoria holografică și etologia comparată cu ipoteza bootstrap și teoria stringurilor ș.a. Astfel, vine "ziua cînd omul va descoperi prin cunoaștere științifică și experiență și manifestare pămîntească ceea ce spiritele au știut din-totdeauna prin Dumnezeu și ceea ce inimile noastre au știut prin dorul lor" (Khalil
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]