33 matches
-
sufletului material de trupul material 187; a nu te teme de ea 184, 188, 236-237, 275, 277, 298 Morală concordie 86-87, 96, 98 cumpătare (și necumpătare) 66, 111, 188, 200 otium 297 plăcere - de a trăi 181, 230-231, 234-235; și eudemonism 42; și Lucrețiu 261, 290-291; și Philodem 230; virtute epicuriană 181, 198, 200, 202, 205, 217, 231 prietenie - în Antichitate 260-261, 310; la Epicur 181, 198, 205, 213, 217, 222, 260; și epicurism 260-261; la Lucrețiu 261-262, 284, 291; la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
decăderea marilor puteri. Transformări economice și conflicte militare din 1500 până în 2000, traducere de L. Ursu, T. Moldovanu, L. Dos, R. Lupu, Editura Polirom, Iași, 2011, 612 p. 5. M. Onfray, O contraistorie a filosofiei. Extremiștii luminilor, vol. 4, 2009, Eudemonismul social, vol. 5, 2010; Radicalitățile existențiale, vol. 6, traducere de D. Petrescu și T. Culianu-Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2011. 6. M. Eliade, Sacrul și profanul, traducere din limba franceză de Rodica Chira, Editura Humanitas, București, 1993, 204 p. 7. a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
secundul c O conștiinț a valorilor e în mod necesar o conștiinț a conținuturilor, o conștiinț material, Ralea le va reproșa și acestora c prin morala valorilor (așa cum o înfțișeaz cei doi se revine la vechile morale naturale, adic la eudemonism. Totuși, tendința de a da moralei un conținut, de a arta importanța sentimentului, de a depși intelectualismul și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
din contra, valoarea personalitții crescând la cei care creeaz fr dificultți și fr zbucium, Ralea întrevede și în aceast moral a valorilor un compromis: în linii generale, noteaz el, morala valorilor e o tentativ de compromis între obligația kantian și eudemonism, între subiectiv și transcendent, între apriorism și empirism, caracterul eudemonist rmânând dominant. Aici, ca și în alte prți, teoriile lui Nietzsche și Kant sunt viu combtute, iar cele ale lui Max Scheler și Hartmann, (în alte privințe valorificate pentru poziții
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
evita ca minusculele nigodas (entit]ți microsopice) s] fie inhalate. Extremă logic] a acestei etici ar fi evitarea oric]rei mișc]ri și înfometarea (pan] la deces), așa cum au f]cut unii c]lug]ri jainiști - un antidot sigur împotriva eudemonismului. Adepții eticii Jaina pot opta pentru aceast] practic] și în cazul unor boli rare sau în faz] terminal]. Totuși, o precizare important] trebuie ad]ugat] celor de mai sus. În timp ce ahimsa sau nev]ț]marea poate p]rea a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Exist] anumite subtilit]ți în aceste st]ri, care dep]șesc pl]cerile asociate în mod normal hedonismului (ideea c] pl]cerea este sau ar trebui s] constituie țelul tuturor acțiunilor omului). În raport cu st]rile jh³nas, concepte precum hedonismul și eudemonismul (în cadrul c]ruia „fericirea” îndeplinește același rol pe care îl are „pl]cerea” în concepția hedonist]) nu mai cunosc o aplicabilitate precis] în sfera eticii occidentale. Budismul poate fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece include idealul de fericire suprem], cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândirii morale - cu privire la „legea natural]”, descoperit] cu ajutorul „gândirii corecte”. În susținerea acestora, el a fost asistat de accesibilitatea recent] în Occidentul creștin a scrierilor etice ale lui Aristotel. Bazându-se pe acestea, el a reușit s] dezvolte o form] de eudemonism logic, potivit c]ruia acțiunea corect] se identific] cu conduită, care fie încearc] s] promoveze, fie chiar realizeaz] înflorirea speciei umane. În acest caz, se vorbește despre o natur] uman] distinct] și esențial], asociat] cu o serie de valori care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționalist], Sfanțul Toma a trasat o c]rare între dou] grupuri de filosofi contemporani: averroiștii latini și voluntariștii franciscani. Primul grup, din care cel mai important a fost Siger din Brabant (1240-1284), a p]strat o versiune naturalist] nepotrivit] a eudemonismului aristotelian. Cel de-al doilea a ap]rât ideea c] legea divin] este un „manual de instrucțiuni” pentru viața omeneasc] și au susținut faptul c] aceasta este o surs] independent] de obligații generate de voință legislativ] a lui Dumnezeu. Revenirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]