KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

lui Râmneanțu, Maria Bucur ne dezvăluie faptul că „În Însemnările sale private - redactate În urma dezbaterilor despre legăturile dintre eugenie, rasism, regimul nazist și Soluția Finală - nu trădează nici un sentiment de vinovăție. Cu certitudine, Râmneanțu a rămas Împăcat cu susținerea ideilor eugeniste până la sfârșitul vieții sale și a fost acceptat de regimul comunist” (M.B.). Iordache Făcăoaru a trasat „portretul individului normal autentic de etnie română, astfel Încât să poată separa această populație de celelalte «impure» care trăiau În România” Într-un mod asemănător

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și-a făcut publice sentimentele sale antițigănești și antisemite. Făcăoaru era etnicist declarat. Pentru el, Într-o bună tradiție cinică, cu adevărat scopul scuza mijloacele. Romii nu trebuiau asimilați, ci „Împuținați”, populația disgenică trebuia exclusă prin sterilizare controlată de stat. Eugeniștii radicali urmau foarte explicit „Testamentul Căpitanului”. Mai paradoxal, astfel de poziții erau Întreținute de către climatul ideologic al etnocrației și ortodoxismului, cum era cea practicată de Nichifor Crainic. Acesta dorea expres „o România pentru toți românii și numai (s.n.) pentru români

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
documentații inedite și a analizei discursului eugenic cu unelte foucaultiene, argumentele legate de faptul că legionarii au fost simpatetici față de astfel de idei care sprijineau interesele lor pentru statul etnocratic. Dar dezvoltă și argumentele și dovezile care atestă faptul că eugeniștii autoasumați nu au făcut parte din mișcarea legionară, fiind interesați de ceea ce ei considerau că este obiectivitate științifică, raționalitate, modernitate, toate aplicate unei comunități politice lipsite de „rădăcini adânci În liberalism sau cultură civică democratică” (M.B.). Deontologic, situația eugeniștilor reformiști

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
că eugeniștii autoasumați nu au făcut parte din mișcarea legionară, fiind interesați de ceea ce ei considerau că este obiectivitate științifică, raționalitate, modernitate, toate aplicate unei comunități politice lipsite de „rădăcini adânci În liberalism sau cultură civică democratică” (M.B.). Deontologic, situația eugeniștilor reformiști nu este nici pe departe atât de rea ca aceea a legionarilor. Consecințialist Însă, „rezultatul unui astfel de proces s-a dovedit a fi tragic pentru evreii români, În timpul războiului” (M.B.), precum și pentru romi. Ce este rezonabil În abordările

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
reformiști nu este nici pe departe atât de rea ca aceea a legionarilor. Consecințialist Însă, „rezultatul unui astfel de proces s-a dovedit a fi tragic pentru evreii români, În timpul războiului” (M.B.), precum și pentru romi. Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români?tc "Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români ?" Eugenie și modernizare este o carte revelatoare pentru situația ambiguă a demersului științific Într-o lume mai degrabă premodernă, destul de nepregătită etic și democratic pentru transferarea unor rezultate ale științei În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
rea ca aceea a legionarilor. Consecințialist Însă, „rezultatul unui astfel de proces s-a dovedit a fi tragic pentru evreii români, În timpul războiului” (M.B.), precum și pentru romi. Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români?tc "Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români ?" Eugenie și modernizare este o carte revelatoare pentru situația ambiguă a demersului științific Într-o lume mai degrabă premodernă, destul de nepregătită etic și democratic pentru transferarea unor rezultate ale științei În politică. Dar este și o carte despre incoerențele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
o lume mai degrabă premodernă, destul de nepregătită etic și democratic pentru transferarea unor rezultate ale științei În politică. Dar este și o carte despre incoerențele etice și politice, mai mici sau mai mari, ale unor intelectuali de Înalt calibru. Demersurile eugeniste, teoretice și uneori politice au implicat major „lumea bună”, oameni cu o extraordinară reputație științifică: cei mai de seamă doctori ai României interbelice: Iuliu Moldovan, liderul mișcării În Transilvania; endocrinologul Gheorghe Marinescu; Gheorghe Banu, liderul mișcării În cadrul Facultății de Medicină

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
endocrinologul Gheorghe Marinescu; Gheorghe Banu, liderul mișcării În cadrul Facultății de Medicină din București; Mihai Sturdza și alții. Susținătorii sunt figuri cel puțin la fel de proeminente: Emil Racoviță, Dimitrie Gusti, Traian Herseni, Sabin Manuilă, Simion Mehedinți, Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Mișcarea eugenistă a avut o dominantă transilvană. În România, oamenii de știință devin public importanți doar la sfârșitul secolului al XIX-lea. Abia atunci și la Începutul secolului XX s-au creat școli de medicină, asociații profesionale, au fost proiectate și adoptate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mai curat și mai sănătos. Destul de transparent Încă, din păcate, este faptul că, fără intervenția statului, oamenii au prea rar inițiative individuale sau comunitare să respecte standarde normale de trai sănătos În spațiul privat, dar mai ales În cel public. Eugeniștii au făcut mari eforturi pentru un mediu civilizat, În sensul unor facilități publice și al unor standarde obligatorii de construcție igienică a locuinței, urbanizare, modernizare. Au Încercat să combată câteva tare semnificative și foarte răspândite: mortalitatea infantilă, cea mai grea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În găsirea unor locuri de muncă sigure (e drept, mai ales ca servitoare În casele orășenilor Înstăriți). Practic, asistența socială s-a dezvoltat pentru prima oară În România, inclusiv În sensul calificării superioare, grație Subsecției Femenine a Astrei. Veturia Manuilă, eugenistă pe filiera educației americane, este ctitoră a primei Școli superioare românești de asistență socială, școală la care au predat personalități ilustre ale științei românești: Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, Dimitrie Gusti, Francis Rainer, Gheorghe Banu și, desigur, cel mai proeminent dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
rezonabile” preferă să stea „În banca lor”. Din păcate o astfel de atitudine conduce, adesea, la dominarea discursului public de către ceilalți, mult mai necruțători față de diferențe, mai elitiști și, În cazul interbelic, de-a dreptul fasciști. În anumite sensuri, ideile eugeniste au sprijinit răspândirea secularismului dincolo de cercurile intelectuale, căci populația țărănească nu a avut (și, din păcate, nici acum nu are) un rol activ În cultura publică. Aceasta le era livrată țăranilor În spirit semănătorist: idilic și pios. Legionarii au impus

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
un rol activ În cultura publică. Aceasta le era livrată țăranilor În spirit semănătorist: idilic și pios. Legionarii au impus drept componentă identitară ortodoxismul. Fiindcă nici primarii, nici alte autorități civile nu valorau mare lucru ca importanță În comunitatea țărănească, eugeniștii au căutat alianțe Între preoți. Dar ortodoxia promova mai ales caritatea din milă, nu din vocația salvatoare a faptelor bune. Fără Biserică Însă, problema sănătății publice nu s-ar fi putut extinde. Eugeniștii i-au convins să transforme caritatea În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mare lucru ca importanță În comunitatea țărănească, eugeniștii au căutat alianțe Între preoți. Dar ortodoxia promova mai ales caritatea din milă, nu din vocația salvatoare a faptelor bune. Fără Biserică Însă, problema sănătății publice nu s-ar fi putut extinde. Eugeniștii i-au convins să transforme caritatea În responsabilitate față de comunitate. Ei au făcut loc și instituțiilor statului, nu doar celor religioase, deși nu via școală sau primărie, ci via cămin cultural. Deciziile erau luate de autoritățile laice, inclusiv de polițist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
doar celor religioase, deși nu via școală sau primărie, ci via cămin cultural. Deciziile erau luate de autoritățile laice, inclusiv de polițist: biserica nu mai era centru privilegiat, iar medicul, agenții sociali și agenții sanitari reușesc să intre la sate. Eugeniștii „benigni” Încurajează stabilirea medicilor la sate și participarea lor la cercetări sociale, mai ales la cele inițiate de Gusti. „Când comunismul a preluat puterea”, ne spune Maria Bucur, „imaginea Bisericii ca centru unic de autoritate era deja dislocată”. Paternalismul etatist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și celibatarii În comunism). Veniturile trebuiau redistribuite ca să-i sprijine pe cei eugenic mai apți și pentru creșterea potențialului biologic. O expresie clară a incompatibilității dintre eugeniști și gândirea liberală este relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În scopul promovării sănătății publice, dar niciodată cu liberalii, inamici „arhetipali” ai unor astfel de abordări etniciste, colectiviste, uneori totalitare. Desigur, aceasta nu Îi scuză pe liberali pentru refuzul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În același registru al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe care le adoptăm și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au fost reificate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe care le adoptăm și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au fost reificate În calitate de indicatori ai inteligenței Înnăscute. Eugeniștii au făcut tot posibilul să demonstreze că românii au o inteligență mai mare decât media celorlalte etnii. Se socoteau ei Înșiși o elită morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau Înecați

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
demonstreze că românii au o inteligență mai mare decât media celorlalte etnii. Se socoteau ei Înșiși o elită morală, capabili să judece În locul celorlalți, lipsiți de responsabilitate față de viitorul biologic al nației. „Ceilalți” erau Înecați Într-o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar limbajul liberal al elitei pe bază de merit individual, complet desconsiderat. Interesant este faptul că idealul eugenist al inversării ponderii Între intelectualitatea umanistă și cea științifico-tehnică a fost atins În comunism, fără rezultatele scontate. Apelul sistematic al eugeniștilor la dihotomia „genii și mediocri” este o constantă a culturilor „schizoide” care acordă o importanță exagerată excepțiilor, absolutizând drepturile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
complet biologizat, iar limbajul liberal al elitei pe bază de merit individual, complet desconsiderat. Interesant este faptul că idealul eugenist al inversării ponderii Între intelectualitatea umanistă și cea științifico-tehnică a fost atins În comunism, fără rezultatele scontate. Apelul sistematic al eugeniștilor la dihotomia „genii și mediocri” este o constantă a culturilor „schizoide” care acordă o importanță exagerată excepțiilor, absolutizând drepturile genialității ce transcende condiția „omului comun”, tratat, de exemplu, În tranziție ca „omul de pe stradă”, fără chip, fără nume și, adesea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
diferită de cea a băieților fiindcă se nășteau cu alte Înzestrări naturale și fiindcă aveau alte roluri ca „rotiță a marelui tot” (Moldovan susține acest lucru). Sistemul de educație trebuie polarizat În privința rolurilor de gen. Ele se nasc, În viziunea eugeniștilor și a altor vaste categorii de misogini, cu Înzestrări slabe pentru gândirea analitică. În cazul În care unele au, prin excepție, o astfel de inteligență Înalt dezvoltată, ele sunt biologic anormale. În anormalitatea lor, ajung să decidă, de exemplu, să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul naționalist al lui Ceaușescu, după cum riguros ne relevă autoarea. Probabil că partea mai „luminoasă” a acestei mișcări

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
impresionantă a faptului că istoria nu se scrie doar cu documente și din povestiri, ci și cu instrumente de analiză transdisciplinare și interdisciplinare: teoriile poststructuraliste și cea foucaultiană, aplicate relațiilor dintre gen, clasă, etnie, rasă, așa cum apare ea În discursurile eugeniste și În actele normative inspirate de acestea. Autoarea trăiește și scrie În mainstreamul metodologic al timpurilor ei. De aceea, avem de-a face cu o carte interși transdisciplinară de istorie, știință politică, studii de gen, studii culturale, analiză a politicilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
creațiune științifică, etică, artistică ori socială, ridicând potențialul Întregii grupări etnice”1. Îndrăzneala de a imagina oamenii ca stăpâni nu doar ai destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă. De la afirmarea ei ca disciplină științifică la sfârșitul secolului al XIX-lea, eugenia a trezit și fascinația, și dezgustul biologilor, medicilor, reformatorilor sociali, policitienilor și istoricilor. În ultimul timp, interesul pentru relația dintre ereditate și comportament s-a dezvoltat paralel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și dezgustul biologilor, medicilor, reformatorilor sociali, policitienilor și istoricilor. În ultimul timp, interesul pentru relația dintre ereditate și comportament s-a dezvoltat paralel cu creșterea numărului de analize istorice ale eugeniei 2. Multe dintre aceste analize au arătat că presupozițiile eugeniste erau cândva la fel de larg Împărtășite În țări extrem de diferite, ca Germania nazistă a lui Hitler și Statele Unite sub conducerea lui Roosevelt. Din acest prodigios corpus de analize lipsesc Însă aproape complet cercetările despre interesul pentru eugenie manifestat În Europa de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]