458 matches
-
acesta și cosmopolit, și ușor pragmatic, spiritul ironic, calitatea umorului și felul de a suporta vicisitudinile. Să nu uităm că Socrate, Platon și Aristotel au fost balcanici. Tot balcanici au fost și autorii tragediilor antice. Tot balcanici sunt creatorii geometriei euclidiene. În vremea în care civilizația din care noi, ortodocșii, ne tragem, cea bizantină și cea kieveană - fiindcă se uită mereu Kievul și Novgorodul -, era în plină înflorire, Occidentul era barbar. Regele Robert I al Franței a fost foarte mândru să
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
fost Șeful Departamentului de Matematică și Științe al acestei instituții de învățământ superior. În matematică, a introdus o serie de termeni și concepte noi, precum gradul de negare a unei axiome sau teoreme (v. geometria Smarandache, care poate fi parțial Euclidiana și parțial non-Euclidiană, 1969, http://fs.gallup.unm.edu/Geometries.htm ), multi-structura (v. n-structurile Smarandache, în cazul în care o structură slabă conține o insulă dintr-o structura puternică, http://fs.gallup.unm.edu/Algebra.htm) și multi-spațiul (o
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
dicționarul folosit de matematicieni noțiunea de geometrie cuprinde o mulțime de sintagme care definesc anumite proprietăți ale spațiilor sau corpurilor analizate. Astfel putem avea deseori grupuri antonime precum: Geometria plană cu antonimul Geometria în spațiu. Geometria hiperbolică Geometria sferică Geometrie Euclidiană Geometrie ne-Euclidiană Aceste defalcări, poate eficiente în rezolvarea unor probleme specifice anumitor entități precum calcularea suprafețelor respectiv a volumelor, nu sunt însă definitorii. Practic sunt laturi sau puncte de vedere ale unei geometrii absolute. Geometria are un specific metric
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
matematicieni noțiunea de geometrie cuprinde o mulțime de sintagme care definesc anumite proprietăți ale spațiilor sau corpurilor analizate. Astfel putem avea deseori grupuri antonime precum: Geometria plană cu antonimul Geometria în spațiu. Geometria hiperbolică Geometria sferică Geometrie Euclidiană Geometrie ne-Euclidiană Aceste defalcări, poate eficiente în rezolvarea unor probleme specifice anumitor entități precum calcularea suprafețelor respectiv a volumelor, nu sunt însă definitorii. Practic sunt laturi sau puncte de vedere ale unei geometrii absolute. Geometria are un specific metric adică elementele geometrice
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
sau exteriorul ceaunului de mămăligă. Noi trăim pe extradosul unei sfere care la rândul ei se află in intradosul unui spațiu hiperbolic. Planul lui Euclid este limita între suprafața sferică și hiperbolă. Cu alte cuvinte noțiunea de dreaptă în sensul Euclidian se referă la o line generată de un cerc cu rază infinită, iar aceea de plan este figura geometrică generată de o sferă cu raza infinită care se confundă cu planul ei tangent. În lucrări de geometrie afină este menționat
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
infinită care se confundă cu planul ei tangent. În lucrări de geometrie afină este menționat „planul universal U” care se află la infinit, fără însă a se face apropierea sa de sfera cu rază infinită. Cert este că întreaga geometrie euclidiană plană se referă numai și numai la punctul comun între sfera pe care trăim și planul ei tangent. Atât și numai atât există plan în spațiul curb fără dimensiuni (topologic deschis). Însăși raza de lumină este dreaptă numai între două
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
contra-intuitiv), și-am considerat timpul ca absolut, precum făcuseră înainte Galilei și Newton. N-am vrut să mă „reperez” la eter sau ne-eter (dilema de la începutul secolului XX), ci pur și simplu am considerat ca abstracte: un spațiu matematic euclidian fixat, și un timp matematic fixat. Intervalul de timp era același pentru cei doi observatori (cel de la sol, și cel din rachetă). Refăcând calculele, mi-a ieșit ceea ce era normal, realist, că adunarea vitezelor este pur și simplu vectorială: adică
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
pohtește ambițul, pune-n delir, bir pe metafore îndrăznețe, premiind gângurit mișto de muște țețe, de berze nagâțe și porumbei de tuș.Căzută din mână, Poeziei i-a sărit smalțul.Sublimul, tocindu-i-se valțul, macină întruna tărâțe și rumeguș. Euclidiana noastră speranță, deși cu plete cărunte, stă de veghe să nu cadă CERUL în amănunte ... Dă-ne nouă, DOAMNE, Gluma noastră cea de toate zilele și ne iartă nouă poantele noastre, precum și noi iertăm pontoșilor noștri ! Janet Nică Referință Bibliografică
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
făcând legătura între studiul structurii și al spațiului. Topoligia face legătura între studiul spațiului și studiul schimbărilor, punând accent pe conceptul continuității. Atributele matematicii sunt: - cantitatea(studiul cantității începe cu numerele și operațiile); -spațialitate( s-a început cu studiul geometriei euclidiene, care a fost înlocuită de geometriei neeuclidiană); -schimbarea (legată de variația funcțiilor matematice sau a numerelor); -structură(mulțimile de numere și funcțiile au o o structură internă); algebra victoriană dezvoltă cercetarea într-o a patra zonă de cercetare fundamentală, cea
ARS MATHEMATICA de DALELINA JOHN în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344730_a_346059]
-
Cărora le plăcea să spună/ Seară în jurul focului poezii -/ „Miorița” și „Luceafărul” și „Scrisoarea a III-a”...și toate trebuiau să poarte un nume, Eminescu” tot așa am putea spune că : paradoxismul, dragostea pentru știința, neutrosofia, viteza supraluminala, geometriile ne-euclidiene, dialetheist logics, universuri paralele, multi-spațiu, timpul, teoria numerelor, topologii, matematici speciale, inteligență artificială, o mare dorință de a cuprinde tot ce nu se poate cuprinde, evadarea dincolo de real, o mare dragoste de neam și țara, reunite ar trebui să poarte
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
există un grad de negare al unei axiome” în conformitate cu teoria Smarandache (Linfan Mao, 2011). Așadar, ca un caz particular, geometriile euclidană, Lobachevsky-Bolyai-Gauss, si Riemannian pot fi reunite, în același spațiu, de anumite geometrii Smarandache. Aceste geometrii Smarandache, pot fi parțial euclidiene, partial non-euclidiene. Se pare ca geometriile Smarandache sunt conectate cu Teoria Relativității (deoarece ele includ geometria Rieman într-un subspațiu) și cu universuri paralele. Cea mai importantă contribuție a geometriei Smarandache a fost introducerea gradului de negare al unei axiome
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
adevărului, si grade ale falsității) sau mai general precum negarea în logica neutrosofică (cu un grad al adevărului, un grad al falsului, si un grad al neutralității (nici adevăr, nici falsitate, dar necunoaștere, ambiguitate, indeterminare) [nu numai axiome ale geometriilor euclidiene, dar orice propoziție științifică sau umanistica în orice domeniu] sau negare parțială a unei axiome (și, în general, partial negare a propoziției științifice sau umanistice în orice domeniu). (Linfan, Mao, 2006). Aceste geometrii conectează multe spații geometrice cu diferite structuri
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
alte) domenii; de fapt întregul univers este un multi-spațiu. Realitatea noastră este în mod evident formată din multe spații diferite (adică un multi-spatiu www.gallup.unm.edu/~smarandache/TRANSDIS.TXT). 3.2 Fizică Într-un mod similar trecerii de la geometria euclidiana la geometria non-euclidiană, putem trece de la fizică subluminală la fizică superluminală, si mai departe către Instantaneous Physics (mișcare instantanee). În fizica newtoniana o lege are o anumită formă, în Teoria Relativității are altă formă, forma diferită în Teoria Superluminală, sau
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
Acasa > Manuscris > Studii > PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă, cândva, ai învățat geometrie poate ai aflat și despre Euclid care, acum 2300 ani a scris cel mai bun tratat. Astăzi
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]
-
într-un semiplan, nicicecum în două? Și de ce near interesa acest fleac? Ei bine nu este de loc un flea așa că merită cerneala consumată. Oprește-te aci! Te-ai prosti "di tăt" dacă ai citi mai departe . Geometri numesc planul Euclidian, notat E2, o suprafață care se poate așterne pe un lac mai mic decât Baical-ul. Practic o foaie de hârtie. Spre deosebire a fost imaginat planul U (universal) generat de suprafața unei sfere de rază infinită. Rezultă că planul E2
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]
-
geometrie care se mai învață și astăzi putea fi asemuit cu suprafața mării. Dar cam la 1000 ani de la scrierea cărții sale de bază Elementele, postulatele emise de el au fost revizuite. Paralelele nu mai sunt unice decât pe planul euclidian E2. Ar exista totodată și geometrii în care pot exista simultan mai multe paralele duse printr-un punct la o dreaptă dată. Euclid nu a afirmat că paralela ar fi unică. El postulează în axioma 5 că două drepte se
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]
-
Mă îndoiesc că întreaga familie de geometri ar accepta această convenție, iar în științele exacte lipsa consensului este sinonimă cu nerezolvarea problemei. În consecință ridic următoarea problemă: Este posibil ca într-un plan aparținând spațiului tridimensional, indiferent dacă acesta este Euclidian, Elipsoidal sau Hiperbolic, să existe intr-un punct dat un fascicul de drepte ne-concurente cu o dreaptă dată? Problema este pusă mai mult tehnic deoarece inginerul diferențiază în virtutea pragmatismului suprafața unui corp spațial de punctul din care este văzută
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]
-
oricare punct și numai aceste tangente pot fi eventual coplanare și chiar paralele chiar dacă le calculăm în coordonate sferice. Să atacăm însă problema cu o sugestie de rezolvare. Pe o foaie de hârtie care poate fi interpretată și ca plan Euclidian, desenez dreapta ∆ care depășește marginile hârtiei considerate limite ale unui domeniu finit. Tot ce este în afara foii se află (teoretic) dincolo de infinit deci nu există. Dreapta ∆ începe la infinit, la marginea din stânga a foii, și se termină la infinit adică
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]
-
unghi α foarte mic dar diferit de Zero. Orice dreaptă din fascicolul M din intervalul ± α nu intersectează dreapta ∆ În aceste condiții nu este mai simplu să simplificăm geometria re-incluzând geometria Hiperbolică și cea Elipsoidală la locul lor dintotdeauna geometria Euclidiană? Referință Bibliografică: Planu Euclidian versus planul Universal / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul VI, 31 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]
-
dar diferit de Zero. Orice dreaptă din fascicolul M din intervalul ± α nu intersectează dreapta ∆ În aceste condiții nu este mai simplu să simplificăm geometria re-incluzând geometria Hiperbolică și cea Elipsoidală la locul lor dintotdeauna geometria Euclidiană? Referință Bibliografică: Planu Euclidian versus planul Universal / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul VI, 31 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]
-
ne duce cu gândul la un nou tip de geometrie, geometria afină, în care dreapta nu este decât un cerc de rază infinită iar planul, limita universului, o sferă de rază infinită. Practic lucrăm astăzi cu două plane distincte. Planul euclidian E2 care este foaia de hârtie pe care construim figurile geometrice respectiv planul U (de la infinit) singurul plan având proprietățile atribuite planului generic de imensă suprafață plană. Foaia de hârtie devine astfel o porțiune a planului U, cât de mare
DREAPTA ŞI SIMETRIA (INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA AFINĂ) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344348_a_345677]
-
devine astfel o porțiune a planului U, cât de mare dorim. Diferența între planul E2 și planul U este însă mult mai consistentă atingând noțiuni de mărimi complexe (având o parte imaginară). Dacă segmentul de dreaptă definit prin primul postulat euclidian are o singură dimensiune, lungimea, același segment de dreaptă studiat în geometria afină reprezintă o curbă și închide în ea o infinitate bidimensională de puncte. Practic geometria afină definește segmentul de dreaptă euclidian drept o elipsă având al doilea diametru
DREAPTA ŞI SIMETRIA (INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA AFINĂ) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344348_a_345677]
-
segmentul de dreaptă definit prin primul postulat euclidian are o singură dimensiune, lungimea, același segment de dreaptă studiat în geometria afină reprezintă o curbă și închide în ea o infinitate bidimensională de puncte. Practic geometria afină definește segmentul de dreaptă euclidian drept o elipsă având al doilea diametru nul. Ceva similar este studiat în partea de matematică numită topologie. Conicele, respectiv cercul și hiperbola aparțin unor planuri ortogonale între ele, deci diferite. Totuși putem să reprezentăm hiperbola și cercul pe același
DREAPTA ŞI SIMETRIA (INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA AFINĂ) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344348_a_345677]
-
Totuși putem să reprezentăm hiperbola și cercul pe același grafic prin rabatere, deoarece vârful celor două ramuri ale hiperbolei sunt comune cu cercul și reprezintă un diametru al său. Este interesant că perceptele geometriei afine pot fi demonstrate în planul euclidian existând numai mici derive de la postulatele euclidiene. Fie date două puncte A și B. Construim mediatoare M între ele. M este lacul geometric al tuturor punctelor egal depărtate de A și B și poate fi construită direct folosind această proprietate
DREAPTA ŞI SIMETRIA (INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA AFINĂ) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344348_a_345677]
-
pe același grafic prin rabatere, deoarece vârful celor două ramuri ale hiperbolei sunt comune cu cercul și reprezintă un diametru al său. Este interesant că perceptele geometriei afine pot fi demonstrate în planul euclidian existând numai mici derive de la postulatele euclidiene. Fie date două puncte A și B. Construim mediatoare M între ele. M este lacul geometric al tuturor punctelor egal depărtate de A și B și poate fi construită direct folosind această proprietate. Construim segmentul AB unind punctele printr-o
DREAPTA ŞI SIMETRIA (INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA AFINĂ) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344348_a_345677]