68 matches
-
secolului al XIII-lea și că, de atunci, Își creaseră propria cultură foarte importantă. Aceștia mai susțineau că dreptul asupra Transilvaniei era Înscris În numeroase tratate și acte legale semnate și recunoscute de Marile Puteri ale Europei. Accentul pus de eugeniști pe semnificația precumpănitoare a eredității În stabilirea identității unui individ sau a unei națiuni părea să respingă valabilitatea unei astfel de dezbateri, sugerând că subiectele puse În discuție puteau fi cântărite doar În parametrii unui discurs științific, biologizant. Eugeniștii susțineau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
le erau străine eugeniștilor din Regat, ale căror eforturi de a câștiga mai multă putere erau ancorate Într-o rețea diferită de instituții, relații sociale și coduri culturale. Legea adaptării la mediu, al doilea principiu fundamental al evoluției subliniat de eugeniști, era folosită ca dovadă obiectivă a faptului că egalitatea nu era un mod natural (deci normal) de organizare a relațiilor umane nici În societate și nici În comunitatea politică 92. Dimpotrivă, istoria existenței arăta că progresul Înseamnă o diferențiere crescândă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Între teoriile eugeniste și ideile democratice liberale, limitată la cazul sociologului Andrei, era percepută de acest gânditor și de alți contemporani ai săi ca o perspectivă progresistă consistentă. Eugenie și secularizaretc "Eugenie și secularizare" Limbajul și argumentele științifice folosite de eugeniști pentru a critica problemele României au acționat ca o forță importantă În accelerarea secularizării societății românești dincolo de granițele comunității academice, În special În Transilvania, unde mișcarea se dezvoltase cel mai mult. Înainte de 1918, cultura populară Începuse să se secularizeze doar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau Franța, țări În care discursurile individualiste antiautoritare formau o componentă importantă a culturii politice. În Germania, componenta de „stat al bunăstării” Își pierduse susținerea de la sfârșitul anilor ’20, deschizând calea către autoritarism. În România, pe de altă parte, cei mai mulți eugeniști au susținut că se poate imagina o „a treia cale” - un echilibru Între controlul statului asupra indivizilor și grija aceluiași stat față de aceștia, În calitate de membri ai unei entități mai mari, națiunea. Această a treia cale a contribuit Însă la destabilizarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sufragiului către femei, În paralel cu Încercarea de a controla mijloacele lor de acțiune publică, ilustrează foarte bine efortul său de a redefini drepturile cetățenești și puterile statului În conformitate cu o viziune corporatistă. Deja la sfârșitul anilor ’30, Moldovan și alți eugeniști care considerau că femeile trebuie să se mobilizeze pentru binele general al națiunii Își modificaseră argumentele și retorica. Discuțiile despre emancipare se estompaseră, pentru a face loc argumentului că femeile au câștigat, practic, egalitatea În drepturi civice cu bărbații, mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decât o sugerează scrierile lui Moldovan. Făcăoaru era În favoarea mijloacelor violente de schimbare și considera că astfel de metode puteau fi propuse ca politici de stat legitime. În opinia sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile unanim indicate de către eugeniști”82. În tratarea acestui subiect, Făcăoaru nu menționează criticile formulate de alți eugeniști români; el a preferat să susțină solitar și cu Încăpățânare sterilizarea forțată 83. Metoda sterilizării forțate urma să fie folosită ca mijloc principal de excludere a populațiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și considera că astfel de metode puteau fi propuse ca politici de stat legitime. În opinia sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile unanim indicate de către eugeniști”82. În tratarea acestui subiect, Făcăoaru nu menționează criticile formulate de alți eugeniști români; el a preferat să susțină solitar și cu Încăpățânare sterilizarea forțată 83. Metoda sterilizării forțate urma să fie folosită ca mijloc principal de excludere a populațiilor disgenice, Însă alte metode includeau certificatul de sănătate prenupțial, cu corolarul său, dosarul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii Într-o manieră personală, pe care cei mai mulți eugeniști nu o susțineau. (Traian Herseni este o excepție În acest sens.) Lucrările lui Făcăoaru din această perioadă reiterează Într-o manieră mai agresivă necesitatea măsurilor restrictive discutate anterior. Cele mai multe din apelurile sale au rămas fără ecou la nivelul politicilor publice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Sinteza eugeniștilor români era, de asemenea, diferită de cea a celor mai multe mișcări eugeniste din străinătate prin modul În care prezenta legătura dintre ereditate și politică și prin condamnarea totală a regimului politic parlamentar. În Statele Unite și Marea Britanie, de exemplu, cei mai mulți eugeniști (cu excepția câtorva autori, printre care anarhista Emma Goldman) formulau critici la adresa instituțiilor politice și Împotriva anumitor partide sau grupuri de politicieni, dar nu Împotriva Întregului sistem. Nici chiar În Germania cei mai mulți adepți ai eugeniei nu au subscris tendinței antiparlamentare decât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de fapt, la un strat social specific și foarte restrâns. Mai mult, cei care formulau aceste critici trăiau ei Înșiși Într-un mediu specific clasei de mijloc și, ca atare, promovau valori specifice statutului lor. În particular, accentul pus de eugeniști pe separarea după criterii de gen a sferei publice de cea privată se nutrea dintr-o mentalitate tipică pentru clasele de mijloc și, nu În ultimul rând, din contactul acestor autori cu o cultură a clasei de mijloc, din România
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În mod special cele de extremă dreaptă) au preluat o astfel de abordare. Regimul comunist a fost cel care, În cele din urmă, a reușit să controleze toate aspectele vieții private, prin măsuri ce se apropiau de cele propuse de eugeniști, precum dosarele genealogice individuale, divorțurile forțate și criminalizarea avortului. Politizarea sferei private părea să Însemne, În primul rând, un control sporit asupra vieții femeilor și, În consecință, mai multe limitări impuse rolurilor pe care și le puteau asuma, dar și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe străzi și cea care susținea că aceste femei puteau fi, Într-adevăr, salvate și puteau deveni membri ai societății, dacă nu perfect sănătoși, măcar funcționali. Dezbaterea În privința prostituției nu era o simplă confruntare Între două perspective filosofice diferite. Pentru eugeniști, prostituția avea o legătură directă cu creșterea cazurilor de infecție cu sifilis În România, după primul război mondial, și nu vedeau o soluție pentru problema sifilisului atâta timp cât prostituția, ca problemă socială, nu era și ea rezolvată sau măcar pusă sub
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru femei, ci mult mai puternic la problema infectării organismului sănătos al națiunii cu afecțiuni sociale care puteau crea un handicap general. Acuzele la adresa prostituatelor deveneau, astfel, mult mai dure și foloseau limbajul științei, nu pe cel al eticii: pentru eugeniști, prostituatele erau un pericol sanitar. Folosind această imagine, eugeniștii sperau să avertizeze bărbații și să creeze un cordon sanitaire, susținut În mod voluntar de membrii sănătoși ai societății. Soluțiile la problema prostituției erau foarte diferite, de la abolire până la reglementare. Argumentele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii „ilegitim” din codul civil 73. Astfel, unii eugeniști sperau să prevină, Într-o oarecare măsură, prostituția și să reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care se asemănau cu cele propuse de contemporanii lor socialiști mai mult decât cu sugestiile liberale, conservatoare sau fasciste. La fel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca un fir roșu. Voi arăta că, prin conceptualizarea inteligenței, aptitudinilor și talentelor ca dotări genetice, eugeniștii au dat naștere unei critici a sistemului de educație, prevalent În România acelei perioade, de orientare liberală, pozitivistă și teoretică. Soluțiile susținute de eugeniști pentru corectarea problemelor existente propuneau reformarea nu doar a instituțiilor, ci chiar a noțiunilor fundamentale de pedagogie și a metodologiilor existente, pentru a pune toate aceste dimensiuni În acord cu principiile determinismului biologic. În viziunea eugeniștilor, legile eredității, adaptării și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a canaliza eforturile și fondurile statului către educarea populației de români „autentici”. Este, de asemenea, important să fie recunoscută influența retoricii eugeniste asupra dezbaterilor despre educația fetelor În comparație cu cea a băieților, În cadrul cărora argumentul diferențelor biologice, formulat extrem de agresiv de către eugeniști, legitima o abordare esențialistă, discriminatorie, pe criterii de gen. Eugeniștii au propăvăduit agresiv noua „evanghelie” biopolitică, reușind să introducă În manualele școlare, de la clasele primare, până la cursurile postuniversitare, limbajul și argumentele determinismului ereditar și diferențele biologice reificate În dimensiune etnică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de ipoteză, arătând că „Hereditatea nu este fatală ș...ț. se poate ș...ț Îndrepta și chiar evita defectele prin Încrucișări, abstinență”8. Preda nu include sterilizarea printre posibilele soluții pentru problema degenerării - o omisiune importantă, care ilustrează reticența multor eugeniști români de a propune măsuri coercitive de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. În locul unor astfel de măsuri, el vorbește despre Împerechere mixtă sau abstinență, ambele metode sugerând Încrederea autorului că indivizii vor decide să Își schimbe comportamentul pentru a servi interesele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestui proces era educația responsabilă din punct de vedere eugenic. Un alt aspect important al lucrării lui Preda este felul În care accentuează capacitatea unui factor de mediu, educația, de a „corecta” ereditatea. În dezbaterile pe marginea caracteristicilor ereditare, cei mai mulți eugeniști români au adoptat argumentul mendelian al intransmisibilității caracteristicilor dobândite de la o generație la alta, o poziție contrară cu cea a neolamarckienilor 9. Argumentul mendelian a fost folosit În special de mișcările eugeniste de orientare conservatoare din Germania și Marea Britanie, pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o dimensiune importantă a reformei educației urma să aibă ca obiectiv selecția etnică mai riguroasă a membrilor claselor de mijloc și un efort susținut de a crește nivelul de educație la sate. Printre criteriile de selecție a studenților propuse de eugeniști, etnia era la fel de importantă ca și clasa. Genul era un alt criteriu de reformă a educației. Existau totuși diferențe de opinie Între eugeniști În privința relației dintre gen și ereditatea inteligenței și a aptitudinilor specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
susținut de a crește nivelul de educație la sate. Printre criteriile de selecție a studenților propuse de eugeniști, etnia era la fel de importantă ca și clasa. Genul era un alt criteriu de reformă a educației. Existau totuși diferențe de opinie Între eugeniști În privința relației dintre gen și ereditatea inteligenței și a aptitudinilor specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie că fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
le considerau relevante 46. Eugeniștii păreau preocupați de aplicarea criteriului dotării genetice mai ales pentru selecția elevilor din ciclurile secundare și superioare de educație. La aceste niveluri, examenele de admitere trebuiau să aibă cea mai mare greutate. Măsurile propuse de eugeniști, Într-un sistem universitar deja foarte competitiv, includeau o mai bună cunoaștere a genealogiei fiecărui student: de exemplu, dacă vreunul dintre aceștia provenea dintr-o familie de țărani cu un potențial genetic solid, atunci el sau ea merita o atenție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar explicabil În logica dorinței adepților eugeniei de a familiariza studenții cu o paradigmă științifică ce reprezenta o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de eugeniști, precum și maniera În care aceștia propuneau să fie predate dezvăluie Însă o privilegiere clară a teoriilor eugeniste, În detrimentul oricăror alte perspective. Adepții eugeniei susțineau necesitatea de a introduce noțiuni de biologie În școli, Însă ceea ce Încercau de fapt era să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poartă numele președintelui Șoimilor, Iuliu Hațiegan. Puțini români mai cunosc Însă astăzi conotațiile eugeniste ale scopurilor inițiale ale organizației. Educația eugenistă sub regimul Antonescutc "Educația eugenistă sub regimul Antonescu" Din 1940 până În 1944, unele din reformele de ansamblu proiectate de eugeniști au trebuit să fie amânate. De exemplu, rescrierea Întregii programe pentru gimnaziu, biologizarea tuturor manualelor și a tuturor disciplinelor și implementarea programelor Serviciului Social s-au dovedit obiective nerealiste, În special din cauza constrângerilor financiare și de personal. Cu toate acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a oferi cititorilor diferite puncte de vedere asupra temelor generale care preocupă publicația noastră, am publicat acest articol, deși nu suntem de acord cu concluziile autorului asupra «ierarhiei grupurilor etnice»”104. Din păcate, reformele instituționale și curriculare promovate de eugeniști au putut fi cu ușurință interpretate ca având implicații antisemite, iar unii autori precum Brăileanu, Făcăoaru și Voinea au insistat cu vigoare asupra unei astfel de interpretări, În perioada În care s-au aflat la putere. * * * Moștenirea reformelor eugenice În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alocat de guvern pentru sectorul sănătății, Însă eforturile lor au contribuit la extinderea responsabilităților statului față de cetățenii săi și la crearea de instituții, legislație și programe importante și absolut noi În domeniul asistenței medicale. Inovațiile legislative și instituționale inițiate de eugeniști au avut consecințe neașteptate și neintenționate după 1944, când regimul comunist a preluat cu forța aceste instituții, ale căror funcții au fost apoi extinse și, treptat, modificate. În rândurile care urmează voi discuta demersurile adepților eugeniei de reformare a sistemului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]